2,202 matches
-
știți că cei care au rămas, au un singur lucru în comun cu mine: PASIUNEA. Tot din tainele pasiunii s-a inspirat și operatorul-imagine, Codruț Margin, care aduce un plus de zâmbete redacției în fiecare dimineață. Tanti Mary, cum o alint EU dar și copiii mei, are 74 de ani, face cea mai bună cafea și a avut grijă ca fiecare om care a pășit pragul Antenei să se simtă acasă. Am lipsit doar fizic de aici, cam un an. Zic
Antena 1 Transilvania: ÎN TULBURĂTOAREA EXPEDIŢIE A CONTEMPORANEITĂŢII [Corola-blog/BlogPost/92440_a_93732]
-
de poezii sau - îmi plac foarte mult - cărțile biografice. Și, dacă tot citesc o carte, atunci să și consemnez câte ceva despre ea. Alexandru Samson, Iași “De mică am trăit într-un climat armonios, cald și plin de povești. Am fost alintată, dar am învățat să mă și autoalint. Cu o mamă educatoare și să fii singura nepoată în familie... e normal să devii un adult marcat de copilărie.” Daniela Gîfu
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
aceea să urce la Dâmpu. Primul era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara.Diniță era un munte de om, cu părul
DAN FLORIŢA SERACIN [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
aceea să urce la Dâmpu. Primul era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara. Diniță era un munte de om, cu părul
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
De ar vrea gura ta să urle Precum la Lună urlă lupii Reverberând prin mii de surle Eu stau în loc, iar tu te -apropii De ar vrea gura ta să-mi cânte Prin vers duios, de dragoste Zefirul o să te alinte Și nu ți -aș fi o pacoste De ar vrea gura ta să -mi fure Aroma ce tot tu mi-ai dat Te -aș ține strâns, fără oprire; Citește mai mult GURA TAautor, Bertoni D AlbertDe ar vrea gura ta
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru lovituri. Țipam cât ne ținea gura, pentru că uitasem „antrenamentul” cu „mămica” din clasa întâia. Dar, mai mult sufereau cei care așteptau „mângâierile” mămicăi cea uitată când vedeau cum se zbate și cum urlă cel „alintat”. De aceea se îmbrânceau să ajungă mai repede la banca supliciilor. După ce și-au încasat toți cuvenitele porții de lovituri, gâfâind, domnul Arsu ne-a șoptit calm: - Sper că sunteți mulțumiți. Cred că nu mai este cazul să mă obosiți
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
petice de omăt ultime lacrimi ostenite ale iernii primele viorele și ghioceii odraslele sale; se șterg la ochi bobocii suav clipesc din petale albastru și alb înălțând capul perlat cu mărgăritare lichide surâzând diafan razelor calde de aur ce le alintă cu gingășie parfumul se umple de miresme văzduhul. Pe câmpuri pământul sfetnic bătrân așterne la picioare domniței covor mătăsos din verde smarald smălțuit cu flori diafane; pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
flori diafane; pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă albinele și se trezesc din somn
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
peste mătasea privirii, poate că pășesc timid, șovăielnic sau se ascund unele după altele încolonate, dezlânate, speriate, poate că se îndreaptă statornic spre centrul existenței, le simți în gândurile naturii, în atingerea trecerii, le simți cum te urmăresc, cum se alintă răsfățate, gata să îți bucure ecoul. Poate că uneori cuvintele curg înspre tine ca apa pe malul în care își găsește fagașul, de la izvor spre mare, le simți invadând nervurile pielii, înfiorând puful dulce al fanteziei, sau ți-ai dori
MĂRTURII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383195_a_384524]
-
de poezii. Ne-a ... XIX. NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare. -Bună ziua la Ajun! -Tu ești, măi Tudorele? Bată-te, să te bată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... Citește mai mult Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare.-Bună ziua la Ajun!-Tu ești, măi Tudorele? Bată-te, să te bată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat.Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei:-Băieți , (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre!Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
motivele pentru care Îl abordam, i-am mărturisit că mă incitaseră punctele de suspensie din titlul comunicării lui prezentate cu puțin timp În urmă la un congres de specialitate desfășurat la Amsterdam: Accidente ale istoriei sau...?. L-am simțit zâmbind alintat la capătul firului: - Sper că nu vom vorbi doar despre acest, mă rog, să-i spunem studiu. Interesul pe care l-a stârnit mă cam intrigă... sigur, mă și bucură În același timp, dar n-aș vrea ca el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că sunt o tipă genială; mama ar fi mândră să știe ce fată are. Felicită-mă, te rog, o merit cu prisosință. O-la-la, am reușit, Îți dai seama? Se Învârtea prin cameră Într-un dans dezlănțuit, cânta cuvintele și se alinta eliberată de Încordare și stres. - Nu mai face figura asta acră și solemnă, că-mi strici toată dispoziția. Bucură-te: ai și tu un oarecare merit, poftim... Unul mic și neînsemnat, măi, dragă, dar decât nimic, mai bine ceva, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
