1,307 matches
-
al XIX-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În rest, ea nu reprezintă adesea decît un grup restrîns de mari negustori fără o prea mare influență și care, odată bogați, se alipesc nobilimii. Eterogenitatea nobilimii europene Ponderea și influența nobilimii par invers proporționale cu nivelul de modernizare economică a diferitelor țări europene, în Europa de est și centrală, în cadrul structurilor rurale rămase tradiționale, în care domină marea proprietate și sistemul seniorial, nobilimea și-a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Tartariei (voyvoda totius regni Vallachiae incipiendo ab Alpisbus usque ad confinia Tartariae)”, adică până pe linia Dunării, inclusiv Chilia insulară. O extindere a stăpânirii lui Mircea la nordul marelui fluviu în sudul Moldovei era exclusă, deoarece teritoriul respectiv, numit Paratalasia fusese alipit la Valahia Minoră de Jurg Coriat în 1374, a fost stăpânit de Petru și apoi de Roman, care se intitula, în 30 martie 1392 și 5 ianuarie 1392, mare voievod singur stăpânitor al Moldovei și întregii Valahii (Minore) de Plonini
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până la nord de Durazzo**. Prin civilizația sa, Albania este aproape în întregime greacă. Orașele din sud sunt clar orașe grecești, și în perioada conferințelor diplomatice cele mai importante dintre ele au trimis delegații la Londra care au cerut să fie alipite Greciei. Actuala Grecie încă mai cuprinde populații albaneze, iar costumul care s-a convenit să fie considerat acela național grecesc este în realitate de origine albaneză. Incorporarea albanezilor care sunt în majoritate ortodocși și mahomedani în statul grec era, în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
tratate de bază cu Ungaria și Ucraina prin care ne recunoșteam reciproc frontierele stabilite după al Doilea Război Mondial. Cu Ucraina, de exemplu, tratatul (încheiat în 1997) n-a fost prea avantajos pentru noi, întrucât teritorii românești vechi au fost alipite la Ucraina unele, în urma războiului și a Tratatului de Pace de la Paris (în 1947), altele ca Basarabia de Sud și Insula Șerpilor -, ca urmare a unor redistribuiri de teritorii în cadrul Uniunii Sovietice sau a inegalității în relațiile României cu fosta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu Rusia se bazează pe respect reciproc și că, în cazul în care Ucraina ar încorpora Transnistria așa cum se zvonește pe acolo atunci sudul Basarabiei ar trebui să revină Moldovei. Așadar, subliniez, doar în cazul în care Ucraina și-ar alipi Transnistria, iar sudul Basarabiei ar reveni Moldovei, și nu României. Nu rezultă deloc că România ar avea revendicări teritoriale față de Ucraina și nici față de o altă țară. Nu m-aș fi ocupat azi, încă o dată, de Ucraina dacă reacția Kievului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și politic al unui numeros grup de credincioși budiști, locuitori ai unui întins teritoriu aflat la mare altitudine, înconjurat, în mare parte, de munți, situat în sud-vestul Chinei, la granița cu India și Nepalul. Este adevărat că Tibetul a fost alipit Imperiului chinez încă din 1750, dar istoria lui începe după analele lor din anul 127 î.e.n., iar după alipire, până în 1949, s-a bucurat de o largă autonomie. De altfel, limba, cultura, religia și chiar scrierea tibetanilor se deosebesc profund
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o Europă profund schimbată de două războaie mondiale. Statele care au aderat apoi la Uniune au făcut-o, de asemenea, liber, nefiind constrânse de nimeni. Interesele economice și de securitate au fost singurele care au "constrâns" noile state să se alipească Uniunii. Asemenea "constrângeri" sunt, însă, naturale și nicidecum politice sau militare. Invocarea, de către unii, a lui Vl. Bukovski, care pare a vedea în UE o Uniune Sovietică rediviva, nu are, după părerea mea, decât o valoare pur retorică. Bukovski, vechi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în 1991. Această criză este, așadar, congenitală, iar în timp ea s-a agravat pentru că au apărut