1,849 matches
-
hitleristă ținea sub controlul său un vast teritoriu al Europei, de la Atlantic până la est de Varșovia, când Uniunea Sovietică ocupase sau era pe cale să ocupe noi teritorii la granița sa de vest, România - nu numai complet izolată, dar și direct amenințată - a fost nevoită să cedeze, sub imperiul forței, Basarabia, nordul Bucovinei și o porțiune din fostul județ Dorohoi, mai mult chiar decât se prevăzuse în protocolul secret. Notele ultimative sovietice din 26 și 27 iunie 1940 au survenit la câteva
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statul român începea o etapă de mari dificultăți, cu probleme de o gravitate excepțională pentru destinul națiunii întregi. Generalul Ion Antonescu a venit la conducerea statului român (6 septembrie 1940) în condiții grele, când România complet izolată și în continuare amenințată (incidentele din Delta Dunării cu sovieticii, pretențiile Ungariei asupra întregii Transilvanii, presiunile Germaniei hitleriste asupra lui Carol al II-lea). Numai Germania s-a declarat dispusă și era capabilă să garanteze granițele rămase României. Aceasta l-a determinat pe generalul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statului român este în primejdie. Am căutat atunci un sprijin în altă parte. Nu am fi avut nevoie de acest sprijin și nu l-am fi căutat, dacă nu am fi fost loviți și dacă nu ne-am fi simțit amenințați. Îmi îngădui să amintesc aceste fapte fiindcă am avut prilejul, ca ministru de Externe al țării mele, să atrag în mai multe rânduri, prin discursuri și declarații publice, atenția guvernului sovietic, față de care România a urmat totdeauna o politică leală
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
poet, reluă după o lungă tăcere, este faptul că, pe măsură ce memoria personală dispare, o altă memorie, i-aș spune culturală, răzbește din adâncuri, și dacă un miracol nu intervine, până la urmă îl stăpânește complet. Domnul meu, rosti cu gravitate, sânt amenințat să fiu redus la cultură, să devin un ins eminamente cultural! Și nici nu îndrăznesc să-mi închipui ce s-ar putea întîmpla mai târziu, când chiar și memoria culturală se va elibera de matca ei istorică și voi rămâne
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de bani, dacă, prin relațiile pe care le mai avea la Interne, o ajută pe Larisa să plece... Probabil că la acea dată nenea Sandu fusese și el avertizat că vor începe arestări masive și că propria lui situație este amenințată... — Și ? — A luat pașaportul elvețianului, i-a schimbat fotografia cu a lui, făcută din profil (se temea ca nu cumva, prin cine știe ce întâmplare, la graniță totuși să-l recunoască), și a plecat, în modul cel mai comod și legal, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe George. La rândul său, George, deosebit de nefericit în acea perioadă din viața lui, își pregătea și el răzbunarea asupra lui Alex, pentru dragostea ei acaparatoare și nedeghizată. Alex, care se vedea pe sine ca o luptătoare, se simțea singură, amenințată, respinsă. Tom a fost cheia, darul picat din ceruri, noul obiect al dragostei. (Alan îl adusese în brațe pe Tom la Belmont și copilul se agățase de reverele hainei lui, ca un mic animal. Alex avusese dificultăți să-i desprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
este neintenționată și mai explicați încă odată, cu mult calm, punctul dumneavoastră de vedere. Dacă este posibil sugerați chiar cum ar putea fi reparată printr-un articol viitor respectiva greșeală. Nu încercați niciodată să trageți pe cineva la răspundere, nu amenințați, nu declanșați nici un conflict cu nici un mijloc de informare în masă pentru că din acest conflict veți pierde și veți ieși cu imaginea șifonată. Încercați o negociere, încercați o variantă amiabilă, spuneți chiar și următorul aspect: "Poate materialul nostru informativ nu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Romania and The Contemporary World, Dumitru M. Vintilă • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane • Terorismul, Jean Servier • Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Dezbateri contemporane ALBA-IULIA Librăria
