1,413 matches
-
în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470; [Enric Furtună], „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»”, 1939, 81-87, 200; I. Pascal, „Poemele resemnării”, „Opinia”, 1940, 9958; L. Leoneanu, „Poemele resemnării”, „Jurnalul”, 1940, 163; S. Iosipescu, Medici poeți în literatură, U, 1948, 7; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului. 1894-1904, îngr. și introd. Savin Bratu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
de Musset. Remarcabilă cu adevărat este activitatea sa pe tărâm folcloristic. În revista „Traian” a publicat narațiunile Sfânta Vineri și Balaurul cu douăsprezece capete, acestea fiind primele basme care au apărut în publicațiile lui Hasdeu. În „Foaia populară”, „Noul veac”, „Almanahul Milcovului” ș.a. a tipărit snoave și satire populare. Culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, în care a inclus și patru basme culese de Nicolae Filimon și Petre Ispirescu, fără încuviințarea acestora, a fost bine primită în epocă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
a adus dizgrația Vaticanului); și că în anul 2000, se va putea cu siguranță da de pomană și face parastasul ultimului rege francez (ceea ce putem să credem). (Nu se poate trece cu vederea incredibila căutare pe care au avut-o almanahurile pline de preziceri asupra vremii și a întîmplărilor viitoare - care încep de la Cossimo Ruggieri, Nostradamus și canonicul Mathieu Laensberg, din Liege - Le Petit Liegeois - 1605; Le Grand Liegeois; Le double Liegeois; Le Veritable triple Liegeois... a căror modă nu a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
încă cei mai de frunte. După moartea subită a lui Tycho, Kepler a devenit astrologul Curții lui Rudolf, care i-a servit în aceeași calitate pe Mathias, pe Ferdinand și pe Wallenstein; a făcut zeci de horoscoape și a publicat almanahuri pline de preziceri. Ceea ce s-a mai putut spune despre Kepler, este că el nu era convins în adâncul său, de valoarea artei pe care o practica. Oare nu spunea el de atâtea ori, când vindea horoscoape: "Ceea ce zic poate
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
, almanah literar apărut în Oradea la 10 martie 1867. Tinerii intelectuali români din Oradea editează această publicație în virtutea unei tradiții încetățenite de Al. Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
, almanah literar apărut în Oradea la 10 martie 1867. Tinerii intelectuali români din Oradea editează această publicație în virtutea unei tradiții încetățenite de Al. Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea, aspectul grafic și conținutul noii publicații să îi aparțină. F. își propune să editeze, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
strălucită, Comandantul de geniu, Generalul care și-a pierdut un ochi pe câmpul de luptă), în opoziție cu aspirațiile îndrăgostiților - Annabella și Tânărul cu pantaloni albaștri. Teatrul revolver (unsprezece piese ilustrate de Florin Pâcă și prezentate de Laurențiu Ulici în „Almanahul literar”, 1970) a fost creat spre a ridiculiza ideea „vetustă”, după autor, a conflictului dramatic. Temele istorice - Eșafodul, Robespierre, Napoleon - din suita provocată de aniversarea bicentenarului Revoluției Franceze (piese cu amplă documentare), ca și Moartea lui Dracula sau Procesul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Laforgue și de la urmașii săi francezi de la Începutul secolului ori, În spațiul românesc, de la poeți ca Tristan Tzara, Ion Vinea și Adrian Maniu, - cu masca ambiguă de comediant tragic, ce introduce În spectacolul feeric o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide Însă și la pagini mai solare, conturînd imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea În paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o Întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente În universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce Îngăduie Înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hîrtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, Însumată În semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu Înregistrarea lumii pe retină, Îngăduie imprimarea pe hîrtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are revelația deplinei comunicări cu universul din afară, sînt prezente adeseori ca factori specific-modelatori ai viziunii simultaneiste. Așa se Întîmplă, de exemplu, În secvența a doua a poemului Almanah, ce Înscrie În cod spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu În menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