cauze noi. Este congenitală pentru că la dispariția URSS Ucraina a moștenit teritorii care nu au fost niciodată ale ei și care au fost alipite Uniunii Sovietice prin forță și dictat. Mă refer, bineînțeles, la estul Poloniei, la Bucovina de Nord, la Basarabia. Pe de alta parte, Hrușciov a făcut cadou Republicii Sovietice Ucrainene teritorii care nu numai că n-au fost niciodată ale Ucrainei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Huși tineretul Universitar Fălcian, credem de reamintit faptul că această bibliotecă fondată de studenți în ziua de 13 Aprilie 1931, cu ocazia sărbătoririi rectorului Universității din București, D-l Profesor N(icolaeă Iorga cu un fond de 2030 lei, este alipită bibliotecei comunale N(icolae) Iorga, realizată ulterior din inițiativa comunei și corpului didactic secundar al Județului Fălciu”. Proiectul statutului bibliotecii comunale „Nicolae Iorga” a fost elaborat la 16 octombrie 1931 de comitetul de conducere. Implicarea studentului Ion Gugiuman în problemele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Kaunitz fiind: „Luând Bucovina, avem cheia Moldovei” (1775). Anexarea, în 1812, de către Imperiul rus a Moldovei dintre Prut și Nistru (pe care ei o numeau Basarabia) s-a produs după un război cu Imperiul Otoman, rușii intenționând inițial să-și alipească Muntenia și Moldova, apoi doar Moldova întreagă, apoi Moldova până la Siret. Este binecunoscută apetența Rusiei pentru „eliberarea creștinilor” din Balcani, dar în 1812 țarul nu a făcut referire la vreo „chemare” din partea basarabenilor asupriți, ci i-a felicitat pe nobilii
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
concurenților, obligațiile organizatorilor privind condițiile de masă, cazare și transport. Am creat un juriu național de exemplară rectitudine, condus de Mircea Horia Simionescu și format în principal din reprezentanți Școlii prozatorilor târgovișteni (Costache Olăreanu, Alexandru George, Barbu Cioculescu), cărora am alipit, fie în calitate de membri, fie în calitate de invitați, pe un Teodor Vârgolici, Mircea Constantinescu, Cornel Regman, Nicolae Florescu, Cezar Ivănescu, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Neagu, Henri Zalis, Călin Vlasie, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Izbășescu, Al. Th. Ionescu, George Corneanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
transforme într-un coșmar al disconfortului. Le las pe ele acum, căci altfel s-a întâmplat cu mine: încă de la coborârea din avionul ce ne adusese de la București, m-am întâlnit cu Mukesh, ce mergea acasă, la părinți. S-a alipit micului nostru grup o cunoștință nouă, un iranian pe nume Ramin, ce era în aceeași suferință: multe ore de așteptare până la zborul spre casă! Ne-am împrietenit repede. Am solicitat pentru toți trei o cameră la hotelul aeroportului, dar ni
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și proiectul ruperii Bucovinei în două părți: cea de nord să treacă la Galiția, iar cea de sud la Transilvania. După vizitele în Bucovina, împăratul Iosif al II-lea dispune ca începând cu 1 noiembrie 1786 această provincie să fie alipită guberniei poloneze din Lvov - un cerc administrativ al Galiției. Măsură boicotată de băștinași și care are drept consecință ca Bucovina să nu mai fie socotită parte integrantă din Galiția, dar să rămână dependentă administrativ și juridic de aceasta. Astfel, situația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luau cunoștință că „ ziarul și-a schimbat formatul. Cu începere de la 24 decembrie apare în 8-12 pagini, format mare, deocamdată săptămânal, iar mai târziu cotidian.” Credincioșii aflau că „Sinodul a hotărât împărțirea Basarabiei în mai multe parohii care să fie alipite pe lângă episcopiile din Iași, Huși și Galați, cum era înainte de 1812.” Ziarul Unirea era realizat la Tipografia H. Gzopp - Cernăuți, str. Gregor 3, în 12 pagini, câte 5 în limba română și germană, iar 2 pagini - reclamă comercială. * Viață nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1918, unirea Bucovinei cu România. 