1,215 matches
-
următoarele: egoismul, altruismul și transcendența sau transsubiectivitatea. Egoismul, sau mai exact spus egotismul, este echivalentul nevoii sau al instinctului de conservare al individului. Acesta Îi asigură stabilitate, echilibru și concomitent capacitatea de „a-fi-el-Însuși”. Este atitudinea egocentristă, orientată către sine Însăși. Altruismul sau alterocentrismul este atitudinea de deschidere, de comunicare și cooperare a persoanei cu alte persoane. Este nevoie de „a-fi-cu-celălalt” sau de „a-fi-Împreună-cu-ceilalți”. Este deschiderea prin comuniune, dar concomitent este, Într-o formă mascată, și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că aceștia vin către mine. În sensul acesta pusă problema, atât egocentrismul, cât și alterocentrismul sunt atitudini ale Eului meu moral, prin care persoana mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
făcută o separație absolută Între egocentrism și alterocentrism. Ele sunt atitudini morale ale Eului care vizează fie propria mea persoană, fie persoana celuilalt sau a celorlalți. Din aceste motive, vom prefera termenii de egocentrism și alterocentrism celor de egoism și altruism, a căror semnificație, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, este destul de diferită. Dar mai există o atitudine a Eului moral care nu este orientată nici către sine, nici către celălalt sau către ceilalți, o atitudine care urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Aspirațiile morale Nici o persoană nu dorește să fie ceea ce este sau să-și mențină permanent același statut. Fiecare individ tinde să se depășească, În virtutea pulsiunilor acelui Inconștient spiritual care-i deschide perspectiva transcendenței. Sentimentele morale se raportează la egoismul sau altruismul persoanei, iar aspirațiile morale la deschiderea și depășirea de sine prin transindividualitate. În sensul acesta considerată problema, se poate vedea că sentimentele morale sunt conexe cu aspirațiile morale ale individului. Aparent, totul se desfășoară sub semnul libertății. Dar este oare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Închid, limitându-l la propria sa persoană. În cazul situațiilor deschise ale vieții, intră În joc o altă categorie de sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
către formarea sau dezvoltarea unui anumit tip psihomoral. Aceste mobiluri sunt următoarele: aă nevoia de a avea, de a acumula pentru sine, care corespunde egoismului, egocentrismului persoanei; bă nevoia de a oferi, mergând chiar până la sacrificiul de sine, care corespunde altruismului, deschiderii individului către ceilalți; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se autoizoleze prin acțiunea pe care o Întreprinde, realizând o situație de „autism moral”; bă este orientată către lume, către ceilalți, având un caracter altruist, de deschidere, prin care eul personal intră În relație cu ceilalți, realizând o situație de „altruism moral”; că este orientată către realizarea unui ideal uman, personal de autoîmplinire, de schimbare sau chiar de autodepășire de natura unei „transcendențe” sau a unei „transsubiectivități” personale; dă este orientată către realizarea unui ideal mistic, de comuniune cu divinitatea, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Fiecare Își păstrează propria sa identitate, dar, prin prezența celuilalt În el, se Îmbogățește și iese din Închiderea sa egoistă. Comuniunea prin iubire este dăruire, iar dăruirea Înseamnă Împlinire și progres al propriului meu eu este o stare care desăvârșește altruismul psihologic, plasându-se În sfera acceptării morale și sufletești a celuilalt ca pe o valoare. Prin comuniune, persoana umană se valorifică, iar valorizarea mea este posibilă numai prin iubirea pentru celălalt, pentru că și celălalt, la rândul, său mă iubește. Aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin consimțământul lor, ar încălca reguli respectate de toată lumea. Nesocotirea acestora este admisă doar într-un singur caz: când ele ar fi contrare omeniei. Căci, atât în nuvele, cât și în romane, S. se relevă drept un hotărât apărător al altruismului. Amalgam de trăsături bune și rele, personajele sale tind, mai toate, către eliberarea de interesele egoiste, pentru dobândirea armoniei sufletești. Ideea l-a urmărit și în alt roman, Din bătrâni (I, 1902; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române; al doilea volum
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
antică și religioasă versus modernă și botanică). Honigberger e un exemplu optim pentru a invalida retorica unor contacte interculturale vide. Toate documentele edite și inedite puse În circulație până acum de istoriografia asupra medicului sas invită la sistematizarea unui fidel altruism. S-a invocat argumentul absenței mai multor mari orientaliști În cultura română modernă, Încercându-se justificarea anexării. Chiar dacă am semnalat pentru prima dată articole și traduceri În românește care i-au aparținut, suntem mult mai rezervați decât acei istorici care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
simt pentru copiii lor, majoritatea părinților răspund: iubire. La fel, copiii afirmă că simt pentru părinții lor în primul rând sentimentul iubirii. W.R. Burr și colaboratorii săi (1993) au elaborat un model al iubirii familiale care include următoarele componente: altruismul reciproc, prietenie, recompense și schimburi mutuale, angajare altruistă și individualism. Conform concepției lor, caracteristicile iubirii necesare funcționării armonioase a individului și a familiei sunt: orientarea spre ceilalți, acțiune, caracterul ei necondiționat și durabil. Complexitatea iubirii familiale și parentale nu are
