15,499 matches
-
care își așterne pe hârtie memoriile, o întâlnește pe Mary, prima sa dragoste, față de care dezvoltă o adevărată obsesie. Marea este omniprezentă în roman sub forma unei forțe imense și incontrolabile, de care eroul cărții se simte deopotrivă atras și amenințat. Iris Murdoch: Marea, marea. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 259 000 lei.
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
de fotbal ale țării noastre vor disputa meciuri contând pentru preliminariile Campionatelor Europene, în Divizia A nu sunt programate meciuri. Deși campionatul s-a întrerupt pentru două săptămâni, totuși, echipele bănățene, aflate între codașele clasamentului, nu se odihnesc. Fiind serios amenințate cu retrogradarea din primul eșalon, atât F.C. Politehnica A.E.K. Timișoara, cât și U.T.A. Arad efectuează zilnic câte două antrenamente, iar sâmbătă vor susține utile meciuri amicale. Începând de luni, F.C. Politehnica A.E.K. are o nouă conducere
Agenda2003-13-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280854_a_282183]
-
duh rău, sentimentul că totul e posibil în ordine practică și teoretică: "...dacă lumea e organizată dinainte de ivirea noastră, nu numai că ea ne copleșește ca obiect de cunoaștere, dar ne și stăpînește că existența"10. În fața unei lumi care amenință să ne confiște în statistică ei, donquijotismul apare ca unică soluție acceptabilă. El este, la Noica, o formă de rezistență împotriva istoriei, a curgerii, a tot ce ne preia. Luciditatea păgubitoare a realistului trebuie combătuta. Idealismul capătă din acest moment
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
colacul de salvare al lichidatelor" (RL 2251, 1997, 9); "un nou val de ălichidateă" (EZ 1975, 1998, 1). Există însă mai întotdeauna un anumit grad de ambiguitate al elipsei și deci un risc de confuzie; în plus, noile cuvinte sînt amenințate de dispariție odată cu schimbarea modei, a temei de actualitate. Substantivizările relativ recente pe care le discut aici nu au fost luate în considerație de dicționare (de DEX 1996, de pildă) - și pe bună dreptate, pentru că sensul lor este (încă?) foarte
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
luate în considerație de dicționare (de DEX 1996, de pildă) - și pe bună dreptate, pentru că sensul lor este (încă?) foarte dependent de context. Frămîntările legate de autorizarea facultăților particulare au permis să se vorbească de autorizate și de neautorizaate - "CNEAA amenință ăneautorizateleă cu Poliția și Procuratura" ("Libertatea", 1866, 1996, 9) - dar e puțin probabil ca aceste folosiri să se impună într-atît încît să circule și să fie înțelese în afara contextului dat, autonomizîndu-se. De altfel, cum se vede din multe dintre citatele
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
O mașină poate fi definită că o construcție artificială, făcută de om, ce funcționează esențialmente în virtutea unor operații mecanice. Un mecanism este alcătuit dintr-un grup de părți solide mobile, are lucrează împreună în așa fel încît mișcarea lor nu amenință integritatea ansamblului mecanic. Prin urmare, un mecanism constă din părți mobile ce operează împreună și revin periodic la o relație de ansamblu una cu cealaltă. Mecanismul e alcătuit din componente interdependențe, fiecare cu un grad determinat de libertate a mișcării
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
dezagregarea din Catastrofă: discrepanta dintre nevoia de intimidare și impulsul implicării active în socializarea militară, de-teritorializarea identitara (aici, sub forma prejudecății etnice - încurajate de superiori și resimțite opresiv de Itic Ștrul - a vinovăției subînțelese / originare), brizarea "programului" cerebral (deși amenințat cu lichidarea dacă se va întoarce la unitate, Itic Ștrul nu poate concepe soluția dezertării, deoarece aceasta intra în conflict cu "soft"-ul instalat al datoriei). În plus față de semnele din Catastrofă, nuvelă mai conține un indiciu care anticipează destrămarea
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
însărcinată și nașterea s-a dovedit periculoasă. Moașa i-a anunțat, prin trimiși, pe Mara și pe cei doi Hubări. Toți trei s-au grăbit să vină. Chiar și Mara care, înainte, exclamase "ori el, ori eu". Nașterea, ce o amenință pe Persida cu moartea, se sfîrșește cu bine, Persida aducînd pe lume un băiețel drăgălaș. Firește, cel dintîi care i-a cerut iertare a fost Natl. Persida decide că băiețelul nou-născut să fie botezat în religia catolică de vreme ce părinții lui
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