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-ți spun dacă tot a trecut. N-am insistat fiindcă am înțeles că nu te simți bine printre străini. Deși dacă ai fi venit, ai fi văzut că erau foarte puțini pe care nu-i cunoșteai. Dragoș își simțea intimitatea amenințată. Poate chiar distrusă. Oricum însă, în plin oraș erau numai ei doi în mijlocul mulțimii anonime și indiferente și își puteau regla conturile de la distanță trimițându-și semnale de atracție și de respingere, neobservate de alții. Dar Viviana nu se mulțumea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
anxietate, frisoane și depresie ce apăreau în legătura cu răni periculoase. Recunoașterea determinismului preponderent psihic se datorează lui Hermann Oppenheim care a susținut că simptomatologia pe care a numit-o "nevroză traumatica" apare în urma evenimentelor în care persoana își simte amenințată viața și nu sunt determinate de răni fizice. Războaiele ce au urmat au transformat numeroase persoane în pacienți și astfel fenomenul cu eticheta încă vag stabilită a devenit tot mai prevalent. La sfârșitul secolului al XIX-lea unele cercetări susțineau
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
am putut să te sun." Asta a fost toată explicația. Eu n-am pus întrebări. Dar din ziua aceea m-a sunat mai rar și la ore diferite. Era totdeauna grăbit și se temea parcă de ceva. Ca și cum se simțea amenințat, urmărit. Într-o după-amiază, când mă întorceam acasă, mi-a ieșit în față un individ slab, cu ochelari, care mi-a pus în mână un plic alb, murdar de transpirație, și s-a îndepărtat fără o vorbă. Când am citit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și pe alocuri se sfărâma. Dacă mai continua astfel, exista riscul ca apa din fântână să sece cu totul. Aceasta era pentru noi o îngrijorare nouă, neprevăzută și teribilă. După ce că stăm într-o gară pustie, departe de lume, ne vedeam amenințați să murim de sete. Nivelul apei coborâse mult. La început, dacă ne aplecam, puteam bea direct din fântână. Acum, ca să ajungem la apă, a fost nevoie să legăm o frânghie de toarta unui vas și să-l coborâm astfel până în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
o altă victimă. O femeie care va trăi de-acum înainte ca Oedip; pe care frica a scos-o din minți, a transformat-o în unealta ei; care, într-un moment de disperare, a ucis pentru a-și apăra copiii amenințați și care acum are o rană ce nu se va mai vindeca niciodată. Ei bine, domnilor judecători, veți da dreptate fricii? Veți lovi acolo unde a lovit și frica? Veți desăvârși opera fricii? Frica a făcut dintr-o femeie, care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
creative a omului pe pământ. Iar Rocamadour este o veritabilă lecție de geografie, de istorie, de cultură, de civilizație. Nu degeaba se duc acolo și numeroși copii. Ei învață pe viu marea lecție a facerii lumii. Rezervația păsărilor de pradă Amenințată foarte serios de primejdia încălzirii globale, produsă în primul rând de accentuarea poluării de toate felurile, omenirea caută tot mai insistent soluții de salvare a acestui uriaș patrimoniu care este Pământul. Cum ceea ce s-a stricat stricat rămâne, se afirmă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
pe plajă, ca altădată, că obosesc după o oră de înot. Și poate chiar disperarea surdă pe care o pun acum în ceea ce iubesc e un semn că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Să înțeleg că dragostea cea mai amenințată e cea mai profundă? Privind marea de pe terasa de la "Amfiteatru", mă gândeam, mai devreme, că inclusiv fericirea lasă răni. Mă pregătesc să formulez o concluzie care îi va șoca pe mulți, iar pe specialiști îi va revolta, cu siguranță. Dar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
litoralul în zona celui mai fortificat port, istoricul Sevastopol. Ne aflam în Crimeea din 1943, dar nicicând nu fusesem mai îngrijorați ca în acel Aprilie 1944. Frontul răsăritean pe mii de kilometri se rostogolea spre vest, țara noastră fiind iminent amenințată. În primele zile ale lui Martie 1944, Frontul I ucrainean își căuta drum spre Cernăuți și Botoșani; la 1 Martie, Marele Comandament Sovietic fixase ca obiectiv frontalier 1,2,3, ieșirea pe Bugul de sud - Nistru - Prut spre Dunăre, cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
