1,660 matches
-
zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară a acestei zone, cu toate că presiunea din afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil închise poate de asemeni juca un rol important în creșterea debitului sanguin în partea inferioară a acestei zone. La volum pulmonar redus, rezistența vaselor extra-alveolare devine importantă datorită reducerii efectului de tracțiune radială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai expandat. Vasoconstricția pulmonară hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului în vasele pulmonare în condiții normale. Când pO2 este scăzută în aerul alveolar are loc un răspuns activ extrem de important, ce constă în contracția mușchiului neted din peretele arteriolelor mici din regiunea hipoxică. Mecanismul precis al acestui răspuns nu este pe deplin elucidat, dar s-a constatat că are loc și în plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dacă mediul în care se găsesc este hipoxic, deci explicația poate fi acțiunea locală a hipoxiei asupra arterei însăși. Se pare că celulele din țesuturile perivasculare eliberează unele substanțe vasoconstrictoare ca răspuns la hipoxie. Interesant este că pO2 din aerul alveolar și nu din sângele arterial pulmonar, este determinantul principal al acestui răspuns, în condițiile în care spațiul de difuzie este restrâns, arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba stimul - răspuns a acestei constricții este neliniară; la valori apropiate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prima respirație, rezistența vasculară scade dramatic datorită relaxării mușchiului neted vascular și astfel, debitul sanguin pulmonar crește enorm. S-au mai descris și alte răspunsuri active ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este pus la dispoziția tuturor celulelor din organism. El se află în sânge sub două forme: dizolvat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este pus la dispoziția tuturor celulelor din organism. El se află în sânge sub două forme: dizolvat și combinat reversibil cu hemoglobina. Transportul de O2 sub formă dizolvată se realizează conform legii lui Henry (cantitatea dizolvată este proporțională cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Forma curbei de disociere a Hb are câteva avantaje fiziologice. Aproape de porțiunea superioară a curbei se produce difuzia O2 prin bariera sânge-gaz din plămân și astfel încărcarea O2 pe molecula de Hb. In plus, scăderi mici ale pO2 din aerul alveolar nu pot afecta puternic conținutul în oxigen al sângelui arterial și cantitatea de oxigen disponibilă la țesuturi. Porțiunea inferioară a curbei are o pantă mare și arată că țesuturile pot extrage cantități mari de O2 pentru fiecare mică scădere a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reciclarea fierului, cicatrizarea leziunilor, neutralizarea unor metaboliți, nutriția celulară. Rămân în țesuturi 2-3 luni. Macrofagele prezintă o morfofuncționalitate variată în funcție de țesutul în care se găsesc, deosebindu-se: macrofagul din sistemul nervos central (microglia lui Del Rio Hortega sau neuronofagul), macrofagul alveolar, macrofagul hepatic (celula Kupffer), macrofagul splenic-care fagocitează eritrocite, macrofagul peritoneal, macofagul din țesutul limfatic, macrofagul din măduva osoasă, macrofaul din piele (melanofagul), osteoclastul (fagocitul osului), condroclastul (fagocitul țesutului cartilaginos). Imunocitele cuprind limfocitele și plasmocitele. Limfocitele sunt se dezvoltă din celulele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este transferat din sânge spre alveole. Viteza de difuziune a CO2 este de 20 de ori mai mare decât cea a O2, pe baza unui coeficient de solubilitate superior. Presiunea parțială a O2 este de 100 mm Hg în aerul alveolar și 40 mm Hg în sângele venos iar presiunea parțială a CO2 este de 46 mm Hg în capilarele pulmonare și 40 mm Hg în alveole. Transportul sangvin al gazelor respiratorii În sânge O2 este transportat în cea mai mare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diencefalici, limbici și corticali. Centrii bulbopontini sunt învecinați cu centrii cardiovasculari astfel că frecvența contracțiilor cardiace și frecvența mișcărilor respiratorii se modifică întotdeauna în același sens. Inspirația produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Popa a fost primul care a publicat date despre implanturile intracorticale (31). Implanturi intraosoase Implanturile intraosoase sunt cele mai des utilizate în protezarea cu sprijin implantar a edentației totale. Aceste implanturi se inseră în grosimea oaselor maxilare, respectiv a crestei alveolare reziduale. Suprafața lor poate fi netedă, prevăzută cu depresiuni, orificii sau sablată, tratată cu plasmă ori acoperită cu diferite materiale (HA, TCP etc.). Din punct de vedere al designului, distingem implanturi sub formă de rădăcină (root form implants*): șuruburi, cilindri
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