într-o vreme de restriște (hrană era raționalizata chiar si in Austria), devin pricina unei greve a spălătoreselor. Prințesa îi adăpostea, la vremea respectivă, în propria casă pe răniți. Atrase de mîncărurile românești din pachetele sosite din țară, spălătoresele au amenințat că fac grevă dacă nu primesc și ele mîncare. Deși conștientă că plecarea lor ar paraliza activitatea unei case în care se aflau copii și răniți, prințesa a refuzat să cedeze, pentru că mîncarea le aparținea soldaților, deci nu se putea
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
univers care aparține inevitabil trecutului. Dar acesta este universul sau familiar, căruia încearcă să îi construiască o copie în solitudine. Nostalgia, însă, nu numai că nu îl apropie de lumea pe care a piedut-o, ci dimpotrivă, îl îndepărtează de toate, amenințînd să-l arunce, treptat, în brațele morții. Pe insula e înnăbusitor de cald, si Robinson observa că păsările își caută răcoarea într-o mlaștină. Cufudîndu-se și el în mîlul răcoros, pricepe că gazele emanate de mlaștină sînt halucinogene. Cu mințile
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
prin sensibilitate, ca și prin necesitățile stilistice ale creației, poetul se retrage strategic în propria ființă, aidoma unui melc, a unei țestoase. Nu e o "cedare de teren", ci o manevră a identificării defensive, o regasire în intimitatea eului creator, amenințat de intruziunile Celuilalt, ca și de rumoarea, de carnalitatea excesivă, de toate aspectele contingentului cărora li se supune eul empiric: "dacă ei sînt cei care aduc/ otravă în pocale de aur// acum nu mă simt sărbătoarea/ nimănui/ aidoma celui ce
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
nesupunere civică. Marea întrebare era stabilirea unei distincții între delincventul de drept comun și cel care nu se supune civic. Hannah Arendt amintește de una dintre caracteristicile importante ale atitudinii în cauză: "nesupunerea civică nu este o revoluție". Pericolul violenței amenință mișcările studențești atât de vulnerabile în fața ofensivei ideologiilor, a ismelor, care dizolva o altă trăsătură vitală a nesupunerii civice - spiritul de asociere. Obiectivele reale, palpabile, sunt deseori subminate de "angajamente ideologice, politice sau de altă natură". Bineînțeles că nici de
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
versatilitatea (apropierea de Crainic și de Gîndirea, urmată de răfuiala cu ortodoxismul, carlismul de ocazie, o destul de pronunțată pledoarie pentru specificul național în Istorie), ea nu mai putea fi privită cu aceeași îngăduința în condițiile de după război, cînd democrația era amenințată și cultură se află într-un mare pericol. Pentru multi dintre contemporanii săi din anii '44-'47, Călinescu devenise odios. Publicistica lui politică din acei ani m-a iritat pe mine însumi, cînd am citit-o, strînsă în volum, trei
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
a se pune la adăpostul metaforelor convenționale. Cei doi se exilează benevol în orașele Italiei, Bavariei, Franței pentru a-și putea trăi dragostea și reconstitui intimitatea ("noi doi ne ținem loc unul altuia de tot: lume, familie și patrie"), intimitate amenințată în țara de varii obstacole sociale. Jurnalul este redactat în franceză (ediția de față este bilingva, traducerea românească aparținând Martei Anineanu), limba preferată de mulți scriitori pașoptiști în corespondență privată, o limbă ce scăpa prin urmare și ea datoriei de
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
împrejurările de acum. Lunea trecută în mișcarea sindicală din România a avut loc o nouă tragere de cortina; de astă dată personajele care s-au văzut scoase astfel din scenă au fost șefii sindicalismului centralizat, care, de mai multe luni, amenință guvernul că îl vor da jos. Se încheie astfel încă o perioadă din istoria tranziției în România. Aceea în care sindicalismul se amestecă, pe față, cu politica. Victor Ciorbea, Miron Mitrea, iar mai tîrziu Miron Cozma au confundat condiția de
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
vorba de Vlad Rădescu și Stelian Nistor. Același ziar publică însă și dreptul la replică al celor doi, care susțin că acuzația cu pricina e o înscenare. Oricum, cea mai mare parte dintre actorii teatrului susțin aceste acuzații și au amenințat că dacă cei doi directori nu vor fi demiși, nu vor mai ieși pe scenă, cu începere din ziua de miercuri a acestei săptămâni. *ROMÂNIA LIBERĂ e specializată pe corupția din Constanța, fără a uita să dea și Bucureștiului porția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Nicolae Manolescu - pe marginea unei polemici - În numărul 11 al revistei noastre, am publicat o scrisoare deschisă a d-lui Edgar Reichmann care, protestînd contra unor afirmații ale d-lui Vasile Popovici, îl amenința pe colaboratorul nostru și pe noi înșine cu justiția. într-o notă a redacției, îi atrăgeam atenția autorului scrisorii că n-a citit corect articolul la care se referea. Dl Popovici ne-a trimis un răspuns, pe care îl publicăm
