1,179 matches
-
elemente străine. Știu ei însă cu atâta siguranță ce vor? Pe terenul voinței pozitive întîlnim activiști, pasiviști, deakiști etc. Noi n-am voit a trece de rasă slavă. C-o ușurință foarte mare, negațiunea s-au introdus în scriere prin alungarea cirilelor, în limbă prin alungarea elementelor lexicale slavone. Știm însă ce voim? Din contra, câți oameni, atâtea ortografii - sau mai drept vorbind cacografii. Ni se pare deci că "Romînia liberă" renegă cu desăvârșire principiile ei liberale și democratice când binevoiește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu atâta siguranță ce vor? Pe terenul voinței pozitive întîlnim activiști, pasiviști, deakiști etc. Noi n-am voit a trece de rasă slavă. C-o ușurință foarte mare, negațiunea s-au introdus în scriere prin alungarea cirilelor, în limbă prin alungarea elementelor lexicale slavone. Știm însă ce voim? Din contra, câți oameni, atâtea ortografii - sau mai drept vorbind cacografii. Ni se pare deci că "Romînia liberă" renegă cu desăvârșire principiile ei liberale și democratice când binevoiește a-mpărți neamul românesc în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
imigrațiune la 550000, e o dovadă vie și strigătoare la cer contra acestei nedemne calomnii. Cu aceeași stăruință cu care românii au ținut la legea lor, ei au respectat credințele altora. Un singur act s-ar putea invoca în favorul alungării evreilor din Moldova, o scrisoare a lui Petru Vodă cel Șchiop adresată consiliului comunal din Lemberg la anul 1579, dar și în acela se citează anume cauza alungării lor, care nu e religia, nici rasa, nici faptul că sânt străini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
respectat credințele altora. Un singur act s-ar putea invoca în favorul alungării evreilor din Moldova, o scrisoare a lui Petru Vodă cel Șchiop adresată consiliului comunal din Lemberg la anul 1579, dar și în acela se citează anume cauza alungării lor, care nu e religia, nici rasa, nici faptul că sânt străini, ci numai concurența ce-o fac negustorilor moldoveni în esportul de vite albe. În acel act se spune anume că alungarea evreilor poloni nu se face din vreo
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și în acela se citează anume cauza alungării lor, care nu e religia, nici rasa, nici faptul că sânt străini, ci numai concurența ce-o fac negustorilor moldoveni în esportul de vite albe. În acel act se spune anume că alungarea evreilor poloni nu se face din vreo altă cauză, ci numai din cea economică citată mai sus. Al doilea considerant al fracției ni se pare asemenea de prisos, căci, deși art. 16 al Codicelui civil dispune pentru străinii de orice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
această limbă. Iar restul era considerat de străini, n-avea permisiunea de-a se așeza nici la țară nici în orașe, n-avea permisiunea de-a intra ca slugi, ucenici sau calfe, c-un cuvânt marea mulțime era amenințată cu alungarea peste graniță și silită să emigreze. Și-n Prusia au existat asemenea legi, fie generale, fie provinciale, până la 1869. Nici Prusia așadar nu le-a dat evreilor decât posibilitatea de-a deveni germani și cetățeni, nimic mai mult. Dar chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
istorice și un gând intim, singurul care contează, nu mai e urmărit din aproape în aproape pentru a se ajunge la un adevăr. Al meu era că nu puteam renunța la vocația mea fără a renunța la mine ca om. Alungarea de la catedră a marelui poet însemna mai mult decât alungarea lui, un om care își împlinise opera, însemna, desigur, alungarea mea, care avea să se producă inevitabil la prima mea desvăluire, la prima mea fatală opoziție... Vroiam să înțeleg de la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e urmărit din aproape în aproape pentru a se ajunge la un adevăr. Al meu era că nu puteam renunța la vocația mea fără a renunța la mine ca om. Alungarea de la catedră a marelui poet însemna mai mult decât alungarea lui, un om care își împlinise opera, însemna, desigur, alungarea mea, care avea să se producă inevitabil la prima mea desvăluire, la prima mea fatală opoziție... Vroiam să înțeleg de la el de ce retragerea mea din universitate nu-mi punea la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la un adevăr. Al meu era că nu puteam renunța la vocația mea fără a renunța la mine ca om. Alungarea de la catedră a marelui poet însemna mai mult decât alungarea lui, un om care își împlinise opera, însemna, desigur, alungarea mea, care avea să se producă inevitabil la prima mea desvăluire, la prima mea fatală opoziție... Vroiam să înțeleg de la el de ce retragerea mea din universitate nu-mi punea la adăpost vocația (un protest organizat pentru reintegrarea marelui poet fiind