predilect, cum am spus, al poeziei moderniste a momentului, circul are, și În viziunea lui Voronca, semnificații simbolice bivalente. El se circumscrie În primul rînd ca spațiu și timp al acelei sărbători elementare despre care vorbea Jean Starobinski, precum În Almanah: Proprietarul circului salt mortal ca o reverență CÎte frînghii și În sîngerări orchestra, Echilibristul, din goană, surîde Doamnei din loja 34, Atletul Înaintează cu mușchi ca pietrele gîrlelor. Îmblînzitoarea, de aici, și calul dansează Întrerupt, Interior mă străbate ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cicatrice În argilă chemări, De la brîu cîmpul cu prepelițele În tolbă. (Invitație la bal) Sau: Supapă ora În alamă și disc, SÎngele face salturi de necrezut subteran, Aici pasul ca un cuvînt, geam deschis CÎmpul Între coaste plug sau pian. (Almanah) Cum a observat Încă Octavian Șuluțiu la apariția Invitației la bal, „Ilarie Voronca exprimă mișcarea prin static. Sau ascunde mișcarea”. Dinamica n-a dispărut Însă, cum susține recenzentul, „o dată cu ritmul și anumite legături gramaticale”. Căci dacă apelul la verb e
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
familiei (un fiu al lui I. este magistratul Titus Istrati, membru al Junimii, iar un nepot - cântărețul de operă Edgar Istratty) susține că ar fi fost otrăvit. Și-a publicat poeziile în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în almanahurile lui Asachi îndeosebi, dar și în „Propășirea”, „Albina românească”, „România literară”, „Steaua Dunării”. A mai folosit semnătura Nicolai Iestrate, a recurs la inițiale sau, cum s-a întâmplat cu prozele din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la una sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
patrulea repertoriu. Aceste carnete de adrese, voluminoase și foarte pline, erau utilizate în paralel cu anuarele imprimate, cu Bottin mondain, evident, dar și cu echivalentele sale din străinătate, Anuarul spaniol oficial al înaltei societăți, Debrett-ul englez etc. O colecție de Almanahuri Gotha, publicate până în 1944 în ceea ce era înainte ducatul de Saxe-Cobourg și Gotha, atestă vechimea acestui internaționalism de bonton. Anne-Catherine Wagner a arătat în lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
1914 (în colaborare cu G. Murnu). Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Poezia religioasă bizantină”, CL, 1900, 4; [Necrolog], U, 1921, 143; I. Rădulescu-Pogoneanu, C. Litzica, CL, 1921, 6-7; Marin Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior, București, 1928, 44-45, 122; [C. Litzica], „Almanahul literar”, 1971, 204; Traian Nicola, Liceul „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad, 1971, 214-216; Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkovski, Istoria literaturii eline, București, 1972, 488; Bucur, Istoriografia, 242-243; Titu Maiorescu și prima generație de maiorescieni, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1978, 115
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
literare”, „Viața literară”, „Slove”, „Clipa”, „Radical”, „Țara de Jos”, „unu” ș.a., după al doilea război mondial fiind prezent în „Tânărul scriitor” (unde folosește și pseudonimul Radu Condrea), „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească” și între 1973 și 1979 la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor. Primul volum de versuri, Penumbre, îi apare în 1929. Începând din toamna anului 1922 a frecventat, vreme de șapte ani, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. După 1950 face parte din cenaclurile „G. Călinescu”, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
Corneliu Sturzu, iar redactor responsabil - Constantin Pricop, secretar de redacție - Georgeta Iacobitz. Prima echipă de realizatori este formată din Emil Brumaru, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu, Lucian Dumbravă, Grigore Ilisei, Horia Zilieru, Eugenia Coleman, Ana Vâlcu și Jack Mathyas. Almanahul a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby almanah”, „Aventuri... aventuri”, „Film”, „Umor”, „Acasă la...” „Eutherpe”, „Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie Țugui, Horia Zilieru, Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un mare poet, cel dintâi poet muncitor din țara noastră, „Scânteia”, 1950, 1 699; Aurel Martin, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Almanahul literar”, 1950, 5; Maria Goleanu, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Iașul nou”, 1950, 5-6; Eugen Luca, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, CNT, 1950, 187; Andrei Băleanu, „Eminescu”, „Scânteia”, 1956, 3 517; Savin Bratu, „Firul Ariadnei”, GL, 1958, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
reguli”, V. e colaborator al unor publicații prestigioase: „Biserica Ortodoxă Română” (unde debutează în 1949), „Telegraful român”, „Studii teologice”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Mitropolia Olteniei” (pe care a condus-o din 1978 până în 2000), „Ortodoxia”, „Magazin istoric”, „România literară”, „Ramuri”, „Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena” (uneori a folosit și pseudonimul A. Sever), istoric al Bisericii românești. Din lungul șir de contribuții pot fi pomenite cele consacrate unor personalități ecleziastice, ca arhiereul Narcis Crețulescu-Botoșăneanul, arhimandritul Leon Asachi, arhimandritul Benedict Teodorescu, mitropolitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]