2,496 matches
-
lui Karl Jaspers În prima sa operă importantă Filosofia, 1932. 2. Rezultă că, În spațiul sacru al comunicării, celălalt este chiar mai important decât propria persoană. O astfel de Înțelegere fundamentează o etică bazată pe un nou principiu moral: principiul alterității privilegiate (sau „al privilegiului Celuilalt În raport cu Sinele”Ă. Această mișcare teoretică este un „drum care duce de la existență la existent și de la existent la celălalt de lângă noi.29” 3. Elementele acestei concepții ce revoluționează etica În societatea comunicațională pot fi
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
locului ca „absolut altfel decât mine”. Trebuie să-l investim pe celălalt cu prezumția de bună-credință și, mai ales, să-i acordăm, cel puțin până la proba contrarie, Întreaga noastră Încredere. Trebuie de asemeni să ne recunoaștem pe noi Înșine În alteritatea sa. „Această vecinătate a celuilalt este Împăcată În același timp cu noi, În ciuda oricărei alterități. Ea este și alteritatea ce cheamă și contribuie la propria Întâlnire cu sine. Noi suntem cu toții alții și toți suntem noi Înșine.” În mod evident
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
bună-credință și, mai ales, să-i acordăm, cel puțin până la proba contrarie, Întreaga noastră Încredere. Trebuie de asemeni să ne recunoaștem pe noi Înșine În alteritatea sa. „Această vecinătate a celuilalt este Împăcată În același timp cu noi, În ciuda oricărei alterități. Ea este și alteritatea ce cheamă și contribuie la propria Întâlnire cu sine. Noi suntem cu toții alții și toți suntem noi Înșine.” În mod evident este mai ușor să tolerăm alteritatea dacă Îl recunoaștem pe celălalt În noi Înșine. Gânditoarea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
să-i acordăm, cel puțin până la proba contrarie, Întreaga noastră Încredere. Trebuie de asemeni să ne recunoaștem pe noi Înșine În alteritatea sa. „Această vecinătate a celuilalt este Împăcată În același timp cu noi, În ciuda oricărei alterități. Ea este și alteritatea ce cheamă și contribuie la propria Întâlnire cu sine. Noi suntem cu toții alții și toți suntem noi Înșine.” În mod evident este mai ușor să tolerăm alteritatea dacă Îl recunoaștem pe celălalt În noi Înșine. Gânditoarea de origine bulgară, Julia
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
este Împăcată În același timp cu noi, În ciuda oricărei alterități. Ea este și alteritatea ce cheamă și contribuie la propria Întâlnire cu sine. Noi suntem cu toții alții și toți suntem noi Înșine.” În mod evident este mai ușor să tolerăm alteritatea dacă Îl recunoaștem pe celălalt În noi Înșine. Gânditoarea de origine bulgară, Julia Kristevane propune să privim lumea ca pe o Întovărășire de străini. Și dacă toți suntem străini ne va fi mai ușor să nu-l oprimăm pe străin
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
confortabilă și cât mai profitabilă spiritual. Civilizația noastră se desăvârșește prin repudierea tendințelor de a-l elimina pe celălalt, pe altul decât mine: “Civilizația va Înceta atunci când nu va mai fi purtătoarea tensiunii actului de a gândi către limitele alterității sale. Ceea ce străinul celălalt aduce ca insuportabil este ceea ce ea are de gândit fără Încetare.” Astfel este garantată, pentru subiectul individual dar și pentru subiectul colectiv permanenta reînnoire dar și revigorarea modului său de existență. A primi ceea ce-
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
afirme În acest mod de performanță primă, inversată, a lui «iată-mă», unde subiectul (subiectivitateaă este la acuzativul responsabilității: acuzativul indică Într-adevăr că această performanță nu este mai Întâi a sa ci a transcendenței Celuilalt; gratuitate a precedentului acestei alterități constituante care hărăzește subiectul slujirii celuilalt.” Lévinas preciza că, o subiectivitate Înțeleasă ca investită cu responsabilitate morală nu mai este o modalitate ce exprimă esența ființei: „Dezinteresarea suspendă esența. Dincoace sau dincolo de esență, dezinteresare și gratuitate, ruptura de esență este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Întregii sale evoluții, omul-zeu cunoaște apogeul negației sale, concretizându-se În principiul Totul este permis. Această libertate este, după Dostoievski, nu temelia desăvârșirii omului-zeu ci cadrul prăbușirii apocaliptice și revelatoare a acestuia. Fiindu-i totul permis, omul-zeu va depăși nivelul alterității contructive, al recunoașterii conciliante și deschise a celuilalt și va ignora limitele impuse de moralitate”221. Altfel spus, va Înceta de a mai fi Om; nesocotind toate legile, va acționa după bunul său plac și se va transforma În orice