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe toate, fiindcă surprinde puțin din fiecare lucru și acest puțin este o iluzie”3. Des invocatul prototip al „patului”4, devenit aproape un loc comun, ca și intransigența gânditorului grec față de poeți (culminând cu la fel de des invocata recomandare a alungării acestora din Cetate), au contribuit la orientarea interpretărilor concepției platonice asupra mimesis-ului - cu foarte puține excepții - într-o singură direcție. În realitate însă, se poate demonstra că în Dialoguri există cel puțin două accepțiuni distincte ale mimesis-ului. În afară de Cartea a
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atunci un laicism ateu care va duce la antireligia militantă a lui Viviani, În 1906. În punctul culminant al discuțiilor privind separarea Bisericii de stat, acesta declară În fața Camerei Deputaților: „Ne-am Înhămat Încă din trecut la o muncă de alungare a religiei; am smuls conștiința umană de sub stăpânirea credinței ș...ț. Am stins În ceruri niște lumini care nu se vor mai aprinde”. S-a putut vorbi astfel despre o veritabilă „credință laică” (Ferdinand Buisson) Împotriva Bisericii, și nu alături de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dialecte,considerate dintotdeauna graiuri și obiceiuri de neînțeles, rustice și grosolane, având uneori rădăcini În vechea „limbă galică” (Littré). Deși aceste eforturi au fost Încununate, cu siguranță, de succes și s-a reușit impunerea unei limbi unice, eforturile neîntrerupte de „alungare a dialectelor regionale”, acțiune Întreprinsă de școlile Republicii În secolele al XIX-lea și XX și continuată de mass-media, nu au fost totuși suficiente pentru a eradica definitiv graiurile locale, limbile regionale. Într-adevăr, statul a consimțit periodic la anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
insistând asupra manifestărilor ei sociale ă agresiuni, crime, răzmerițe, insurecții, torturi, războaie sau atacuri teroriste ă, și orientează astfel alegerea condamnării sau legitimării. Religiile o văd prezentă În miturile referitoare la originea umanității, unde transgresiunea umană antrenează o pedeapsă divină: alungarea din Rai, uciderea de către Cain a lui Abel, potopul, crucificarea lui Iisus. O violență fondatoare? Filosofia, care se vrea un refuz al violenței, o conceptualizează ca lipsă a măsurii, furie, impetuozitate, Înscrise toate În Ființă, și se apleacă asupra ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
literaturii care, prin ravagiile provocate, a mutilat întreaga cultură și literatură română din 1947 încoace. Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea altor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române! Așa descrie Adrian Marino efectele realismului socialist, teoretizat de Ov. S. Crohmălniceanu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
continuă în legătură cu "determinismul" și "teleologia", conținut și formă, formalizarea și modelarea logico-matematică a unor fenomene și procese economice, psihice, lingvistice etc. Pe bună dreptate, observa autorul că "Științele sociale și științele umane reprezintă cele două reacții la criza cauzată de alungarea definitivă a omului ori a reziduului de om extras din corp sau care-i este superfluu acestuia din natură, așadar din sfera științelor naturale sau a filosofiei naturale, către sfârșitul secolului al XVIII-lea. Au rezultat două curente de gândire
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și iluminismul secolului al XVIII-lea. În Est, ca și în Vest, umanismele au echilibrat preferințele profane pentru acțiuni bancar- comerciale și industriale. Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor de lână pentru industria textilă din Anglia secolelor XVIII-XIX a dus la alungarea țăranilor de pe terenurile agricole, lansându-se zicala că "oaia l-a mâncat pe om". Istoria ultimelor 500 de ani ai Europei profane este bogată în corelații negative între evoluția unor forme de modernitate și involuțiile condițiilor de viață ale locuitorilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru a împiedica cucerirea acestora de către armata radicalilor care ajunsese să numere 53.000 de oameni. Teritoriile din centrul Italiei au intrat încă din anul 1859 în atenția opiniei publice italiene și internaționale atunci cand revoltă "patrioților" perugini a condus la alungarea administrației papale din Perugia și zonele învecinate. Reacția deosebit de dură a papalității, care a trimis trupele de elvețieni pentru a readuce ordinea în aceste teritorii, s-a încheiat prin asasinarea a sute de cetățeni, moment cunoscut în istorie cu numele