încet, s-au mișcat în partea din față a corpului. Senzația de a-l simți pe pielea goală era aproape de nesuportat. Mi-am lăsat capul pe spate, iar el m-a apucat cu dinții de lobul urechii, mușcându-l ușor, alintându-mi urechea. Eram gata să explodez în orice minut. Nu mai rămăsese nimic din ceea ce fusesem decât dorința. Mâinile lui se mișcau în sus pe corpul meu, cu degetele lungi și sigure, atingându-mi gâtul, cu mișcări circulare. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
erau acolo peste douăzeci de kilograme de aur. Odată ajunși acasă, îi găsiseră pe Pop și pe nevastă-sa topiți de fericire. Se jucau cu nepotul întrecându-se care mai de care să-l poarte în brațe și să-l alinte. No, să ne iertați, dragilor, auziră vocea baritonală a șefului poliției de cum intrară în casă, dar cu masa va trebui să mai răbdați ceva vreme. Maică-ta nu s-a dezlipit toată ziua de ficioru-tău, în loc să se ocupe de bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl iau în brațe decât acum cinci minute! se plânsese el Ilenei. Nu-i adevărat! protestă Maria din bucătărie. Toată ziua a fost plecat la secție, abia s-a întors de acolo. O să mi-l învățați cu nărav, dacă îl alintați atât de mult! le reproșase Ileana în glumă. Profitând de faptul că soacră-sa era ocupată cu prepararea mesei, inspectorul îi făcu semn Ilenei să-l ia pe copil din brațele lui Pop, după care îl trase pe acesta deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina arată mai bine, nu e trecută deloc, e tipul de femeie-copil, fragedă până târziu, ea știe și exploatează asta, se alintă mereu, iubitul ei de mulți ani, de când avea ea 17 și era elevă încă, înainte de a intra la teatru, a ținut-o sub presiune, nu s-a însurat cu ea până acum, era căsătorit pe atunci, în tinerețe, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
combina muzicală și rezolvă, eu trec la miel, să pun la cuptor friptura aia rară, îmbrac cotletele în fân, să vedeți ce parfumuri în farfurie... — Să ne cânte maestrul, nu vreau CD, eu vreau căldură, vocea caldă a Maestrului, se alintă Căpșuna, nu acuma, răspunde el cu ochii în jos, în chiuveta cu vase, încă e supărat din cauza vorbelor despre maică-sa, chiar nu pot să cânt acuma, nu poți să cânți acuma?, un demon se răsucește în el, un artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
al Baletului Național Spaniol, să știți, fetelor, că e, probabil, cel mai frumos bărbat în viață, mare-mare dansator, îi face costumele Jean-Paul Gaultier, are băiatul un corp... sabie, nu alta. — Maestre, eu o să-ți tai limba, cânți prea frumos!!!, se alintă Căpșuna, știe că are succes la bărbatul cu ochi albaștri și nasul mare. — Nu poți asta, numai Zeul e în stare, glumește doct Maestrul, râde, leagă-te de catarg dacă te seduc! — Poftim? Regizorul și actorul se uită iar lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de istorici spre vârf, aproape de peșteră: HAR TIOS/ TINTONINOS/ INSUS TICO IS DAKON/ KAND SIA TIL KOGAION/ ILMATON HLIO YLO/ PLEISTE NAKTOILO. — Tradu-mi, să nu-mi spui că nu știi, mă interesează citatul, vreau să știu ce zice, se alintă doct Loredana. — Mare e Zeul, întotdeauna și pretutindeni, așa să spună vitejii cei curați când privesc spre Kogaion! Ucenicii să cânte: Sfânt e Domnul Nopții... cum să nu știu, e lege la noi ce scrie acolo, Domnul Nopții, Muntele-Împărat, Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nefericit, m-a îmbolnăvit, m-a însănătoșit. Teatrul... Vezi că nu știu ce să zic, ’48 ăsta a dat și genii ca mine, asta doar așa, că tu îmi spui că sunt un geniu... — Ești geniu. Nu numai eu spun, nu te alinta. Dar nu trădător, cum zici, că n-ai trădat pe nimeni, așa-i viața, mai nivelează, cum spune poetul. Sper că nu ești aerian, mie-mi place un bărbat care să fie cu capul pe umeri. Nu plevușcă. — Da, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lecția regizorului, deștept ca orice regizor, am lăsat-o eu. Eu, cu fibra mea de trădător născut în ’48, că totdeauna am trădat, pe toți i-am trădat. Pe orice om din lumea asta. — Ei, trădător, nici chiar așa!, se alintă studenta la teatru, dar ideea aceea cu Ani a rămas în mintea Loredanei ca un șurub: aștept să-mi spună toată povestea aia, nu se poate să nu știu... — Ba am trădat, că toți trădăm, mai ales în iubire, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o femeie, și nu un bărbat?, „bălbat” era unul, încă o femeie mai trebuia, da’ de ce femeie?, să fie două, că e mai bine, ele mai vorbeauuu, îl mai așteptauuu, pe cine?, pe el, c-așa așteaptă și mama. Se alinta... (muzică, lumini, se schimbă din nou în haine de lucru, de serviciu. Arhitectă. Nu are la mân[ funda albastră.) Îți spuneam că nici să respir nu am timp: proiecte, case, alerg, caut structuristul, merg la o firmă de construcții... draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]