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ne expunem la rându-ne criticii, ceea ce igienic. Nimeni nu poate gândi pentru noi, oricât de minori am fi. Minoratul nu ne scutește de propria noastră responsabilitate în raport cu cei pe lângă care ne aflăm. Ori a citi înseamnă a afla de alteritate, a ieși din tine, a te uimi de ceea ce e în afara ta, dar și de ceea ce e în zona aceea neexplorată a propriei identități. Te uimești și devii oarecum umil. Lectura nu-ți permite să te împăunezi, căci pe măsură ce te
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
urii dense pentru ea și pentru fiul ei. Michel se oferă el să bandajeze rănile unei iubiri crâncene eșuată în sfâșiere. Când primul soț își reneagă copilul, cel de-al doilea se oferă să-i țină loc de tată. Echilibrul alterității este în triunghi. Michel intervine în viața lui Boaz asemeni unui chirurg care îndepărtează ferm tumorile comportamentale utilizând lama ascuțită a cuvântului. Nu ezită să-l numească în scrisorile lui: Boaz cel rebel, deștept ca noaptea, sau să-i reproșeze
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
astfel o Întoarcere conflictuală la categoriile apriorice ale unei conștiințe morale care judecă și pedepsește; acest fapt se explică prin aceea că imaginea de sine, ca Întindere și durată, reprezentând valoarea unei persoane, este aprioric fixată În natura acesteia, iar alteritatea o contrariază; tulburările psihomorale trebuie Înțelese, din acest punct de vedere, ca niște conflicte ale conștiinței morale care au violat natura persoanei, pervertind-o prin alteralitate; ieșirea din constrângerile conștiinței morale, ca act de eliberare, catharsis, moral, cu efect reparator
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și cel al relațiilor dintre populația română și minoritatea rromă. Abordarea conținuturilor inter- și intraarie curriculară va determina un proces fluent de Învățare axat pe principii moderne ale educației continue. Obiective generale 1. Stimularea interesului elevilor pentru pricipiul acceptării diversității/alterității și Înțelegerea multiculturalismului; 2. Identificarea căilor spre Înțelegerea Între oameni indiferent de naționalitate, religie, spațiu geografic etc; 3. Educarea elevilor În spiritul admirației și respectului față de valorile culturale multiple/diverse ale minorităților naționale; 4. Creșterea interesului elevilor pentru respectarea și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
întreaga viață în miezul vieții teatrale. Debutul editorial al lui M. îl constituie însemnările de călătorie din Londra 1933 (1934), în care curiozitatea jurnalistului este atrasă, în mod firesc, de specificul englezesc, relatat uneori cu umor, cu preocupare vădită pentru alteritate. Va urma un roman, de fapt o scriere despre moravurile din mediul teatral interbelic, Fard... (1935), fără adâncime psihologică, unde apar destul de transparent, pe fundalul dramei conjugale și existențiale a unei tinere familii de actori, și figuri reale din lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante (Hobsbawn, 1986), încurajează interpretări maniheiste ale situațiilor multiculturale, inhibă toleranța față de alteritate și, în fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale este ilustrat foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
M.; Evans, J. (2010), Arguing against Darwinism Religion, Science, and Public Morality, in Turner, B. S. ed., The New Blackwell companion to the sociology of religion, Blackwell Publishing Ltd., Malden, Oxford, 286-308. 56. Ferreol, G.; Jucquois, G. (coord.) (2005) Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, Ed. Polirom, Iași. 57. Finke, R., Stark, R. (1992), The Churching of America: 1776-1990, Rutgers, University Press, New Brunswick, N.J. 58. Flonta, M.; Keul, H. K.; Rusen, J. (2005), Religia și societatea civilă, Ed. Paralela 45
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
domeniu experimentează iubirea pentru celălalt. Din păcate, în multe instituții cu specific de asistență socială nu se întâmplă chiar așa. Dăruirea pentru celălalt este de multe ori întreruptă de anumite aspecte normativo-juridice. În relația cu celălalt trebuie să vorbim de alteritate. "Substantivul alteritate pare a desemna o calitate sau o esență, esența celuilalt. Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt." (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
iubirea pentru celălalt. Din păcate, în multe instituții cu specific de asistență socială nu se întâmplă chiar așa. Dăruirea pentru celălalt este de multe ori întreruptă de anumite aspecte normativo-juridice. În relația cu celălalt trebuie să vorbim de alteritate. "Substantivul alteritate pare a desemna o calitate sau o esență, esența celuilalt. Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt." (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, trad. de