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
juridică se sancționează pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol. Capitolul V DELICTE PRIN CARE SE PUNE ÎN PERICOL VIAȚA, INTEGRITATEA CORPORALĂ ȘI SĂNĂTATEA PERSOANEI Articolul 198 Punerea în primejdie a unei persoane în neputință de a se îngriji (1) Părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, în orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putință de a se îngriji, de către persoana care o are sub pază sau îngrijire, punându-i în pericol iminent viața, sănătatea sau integritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159333_a_160662]
-
cea de-a doua căsătorie este declarată nulă pentru alt motiv decât bigamia. Articolul 228 Abandonul de familie (1) Săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale; ... b) neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de întreținere prevăzută de lege; ... c) neplata cu rea-credință, timp de două luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, ... se pedepsește cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159333_a_160662]
-
frați și surori, se pedepsește cu închisoarea de la un an la 5 ani. Articolul 378 Abandonul de familie (1) Săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale; ... b) neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege; ... c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, ... se pedepsește cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
Bruno. Viață și opera. Cele două volume cuprind primele două dialoguri cosmologice ale gânditorului italian, anume Cină din Miercurea Cenușii și Despre Cauza, Principiu și Unu, seria urmând a fi completată cu celelalte patru dialoguri (Despre infinit, univers și lumi; Alungarea bestiei triumfătoare; Cabala calului pegasian; Despre eroicele avânturi) și cu republicarea traducerii Smarandei Bratu Elian a comediei Lumânărarul. Se poate afirma cu toata hotărârea că această ediție a operelor complete Giordano Bruno reprezintă un eveniment cultural de excepție. 2. Așa cum
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
călătorie, la bordul său se aflau îmbarcați 9.000 de pasageri (majoritatea femei și copii, dar și cîteva sute de militari germani), fugind cu toții spre vest din calea Armatei Roșii și a acțiunilor de răzbunare ce însoțeau înaintarea acesteia. Capitolul alungării germanilor din estul Europei la finele celui de-al doilea război mondial a constituit multă vreme, dacă nu neapărat un tabu, în orice caz un subiect eludat . într-un recent interviu publicat în săptămînalul "Die Woche", Günter Grass încerca să
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
dar una de natură secundară, deoarece nelegiurile comise de germani au constituit elementul declanșator al dezastrului". Criticul literar Reich Ranicki contestă părerea lui Günter Grass și declară că, dimpotrivă, s-ar fi putut de la bun început vorbi fără rețineri despre alungarea germanilor din răsărit. Numai că prozatorul își exprimase deja în cuprinsul aceluiași interviu regretul față de faptul că dramaticul subiect "tabuizat" a fost instrumentalizat de ideologia de extremă dreaptă. ...O democrație relativ consolidată cum este cea germană - afirmă Günter Grass - trebuie
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
reflecții pe marginea istoriei, străine de interdicții, prejudecăți și tabuuri. Sunt difuzate în ultima vreme documentare istorice, filme în care martorii evenimentelor - atîția cîți au mai rămas în viață - au cuvîntul, dezgropînd de sub pătura grea a tăcerii sinistrul capitol al alungării germanilor din răsărit. A trebuit să treacă peste un deceniu de la prăbușirea cortinei de fier și încetarea războiului rece, ca să poată fi adusă în discuție, de pildă, vinovăția generalului britanic Harris răspunzător pentru ploaia de fosfor abătută peste Dresda, (supranumită
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
războiului acestea nu mai aveau vreo importanță strategică și erau populate de refugiați civili. în ceea ce-l privește, Günter Grass a declarat că se simte foarte vinovat pentru a fi eludat, în intervențiile sale verbale și în scrierile sale, capitolul alungării germanilor din ținuturile de răsărit. Nuvela în pas de rac anulează acum aceste omisiuni și se plasează, prin codul ei literar, în dezbaterile pe marginea istoriei, în cîmpul vast al memoriei colective și - nu în ultimă instanță - în sfera delicată
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]