mai important factor de control al menținerii sănătății tisulare periimplantare. Implantul dentar nu prezintă mobilitate fiziologică și este clinic imperceptibil. La implanturile dentare, cât și la dinții naturali, centrul de rotație al mișcărilor este localizat la 2-3 mm sub creasta alveolară. Acest punct urmează o mișcare de tranziție în sens apical, cu pierdere osoasă, deoarece răsucirea apicală creează o distribuție inversă a solicitării. Implanturile sănătoase sunt imobile chiar și în prezența pierderii osoase (radiografic), dacă o cantitate suficientă de os susține
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
resorbții osoase sau a unui șanț periimplantar adânc, sângerarea spontană se produce în faze avansate ale pierderii implantului. Parametrii radiologici de evaluare pot evalua succesul sau insuccesul terapeutic. Radiografiile sunt utilizate pentru a determina înălțimea și densitatea osoasă a crestei alveolare, obiectivarea relației funcționale dintre implant, bont și suprastructura protetică. O pierdere medie de 1,5 mm din marginea osoasă se produce în primul an după aplicarea suprastructurii protetice, urmată de o pierdere osoasă verticală medie de 0,2 mm/an
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în cazul parodontopatiilor marginale), dar și al implanturilor dentare (în cazul periimplantitelor), este placa microbiană dentară. Ca și în cazul parodontopatiilor marginale, semnele periimplantitelor sunt descrise astfel: -inflamație gingivală marcată, -pungi periimplantare adânci, cu atrofia și pierderea progresivă a osului alveolar (Lindquist çi colab.). Smith și Zarb propun următoarele criterii, pentru succesul unui implant dentar osteo-integrat: 1.lipsa mobilității implantului la testarea clinică; 2.lipsa unei radiotransparențe periimplantare apreciată pe o radiografie, executată în incidența corectă; 3.o pierdere verticală a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
este edentată total, creastă edentată resorbită (clasa V Atwood), clasa B Mitch. Examenul ocluziei statice și dinamice arată o gravă alterare a parametrilor ocluzali determinată de absența unităților odonto-parodontale. Examene paraclinice: Prin intermediul ortopantomografiei se observă (fig. 1.53): -resorbție osoasă alveolară maxilară clasa II- III (2/3 din lungimea rădăcinii); -sinus maxilar în raport cu structurile dentare de vecinătate; -creasta edentată mandibulară resorbită (clasa a C Micth, clasa a VI Atwood). Examenul computer-tomografic (fig. 1.54) permite aprecierea ofertei osoase necesare implantării: mandibula
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
din aproape în aproape, lamboul muco-periostic, fără a sfacela sau delabra muco-periostul. Se fixează apoi lamboul astfel decolat cu fir de sutură, pentru a evidenția cât mai bine suprafața osoasă (fig. 1.55). 3. Se verifică dinții vecini și creasta alveolară: se îndepărtează tartrul subgingival de pe fețele aproximale ale dinților vecini; de asemeni, se controlează dacă nu există semne de afectare parodontală la nivelul acestora. Se regularizează creasta cu ajutorul frezelor de acrilat (fig. 1.56). 4. Crearea spațiului pentru viitorul implant
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
crestei oblice interne bilaterale. Încercarea de a mări stabilitatea protezei totale nu a fost un succes, deoarece, chiar dacă a fost îndepărtată una din cauzele instabilitații protezei totale, prin intervenția remodelantă la nivelul crestelor oblice interne, atrofia marcată de la nivelul crestei alveolare mandibulare face imposibilă purtarea unei construcții protetice amovibile, deoarece aceasta nu poate reface decât morfologic arcada dentară, funcționalitatea fiind greu de atins datorită lipsei de stabilitate a protezei. Situația clinică a pacientei nu a putut fi rezolvată printr-o terapie
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
s-a încercat pozitivizarea indicilor clinico-biologici cât de mult posibil, prin augmentarea câmpului protetic edentat total maxilar. Acest lucru a fost posibil printr-o intervenție laborioasă de adâncire a șanturilor vestibulare, pentru a mări pe cât posibil înălțimea și lățimea crestei alveolare restante. Pentru a realiza un sprijin eficient pentru viitoarea construcție protetică, s-au aplicat 4 implanturi de tip MIS BIOCOM, care vor înlocui unitățile odonto-parodontale 1.1, 1.3, 2.2, 2.3 (fig. 1.86). Diametrul implanturilor a fost
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
mm) deoarece suportul osos restant este diminuat, stabilitatea primară fiind asigurată în zona primară de spina nazală anterioară, condensare osoasă a cărei prezență a făcut posibilă aplicarea implanturilor la acest nivel. Ținând cont de faptul că atrofia și resorbția crestei alveolare restante erau mult mărite, datorită pierderii cu mult timp în urmă a unităților odonto-parodontale și a purtării unei proteze incorect adaptate, după ce a fost realizată aplicarea implanturilor, în zona frontală (1.1, 1.2. 2.2) a fost necesară aplicarea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]