883 matches
-
s-a trecut, treptat, la „Alteță Regală” și, apoi, la „Rege”. Poate mai mult decât În documentele redactate În limba română, aceste transformări se văd În actele scrise În franceză. Aici schimbarea este evidentă, de la „Monseigneur” (Domn) la „Altesse Royale” (Alteță Regală) și, În final, „Votre Majesté” (Rege). Totodată, documentele În limba franceză demonstrează cât se poate de bine nepotrivirea titulaturii de „domn” pentru șeful statului român, deoarece corespondentul „Monseigneur” avea, practic, o importanță foarte mică În ierarhia princiară și nobiliară
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
noiembrie 1866, la câteva zile după primul raport În problema noului titlu, același Green se grăbea să amintească faptul că noul consul francez, d’Avril, și-a prezentat scrisorile de acreditare, În care se adresa prințului Carol cu titlul de „Alteță” <ref id="4"> 4 Ibidem, f. 210 v. și 211.</ref>. Cu acest prilej, reprezentantul diplomației engleze remarca că, la București, s-a aflat mai târziu că acest apelativ e, de fapt, mai valoros decât cel de „Alteță Serenisimă”. Prin
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
titlul de „Alteță” <ref id="4"> 4 Ibidem, f. 210 v. și 211.</ref>. Cu acest prilej, reprezentantul diplomației engleze remarca că, la București, s-a aflat mai târziu că acest apelativ e, de fapt, mai valoros decât cel de „Alteță Serenisimă”. Prin urmare, guvernul a solicitat misiunilor diplomatice o nouă schimbare a formulei de adresare din actele oficiale <ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Această situație este urmarea unei stângăcii clare și probează lipsa de cunoștințe „tehnice” a guvernului român
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Ghica <ref id="35"> 35 Langenau c. Andrassy, Londra, 18/30 ianuarie 1878, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 42/ 1878, f. 13. </ref>. Era o maximă precauție din partea cabinetului, fapt dovedit, ulterior, de consistența tratativelor pentru recunoașterea titlului de „Alteță Regală”. Din moment ce nu se putea conta pe ajutorul rusesc, din motive binecunoscute, iar când Bismarck menționa permanent că „drumul spre Berlin trece prin Viena”, era evident că Bucureștiul trebuia să țină cont de opinia acesteia. Or, Austria, prin vocea lui
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
atitudine favorabilă și În problema regatului <ref id="37">37 Ion Bălăceanu c. I. C. Brătianu, Viena, 30 decembrie 1877, În Ibidem, p. 150. </ref>. Într-adevăr, Viena a fost cea care ne-a dat concursul și pentru adoptarea titlului de Alteță Regală pe 9/21 septembrie 1878, dar și puterea cu care s-au dus cele mai multe și mai grele negocieri pentru recunoașterea actului proclamării regatului, o dovadă a alterării relațiilor și a schimbării priorităților sale În 1881. Este exact contextul În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
proclamării regatului, o dovadă a alterării relațiilor și a schimbării priorităților sale În 1881. Este exact contextul În care se circumscrie modificarea titlului avut de Carol, la 9/21 septembrie 1878, de când s-a hotărât acceptarea oficială a apelativului de „Alteță Regală”. Adevărul este că se impunea o lege care să reglementeze precis acest aspect, deoarece, dacă În adresările oficiale se foloseau „Monseigneur”, „Prince” sau „Sire”, În memoriile deschise adresate de români, formulele trădau doar o imensă creativitate, dar nu și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
din punctul de vedere al uzanțelor diplomatice <ref id="38">38 Faptul că oamenii Încercau să găsească formule cât mai potrivite, mai politicoase, este demonstrat de faptul că În memoriile deschise adresate lui Carol apar expresii de genul: „Măriei Sale Domnitorului”, „Alteței Sale Serenisime Principelui”, „Domnitorului Carol I”, „Mariei Sale domnitorului românilor, Carol I”, iar În ziarul Românul din 2 martie și, respectiv, din 5 iunie 1868 se utilizau formulele: „Înălțimei Sale, domnitorului Carol I”, sau chiar „Alteței Sale Regale, Principelui Carol
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de genul: „Măriei Sale Domnitorului”, „Alteței Sale Serenisime Principelui”, „Domnitorului Carol I”, „Mariei Sale domnitorului românilor, Carol I”, iar În ziarul Românul din 2 martie și, respectiv, din 5 iunie 1868 se utilizau formulele: „Înălțimei Sale, domnitorului Carol I”, sau chiar „Alteței Sale Regale, Principelui Carol I, domnitorului Românilor”. </ref>. Demersurile pentru găsirea unei noi titulaturi acceptate și de Europa sunt foarte numeroase, iar cel mai mare sprijin În această problemă, așa cum am mai precizat, ni-l acordă Austria. Motivația se leagă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