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
avea încredere în el. Părinții trebuie să fie ei înșiși un model pentru copil . Trăsăturile de caracter care se dorește să fie cultivate la propriul copil este bine să fie clare pentru părinte respect față de ceilalți, prietenie, onestitate, toleranță, bunătate, altruism și să fie armonizate cu un comportament identic celui promovat (copilul înregistrează foarte ușor comportamentul celor din jur, îl copie, îl folosește și apoi devine obișnuință). Un părinte responsabil, corect va induce și copilului aceleași trăsături pozitive de caracter. Stima
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
decât a celei în cauză, apare atunci când oamenii simt că își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că „generozitatea și altruismul cresc odată cu bunăstarea” (Alt, 1979, p. 190). În condițiile recesiunii economice, când situația economică a celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
echipă, de a răspunde la situații noi și complexe de cunoaștere ; “*” sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; “*” conștientizarea elevilor în desfășurarea activităților comunitare; “*” dezvoltarea personalităților elevilor și preșcolarilor prin formarea ”gustului” pentru ordine, curățenie, frumos, sănătate, economie; “*” dezvoltarea altruismului. Pentru realizarea acestor obiective am avut în vedere : “*” identificarea și analiza problemelor de mediu specifice zonei , dar și Pământului, în general; “*” organizarea unui comitet ECO-ȘCOALĂ și ECO GRĂDINIȚĂ; “*” atragerea de parteneri - pentru derularea optimă a proiectului (sponsori, membrii ai comunității
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
le revine sarcina să se ocupe de educația copiilor. Acești copii sunt în număr foarte mare (82.464 numai din gimnaziu-conform unei informații din Jurnalul TVR., din 2 octombrie 2007). Generația născută la începutul secolului XX pare să manifeste un altruism intergenerațional remarcabil, astfel încât societatea actuală poate fi caracterizată, în opinia unor autori, ca o adevărată primăvară a bunicilor. Există, în multe cazuri, o legătură afectivă autentică între bunici în special bunicii materni și nepoți, o intimitate mai lipsită de constrângeri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a accepta în mod voluntar sacrificiul pus în serviciul altora. Medicina este o morală practică ce implică o credință puternică. Medicul refractar oricărei credințe confesionale, liber-cugetător, pozitivist sau ateu, nu poate avea un suport moral care să-l apropie de altruismul și devoțiunea profesională. Pe aceste considerente, condițiile necesare exercitării medicinei sunt următoarele: a) Să dorești ușurarea nenorocirilor fizice și sufletești ale altora, pe care-i simți ca semeni ai tăi; b) Capacitatea științifică ce susține ardoarea profesională, studiul bolilor și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1943; Douăzeci și cinci de ani de viață spirituală în Ardeal, Sibiu, 1944; Ardealul, grădina rădăcinilor românești, București, [1945]; Jurnal metafizic, îngr. și postfață Marin Diaconu, București, 1998; Pentru tine, Sfântă Transilvanie, îngr. Marin Diaconu, București, 1998. Traduceri: Dimitrie Gusti, Egoism și altruism, București, 1969; Georg Simmel, Rembrandt, București, 1978; Thomas Thilo, Arhitectura clasică chineză, București, 1981; Theodor Lipps, Estetica. Psihologia frumosului și a artei, I-II, București, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lazăr, Literatura ardeleană de azi, ȚA, 1935, 786; Vlaicu Bârna, Breviar
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
un altul. Acest al doilea obiectiv nu poate decât să întărească trei componente ale stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile de pacienți Asociațiile de pacienți pot juca un rol important în cele trei perioade
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de a deranja, de a răni sau de a supăra pe celălalt are drept consecință faptul că drepturile celuilalt primează: această formă de altruism împiedică subiectul să se ocupe de propria persoană. Acest deficit se referă la anumiți subiecți, la schizofreni, în special, care nu dispun de un echipament corect în ceea ce privește rețelele neuronale sau la care rețelele neuronale nu funcționează bine și nu le
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
moderne. Sprijinindu-se pe teoriile lui Platon și mai ales pe ale lui Schopenhauer, M. afirmă impersonalitatea artistului în perceperea lumii: în cursul acestui act artistul se uită pe sine și se înalță în sfera unui „entuziasm impersonal”, izvorât din altruism, pătrunzând astfel în natura absolută a lucrurilor și reușind să redea nu particularul, ci generalul. Prin depășirea cercului de interese individuale se creează o operă de valoare universală cu atât mai evidentă, cu cât artistul posedă o concepție profundă despre
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
construi ceea ce trebuie să fie deja acolo - societatea civilă, distrusă eficient numai de comunism -, precum și discursul asociat lor, au avut efecte pe termen mediu și lung, au prins rădăcini, pot supraviețui pe cont propriu într-o societate puțin înclinată spre altruism și idealism. Eu sunt sceptic: de la Fundația Soros la Fundația Vier Pfoten, din câte am putut observa, devotamentul activiștilor se poate greu imagina fără generozitatea donatorilor. Nici experiența Administrației Constantinescu, reluată în forme diferite de Administrația Băsescu, de a atrage
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]