1,108 matches
-
pană când amețea și se lăsa să cadă cu fața îngropată în iarbă, râzând. Uneori începea brusc să alerge, fără vreo pricină... Alerga, însoțită de Pârvu, ca o ieduță, cu trupul mlădios și sprinten, care aluneca printre ierburi, paltini și aluni... pentru bucuria de a sări. Îi plăcea să hoinărească, de-alungul pârâului care susura tainic la umbra copacilor; venea din inima pădurii, de unde nu se știe, trecea prin spatele casei și se pierdea în pădure, nu se știa unde. Vorbea cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lupului lucesc așa..!“ își zise Anton în gând. Animalul se uită țintă spre el și mai făcu doi pași, apoi așteptă adulmecând. Deodată, își înalță capul, brusc...și, încă o dată îl fulgeră cu o privire verzui, apoi, printre arbuștii de alun și paltin, dispare. Lupul îl așteptase... îi ținea calea spre casă... Vântul i-a adus în nări mirosul lui, pe care îl cunoștea. Lupii îl cunoșteau pe Anton, și, între ei se stabilise, parcă, o înțelegere tacită-complice... un fel de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ploicică de primăvară. Boii mergeau alene, sătui de cât trăseseră în miez de iarnă, târâind bușteni prin pădurile de la Tudora. Omul îi îndemna cu chiote prelungi, ascuțite, folosind, din când în când, biciușca de piele, prinsă de o vargă de alun. Pe la biserică, i se alătură Mihai a lui Ghiță Toader, cel mai mare fecior al pădurarului, care, bucuros nevoie mare, se aburcă în car, ținându-se mândru de draghină. Bună vreme, bade Vasile, dădu cuviincios binețe fiul pădurarului. Apăi, bună
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu-mi place această agitație din jurul meu, o gălăgie veseloasă urcă de prin văi umplând văzduhul, și ochii mei se îndurerează ori de câte ori văd prin iarbă hârtii aruncate, resturi ale unui prânz îmbelșugat, sticle goale, coji de pepene, coji de banane, alunii devastați ca și cum o armată de nomazi s-ar fi așezat aici o vreme și la plecare n-a mai lăsat nimic neatens, praf ridicat de roțile mașinilor, tineri cu corturile, râsete, și la apropierea de mănăstire priveliștea ce se deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui Theo, Drumul spre sat, rar pelerini spre mănăstire, mai e mult până la mănăstire, nu, Dumnezeu să ne-ajute, amin, scrisoarea în buzunarul cămășii cu mânecă scurtă, soarele deja pe cer după orânduiala de la început a lumii, pe marginea drumului alunii crescuți în nevinovată sălbăticiune, cunosc fiecare cotitură, fiecare colțișor de drum, fiecare piatră și mă doare acum când ochii mei întâlnesc peste tot prin iarbă, pe sub copaci, resturile dezmățului omenesc din zilele trecute, în cercuri de pietre cenușă stinsă, cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fânar pentru sălbăticiunile ierbivore ale pădurii și o iau pe cărarea ce părăsește drumul forestier și se afundă în pădure, începe urcușul și în curând copacii par să se rărească, vegetația se împuținează și cărarea mea urcă, tufe de mure, aluni, buchete uriașe de ferigi, soarele de-acum în creștetul cerului și-ar trebuisă mă opresc puțin pe-o piatră să hotărăsc ce-am de făcut, să mă întorc cuminte la mănăstire, să stau cele trei zile în izolare deplină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o dată cum să îmi îmbunătățesc lovitura. —Desigur. Ține capul plecat și stai nemișcat. Stai nemișcat! Picioarele ferme, brațul stâng întins și lovește! Când Lisa a primit într-un final permisiunea să intre, Barry și Calvin stăteau în spatele unei mese din alun, lungă de un kilometru. Păreau înfricoșător de puternici. — Ia loc, Lisa, înclină grațios din capul său ca un glonț de argint Calvin Carter. Lisa s-a așezat. Și-a aranjat părul de culoarea caramelului, lăsând să se vadă șuvițele blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sunt tot așa de departe ca și cum n-ar fi făcut nici un pas, ei stau nemișcați ca o taină. Ninsoarea s-a transformat În ploaie, el se târâie prin frunzele amestecate cu noroi și se apucă cu mâinile de crengile de alun, nu știe dacă zilele-s clipe sau numai i se pare, Îl dor toate oasele pe Bitancu, zgârietura de la cap Încă sângerează, hainele-s ude pe el, afară ploaia s-a oprit de mult, păcurarul bătrân Îi aduce la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și turna șampanie. El e cel care-și Întoarce genele În salonul de frumusețe și are notată În jurnal data primei zile de reduceri de la Kenzo. Ruby se duse la tonomat. În vreme ce admira cutia lui din imitație de lemn de alun și crom, Sam i-a oferit un pahar de șampanie. —Noroc, spuse el. Ea sorbi din pahar și simți bulele de la șampanie cum Îi gâdilau nările. — Tipul de sus s-a mutat și nu mai avea loc În casa nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Bietei nebune nimeni nu-i mai știa numele adevărat. O vedeam trecând pe stradă, privind în gol, morfolind câteva cuvinte în vârful limbii.. Cândva fusese tare frumoasă, spuneau bătrânii. o fostă miss, soție de ofițer, mlădie ca o nuia de alun, cu ochii albaștri și o privire sub genele lungi, care te încremenea și te lăsa fară grai. Îmbrăcată în alb, cu părul lung, negru, ca noaptea, mergea călare pe un cal alb, alături de soțul ei, care o idolatriza făcându-i
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
fată cu ochi imenși și fruntea plină de imagini disparate. Un chip uitat, zăvorât în rama subțire a unui tablou. Imaginile disparate de pe fruntea fetei din tablou se învălmă șeau în fruntea Clarei, izbindu se între ele. încercă să le alun ge din minte și să-și ordoneze gândurile. Dar, pentru prima dată după mulți ani, gândurile Clarei Ionescu nu se mai aliniau frumos la start, ca niște armăsari pregătiți de cursă. Pentru prima dată după mulți ani, gândurile ei deveniseră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
locul, cu atât mă Încânta mai mult tăcerea lui, aura lui, configurația sa specifică, izolarea lui. Visam o vâlcea nesfârșită - bănuiesc că era aproape un vis de animal, visul unei vidre - cu pâlcuri nesfârșite de fagi umbroși și dumbrăvi de aluni, cu pajiști fără case și fără oameni. În zilele acelea visul nu era complet rupt de realitate - astfel de vâlcele pierdute Încă mai existau, iar În unele dintre ele restul lumii nu-și avea locul. Însă, evident, aveau și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
neputincioase sunt leacurile când regimul alimentar e rău; că nu există buruieni contra sărăciei, contra lipsei de alimente suficiente, precum nu există buruieni în contra uzurei, în contra semidocților, în contra postulanților, în contra Caradalelor, în contra cumulului. Sau, daca există în adevăr ramura de alun ori lujerul cânepei, ele sunt pentru uzul estern, nu pentru cel intern și curarisesc boale patriotice și reversibile, nu fizice. Deci, precum am zis, boalele fizice bântuie populațiile noastre din cauza regimului rău alimentar. Acest regim nu se poate schimba decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat cânepă de vară, În miezul zilei, a tors, a țesut și a cusut până la miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate Întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice În cultura populară românească. Despre chinul cânepii vorbește și Ioana
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia. Actul ritual imperativ al bătutului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia. Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă Împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia. Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă Împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ În credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică dezvoltarea unui bogat sector
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]