amenințare. Nu În ultimul rând, acceptarea de către puteri a unei schimbări treptate a titulaturii lui Carol, crea un precedent favorabil și pentru Încercarea ulterioară de proclamare a lui drept rege. Pentru diplomații români, demersurile pentru recunoașterea internațională a titlului de „Alteță Regală” erau o bună ocazie de a testa limitele acceptate de marile puteri, eventual, de a sesiza tipul obstacolelor ce urmau a fi Întâlnite. Deoarece România trecuse dintr-o dată de la „extaz” la „agonie”, de la victoriile de pe front la imputările teritoriale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
cel care a devenit, mai târziu, primul nostru trimis extraordinar și ministru plenipotențiar, a găsit la Viena un teren foarte favorabil, Curtea imperială anunțându-l că este dispusă să-i acorde lui Carol onorurile unui „Mare Duce”, cu titlul de „Alteță Regală” <ref id="40"> 40 Scrisoare Carol c. Carol Anton, București, 7/17 noiembrie 1878, În Regele Carol I, tom II, p. 254. </ref>. În același timp, Bălăceanu a fost inițiat și În formulele diplomatice uzitate Între suverani, În funcție de titlurile
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
duci cu mon bon Cousin, iar principii cu Sire.</ref>. Aceasta era, practic, admiterea În marea familie a „predicatelor” de tradiție folosite În Europa monarhică. Prin urmare, Andrassy Îl sfătuiește pe Carol să adopte printr-un simplu decret „predicatul” de „Alteță Regală”, apoi, să anunțe curțile prin note diplomatice. Austro-Ungaria era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica foarte mult problema <ref id="42"> 42 Telegramă Bălăceanu c. Kogălniceanu, Viena, 6/18 septembrie 1878, la AMAE, fond Arhiva Istorică, vol
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
43 Telegramă Debains c. <indescifrabil>, București, 23 ianuarie 1878 MAE - AD TurquieBucharest, vol. 43, f. 34v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 22. </ref>, iată că, pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală”. Imediat, ministrul de externe Kogălniceanu a trimis o notă diplomatică tuturor Însărcinaților noștri, În care se explică, practic, justețea gestului: „Carol aparține unei dinastii auguste, a devenit suveranul unui stat independent, care prin suprafață, populație și grad de dezvoltare
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pentru proclamarea regatului. Pentru a Înțelege pe deplin semnificația actului din 9/21 septembrie 1878, trebuie să mai analizăm de ce nu s-a optat pentru formulele „Mare Duce” sau „Mare Prinț”, folosite În discuțiile diplomatice, ci s-a ales exact „Alteță Regală”, mai ales că au existat discuții În epocă. Iată, puțin confuz este consulul britanic, White, care informează că, pentru moment, Carol a renunțat la titlul de „Mare Prinț”, deoarece miniștrii lui l-au sfătuit insistent să-și ia titlul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
mai ales că au existat discuții În epocă. Iată, puțin confuz este consulul britanic, White, care informează că, pentru moment, Carol a renunțat la titlul de „Mare Prinț”, deoarece miniștrii lui l-au sfătuit insistent să-și ia titlul de „Alteță Regală” <ref id="45">45 White c. <indescifrabil>, București, 23 septembrie 1878, Public Record Office-London, Foreign Office, Turkey, vol. 12, f. 128, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 120. </ref>. Într-adevăr, demersul românilor părea inofensiv. Așa cum s-a generalizat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
tatăl său avea, de altfel, dreptul să folosească acest apelativ. Părerea noastră este că problema trebuie văzută dintr-un alt unghi, deoarece și „Mare Duce” (adică „Arhiduce”), de exemplu, este o titulatură foarte valoroasă, dar s-a optat ferm pentru „Alteța Regală”. De aceea, credem că decisiv În alegere a fost termenul „regală”. Chiar dacă regatul nu s-a putut proclama În 1878, noua denumire trimitea cel mai direct, semantic, la acesta, subliniind intențiile de viitor ale românilor. Nu aveam nevoie de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
fost onorate prin note oficiale până la sfârșitul lunii noiembrie <ref id="50"> 50 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131, f. 47-48 și f. 60. </ref>. Kogălniceanu, mai ales, dezvoltă o energie deosebită În privința recunoașterii, după toate uzanțele, a titlului de „Alteță Regală”. Prin urmare, se solicită o a doua notă oficială de confirmare din partea Rusiei, după ce aceasta oferise doar una simplă, iar, ulterior, se revine printr-o circulară de atenționare ca toți trimișii noștri să aștepte note oficiale <ref id="51