26 iunie 1940, ultimatumul sovietic. După două zile, tancurile sovietice invadează Bucovina și Basarabia. 28 iunie 1940, în urma tratatului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (44.422 km.p.), Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (6.340 km.p.) sînt alipite la URSS. 1940-1964: un milion de români au fost strămutați în Siberia, Kazahstan, Urali, Extremul Orient". Despre tragedia din nordul Bucovinei aflăm din Povestea Aniței Nandriș din Bucovina. Emblematic și emoționant este cazul Aniței Nandriș din satul Mahala. La începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prietenului meu Alexandru Ivasiuc. Coposu ne-a povestit o seară Întreagă despre „pușcăriile” sale, eroicele sale stratageme de a Învinge singurătatea celulară, barbaria gardienilor etc. În acei ani i-am cunoscut și pe cei doi ardeleni care i s-au alipit imediat după revoluție ajutându-l să refacă partidul lui Maniu - Iftenie Pop și Liviu Petrina, ambii secretari, sub dictatură, la Ministerul de Externe. Ei m-au și invitat imediat după ce am „poposit” de la Paris, În martie-aprilie ’90, să mă alătur
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
15 state federalizate, În cartea Die Vereinigten Staaten von Gross Österrreich, apărută În 1906. I se atribuiau intenții federaliste lui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului (a cărui ucidere la Sarajevo a declanșat războiul). Acestei ipotetice confederații i s-ar fi putut alipi și România (manieră sui-generis de a face unitatea românilor; Într-un asemenea stat, românii ar fi fost cam la fel de numeroși ca germanii sau ungurii!). Ceea ce nu Înseamnă că nu exista și visul — Însă destul de vag și „atemporal“ — al unei mari
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
De altfel, și în psihologia modernă a carierelor a apărut cu insistență termenul de „reciclare”, în cazul mai ales al formațiilor tehnice, de înaltă specialitate. Sau carierele numite „de graniță”, încercările unor savanți de a apropia sau chiar de a „alipi” într-o strânsă conlucrare discipline care până mai ieri păreau net separate - precum fizica cu matematica sau cu biologia, matematica cu muzica sau cu lingvistica... De ce nu și fizica cu filozofia?! Sau psihiatria cu fizica, cum au încercat-o un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, era foarte mică, din ea face danii mânăstirilor, recuperând o parte prin cumpărarea a nouă sate. Dar cum din domeniul domnesc fac parte târgurile, ele constituie o mare putere din punct de vedere politic, economic și militar. Faptul că alipește Vasluiului 16 sate se explică prin importanța pe care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu turcii și tătarii. Așezându-și tabăra la Vaslui era nevoie ca numărul satelor să sporească, pentru a face față
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste sate: Crăstoaie, pe Racova, unde a fost Pătru, feciorul Crăstei, alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lipsește apelativul teocratic Io (Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată în privilegiul dat mânăstirii Zografu, la 10mai 1466, ca după aceea să apară în alte16 privilegii date bisericii. A mai fost folosit la 15 octombrie 1491, când alipește mai multe sate ocolului de la Vaslui. Io și Noi sunt folosite împreună în actul care consemnează jurământul de la Colomeea, din 1485, și în tratatul de la Hârlău, din iulie 1499. În documentele redactate în limba latină apare și cuvântul heres (haeres
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față de regele Cazimir. Refăcută după aceea, ea a cunoscut o perioadă de strălucire în timpul Movileștilor și a lui Vasile Lupu. Ținând seama de importanța strategică a târgului Vaslui, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de curțile domnești din această localitate, alipindu-i 16 sate, care să asigure întreținerea acestora. De la curtea din Vaslui au fost emise multe documente, mai ales în lunile ianuarie și februarie 1495, în februarie și martie 1497 și martie 1502. Ajungând la Vaslui, la mijlocul secolului al XVII
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]