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
trebuie să vorbim de alteritate. "Substantivul alteritate pare a desemna o calitate sau o esență, esența celuilalt. Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt." (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, trad. de Nadia Farcaș, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14). Pentru teologi alteritatea reprezintă forma prin care eu mă regăsesc în viața aproapelui meu. Viața lui devine viața mea. Iată o problemă interesantă! Este total greșit
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt." (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, trad. de Nadia Farcaș, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14). Pentru teologi alteritatea reprezintă forma prin care eu mă regăsesc în viața aproapelui meu. Viața lui devine viața mea. Iată o problemă interesantă! Este total greșit ca în practică să-i dai asistenței sociale un caracter mai mult juridic. Centrarea pe dosar (forma
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
I, 6, 46, contextio, I, 6, 12 ex... permixtione, intertextuisse; alternis... contextio II, 2, 17; Tim. 35a-35b) a două esențe, cea dintâi indivizibilă, imparul (Comm. imparis, ), imuabilă, identică cu sine (Principiul Identității ) și esența divizibilă, corporală, parul (Comm. paris, Principiul Alterității ). Indivizibilului fiindu-i imposibil prin natura să intre într-un amestec propriu-zis, pătrunde în rațiunea existenței corporalului (Tim. 35a; Comm. I, 6, 2 - hinc et Timaeus Platonis fabricatorem mundanae animae deum partes eius ex pari et impari, id est duplari
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Prin indivizibil, sufletul va putea atinge Ideile, Lumea inteligibilă; prin divizibil, va obține cunoașterea Multiplului, a devenirii, Lumea sensibilă. Întreaga ierarhie a Ființei stă în gradul de exactitate, în proporția amestecurilor, care pornind de la limită și nelimitare, de la Identitate și Alteritate, constituie diversele realități, în vârful cărora domină și guvernează Ideea de Bine, uneori asimilată Demiurgului (69 b-d). Macrobius nuanțează doctrina platoniciană, recurgând la interpretarea lui Plotin (Enn. IV, II) care caută în prima frază a psychogoniei din Timaios (35a), ca
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lumea Ideilor este imobilă, mișcarea care convine sferei celeste, cea care seamănă cel mai mult cu imobilitatea, conciliind mișcarea cu repaosul este mișcarea circulară 21 (volubilis motus, Comm. I, 17, 9-10). Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16 Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
numele lui Platon drept o garanție în plus pentru validitatea argumentației sale (e.g. Platonica auctoritas - I, 17, 7). Astfel, în teoria platoniciană, după crearea Sufletului Universal, Demiurgul a început construirea sferei celeste utilizând amestecul principiului Identității (identicul, Același ) și principiului Alterității (Diferitul ), creând dintr-un lucru ideal o realitate vizibilă și concretă: bolta cerului. Ambele mișcări de rotație ale Identicului și Diferitului nu sunt nici paralele, nici nu se desfășoară în același sens, sunt contrare (Comm., I, 17, 6-7; I, 18
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ordine în Intelect (I, 8, 4 omnemque animae cogitationem in sola divina dirigere): astfel Sufletul, pe de o parte, atinge Intelectul care este ordinea în sine, pe de alta, materia pe care o organizează. Organizarea Universului dezvăluie, în același timp, Alteritate și Identitate, planul ideal se raportează doar la Identitate și la Diversitate specifică, iar planul Sensibil doar la Identitate și Diversitate numerică; distincției dintre specii i se adaugă, cea dintre indivizi, specificația și divizibilitatea. Există, însă, un contrast evident între
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
produce uniunea între cele două principii material și spiritual. Sufletul Universal este "cea mai perfectă" și mai veche creație a Demiurgului, anterioară Corpului Universal (Tim. 34c; Comm. I, 9, 10), deși conține în esența sa Divizibilul, Ilimitatul și prin Principiul Alterității ( ), două elemente ce definesc corporalul, sensibilul, rămâne incorporal (II, 3, 12 anima quippe incorporea; II, 17, 16 nihil corporeum; I, 14, 7; I, 17, 9). Corpul Universal, care presupune existența materiei, a focului și a pământului pentru a deveni visum
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]