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
că și-a schimbat atitudinea față de Antonescu. Nu și-a schimbat-o și față de comunism. în 1998, și firește, tot în Le Monde, ziar cu o ținere de minte nu mai bună decît a d-lui Reichmann, cel care ne amenință astăzi cu justiția, combătea (ca și acum) pretenția unora de a socoti la fel de oribile Holocaustul și Gulagul. Dar folosea următorii termeni: "amalgamul hidos făcut azi între Shoah și durerea românească din vremea celor patru decenii de impostură." Amalgamul hidos ar
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
degrabă - spațiul invizibil, dureros, în care sunt dresați, ca într-o crescătorie de rinoceri, pachidermele mileniului care se află la doi pași de noi. Într-o asemenea conjuctură, destinul umanității seamănă unui clovn posac, lăudîndu-și în arenă abilitatea, marea pălăvrăgeală, amenințînd mai cu seamă viitorul. Actualele manevre politice datorate lui Jörg Haider vorbesc de la sine despre caracterul maladiv, obsesional, anacronic, ilustrat - cu smile-ul și carisma de rigoare - prin ideile propagate de extremistul austriac care valsează și pe pista de schi (fiind
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
judecată a lui Hristos!" La noi nu se mai vorbește în astfel de termeni, asta ține de epoca medievală. Avem și noi reminiscențe medievale în biserică, de pildă celibatul preoților sau interzicerea întreruperilor de sarcină. E ridicol să-i mai ameninți pe săraci cu diavolul, azi nu mai crede nimeni în el. Dar sataniștii? Formulă nefilosofică. Protestanții cred în "ridicarea la ceruri", catolicii au în plus și "învirea cărnii" și viața veșnică. Un elev se întreba: Care carne las eu să
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
aceeași neștirbită acuitate. Și nu este oare acesta rolul teatrului? Să acuze. Să denunțe. Să provoace. Să deranjeze. Desigur, nu mondializarea atât de la modă, cu care ne sunt bombardate urechile fără încetare, nu universalitatea cu orice preț sau globalizarea care amenință să reducă lumea noastră la dimensiunea unui sat în care totul e asemănător, nu acestea vor întări rolul teatrului în societatea noastră din ce în ce mai aseptizată și aservită față de doi sau trei monștri culturali puternici, care tind să dirijeze totul de la înălțimea
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
suferințelor provocate de Zidul Berlinului. Autorul nu dorește totuși să ne țină o lecție despre violență. Violența disimulată este numai una dintre căile de acces la poveste. Desigur, ca purtători ai unei agresiuni fatale, fugind în final doar pentru a amenința cu întoarcerea, câinii negri sunt deja niște patrupede contaminate de ciuma camusiană. Însă romanul povestește cu multă fantezie despre personajele sale, și trebuie spus că la atâta acumulare de detalii el capturează în continuare atenția cititorului, ținând-o prizonieră până la
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se în plan concret la o monotonă cărăușie ilicită. O confruntare în zilele demolării Zidului Berlinului cu un grup de șapte tineri neonaziști, care amenință să degenereze urât, dar care se încheie lamentabil pentru aceștia. Personajele mediază de fapt o trecere de la un general abstract și impersonal al tragediei la dimensiunile sale individuale. Această trecere nu putea fi înfăptuită rămânând în contextul unui genocid, căci
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
încântare a asistenței. Petre Țuțea are o voce pițigăiată și dictatorială, contradicție de mare efect. Este un moșneag atât de simplu, după vorbă, după port, și totuși, din puținătatea ființei lui se ridică diatribele unui Jupiter Tonans la adresa comunismului. Comunismul, amenințat din pat, de pumnul slăbănog, ridicat spre tavan, al unui bătrân care nu mai are mult de trăit, iată scena pe care trebuie să o avem în minte când "citim" cartea: "Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
vedea că este înșelată. Cinismul sexual al animalului suplu și sălbatic de la începutul cărții se arată, astfel, a fi unul de cursă scurtă. Spre final, autoarea se dovedește mai puțin convingătoare în încercarea de a ne prezenta o Monă bătrînă, amenințată de senilitate și accese de nebunie. Se simt accente false, chiar stridente, născute, probabil, din obstinația de a parcurge traseul unui destin pînă la capăt, cu orice preț, de a încheia, din "datorie" și demonstrativ, un drum care a ajuns
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]