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
nu posibilă Înfăptuirea actului. Astfel, acesta ajungea la concluzia că lucrul nu este cu putință, ceea ce liniștea Viena, impacientată de reproșurile ministrului de externe sârb, care susținea că e normal ca pentru suveranul lor, Milan, să fie acceptat titlul de „Alteță Regală” o dată ce „România a obținut regatul” <ref id="60"> 60 Hoyös c. Andrassy, București, 21 aprilie 1879, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/1879, f. 52.</ref>. Hoyös se baza pe cele declarate de informatorii săi, unul dintre ei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Ministerul Afacerilor Străine, volumul de documente legat de problema recunoașterii regatului fiind de aproape 800 de file <ref id="118">118 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133/1881. </ref>. Comparând faptul acesta cu momentul acceptării de către Carol a titlului de „Alteță Regală”, În 1878, diferențele sunt foarte mari. Acum, există circulare care anunță ce poziții oficiale și comune trebuie să aibă reprezentanții noștri În străinătate. De asemeni, notificărilor făcute de aceștia le corespunde o scrisoare de răspuns a statului pe lângă care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
să ne imaginăm un demers pentru obținerea unui astfel de titlu pentru un stat aflat sub suzeranitate. Urcarea unui Hohenzollern pe tronul țării a fost un imbold suplimentar. Observăm, Încă din 1866, existența unei preocupări pentru alegerea unui titlu oficial, „Alteță” sau „Alteță Serenisimă”, care să-l reprezinte cât mai demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
imaginăm un demers pentru obținerea unui astfel de titlu pentru un stat aflat sub suzeranitate. Urcarea unui Hohenzollern pe tronul țării a fost un imbold suplimentar. Observăm, Încă din 1866, existența unei preocupări pentru alegerea unui titlu oficial, „Alteță” sau „Alteță Serenisimă”, care să-l reprezinte cât mai demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite au fost
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
României, când acțiunile noastre devin mult mai concertate și mai deschise, pregătind Împlinirea „faptului Împlinit” din 14/26 martie 1881. Deci, În contextul În care, În 1878, marile puteri nu sprijineau proclamarea regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat suveran, căruia, deși i se impuseseră condiții grele pentru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
producerii actului. România acționează În viitor ca stat suveran, folosind adesea „faptele Împlinite”. Deci, Între 1878 și 1881, s-a trecut la etapa acțiunilor politico-diplomatice concrete, cu scopul introducerii regalității În România. Prima mare reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878, după ce, din cauza opoziției Austriei și a Rusiei, nu se putuse proclama regatul, deși ar fi fost o consecință logică a obținerii independenței. Oricum, titlul de „Alteță Regală” ne apropia de acest ideal
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878, după ce, din cauza opoziției Austriei și a Rusiei, nu se putuse proclama regatul, deși ar fi fost o consecință logică a obținerii independenței. Oricum, titlul de „Alteță Regală” ne apropia de acest ideal. Revenirea lui Boerescu la Externe este una benefică, deoarece În urma turneului său diplomatic din 1879 s-au făcut pași importanți În problema succesiunii, care s-a reglementat onorabil, la sfârșitul anului 1880, cu acordul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de biliard de la ora 9 1/2, pref. trad., București, 1966; Ludwig Anzengruber, Teatru popular, pref. trad., București, 1968; Franz Kafka, Verdictul și alte povestiri, București, 1969, Colonia penitenciară, Iași, 1991; Elias Canetti, Orbirea, pref. trad., București, 1973; Thomas Mann, Alteță regală, București, 1974; Erwin Wickert, O iarnă pe muntele Fuji, București, 1974, Templul părăsit, București, 1989; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București, 1974 (în colaborare); Wilhelm Hauff, Lichtenstein. O legendă romantică din istoria Württenbergului, București, 1975; Jean Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
să instituie o dinastie, și care va reuși după cucerirea, independenței de stat să transforme în Regat statul pe care-l conducea în anul 1881 România devine Regat, iar Carol I și soția sa Elisabeta I, au primit titlul de Altețe Regale. Carol, era al doilea fiu al principelui Karl Anton de HohenyollernSigmaringen, și a urcat treptat în ierarhia militară prusacă începând din 1857 când intră în armată. După urcarea pe tron, Carol I începe să se gândească la căsătorie. Era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]