zbugheau tăind întunericul și ceața, spre cei dragi care intuiau infernul de la Sevastopol în aceste ultime zile de rezistență. Undeva, în adâncul cerului, deasupra contrastelor lumești, se întâlneau rugăciunile noastre, ale celor de pe vas, cu ale celor dragi din Țara amenințată ca nicicând. Doar frământările mării răscolite de obuze se asemănau îngrijorărilor noastre. Și în aceste nemaiîntâlnite circumstanțe, stoluri de rândunele, obosite de drum și nefaste presimțiri, se așezau pe umerii noștri pentru a se reface o clipă. Rânduindu-se în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
luptător din război. Foarte amabil, prietenos atât el cât și soția lui. Le-am fost și musafir de câteva ori în vară. La începutul lui septembrie 1939, când au început concentrările, am fost printre primii chemați la apărarea granițelor țării, amenințate și înainte de a pleca, le-am făcut o vizită de bun rămas... Atât el, cât și soția, m-au primit protocolar, m-au încurajat, urându-mi să revin sănătos și să-i mai vizitez!... Plecam să apăr vatra strămoșească în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Greșit prima oară. Greșit și acum, după atâția ani! Își frecă vârful nasului de subsuoara ei. Unele femei nu învață niciodată. Ea îl întoarse pe spate și se ridică, una dintre preotesele lui cenușii înaripate, cu gâtul întins. Altă specie amenințată, care avea nevoie de protecție. Se îndreptă deasupra lui, etalându-se. Când se liniștiră iar, ea îi oferi capitularea pe care el n-o ceruse. —Daniel? Ce era? Pasărea aia din copac? El zăcea pe spate, o sperietoare de vegetarian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
paralel cu situația lui prezentă. Ce-l nelămurea în momentul de față era faptul că nu-și amintea defel să fi mers la culcare cu o seară înainte în asemenea circumstanțe fizice. Dar, din moment ce nu se simțea în nici un fel amenințat, faptul că nu-și amintea nu-l deranja. Pentru că - era o paralelă fantastică. "Eu, gândi Gosseyn, mă aflu, de fapt, în beznă. Aproape imediat, a început percepția. Dar nu mi-a dezvăluit nimic care să arate vreo legătură directă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
care aruncă și mai curând orașul în mâinile Romanilor. Orașul luat se vede a se fi aflat în partea muntoasă a țării, deoarece vedem tabloul columnei lui Traian înfățoșându-l ca așezat pe o înălțime. Dacii, văzându-se din nou serios amenințați, recurg la mijloace necinstite pentru a scăpa de pieire. Încă de pe când Traian era în Moesia, ocupat cu construirea podului, Decebal trimisese niște dezertori însărcinați a ucide pe împăratul, care era de obicei ușor de apropiat; acum însă, ocupat cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și mașina începu să urce. Viteza cu care s-a desfășurat totul îi amintea o experiență analogă, trăită lângă Templul Zeului Adormit în corpul prințului Ashargin. Era o diferență vitală și esențială. În starea de Ashargin nu se simțea imediat amenințat. Acum, da. 8 Non-axiome Datele lui Aristotel asupra științei vremii sale au constituit probabil ceea ce se știa mai precis în epoca sa . Urmașii lui, timp de două mii de ani, au crezut probabil că erau valabile pentru totdeauna. În anii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
șansă de a se înarma iar Liga mai avea timp câteva săptămîni ca să înțeleagă în sfârșit că Enro vrea războiul. Thorson își va face jocul personal atâta vreme cât se va considera la adăpost, dar în clipa în care se va simți amenințat el însuși nu va ezita să-și ducă războiul de exterminare până la ultima consecință. Gosseyn își vedea astfel speranțele concentrându-se în cele din urmă pe o singură persoană care lupta, cu ajutorul altor câțiva zăpăciți cum era el, împotriva puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
depindea într-o măsură și de mine) mi se părea subminat cu viclenie de forța sau natura aceea. Trăiam, ca totdeauna, printre avertizoare, așteptând ceva din ce în ce mai nedefinit. „De fapt, nu se întâmplă nimic grav“, îmi spuneam, ca să mă liniștesc. Dar, amenințat și slab în dezlănțuirea agresivă a unor legi nesigure, îmi spoream deruta chinuindu-mă să le deslușesc mecanismele. Obișnuita mea nepăsare-activă mă părăsea în favoarea unei obsedante nevoi de a găsi repere coerente. Percepțiile mele directe, cărora aș fi avut destule
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și mașina începu să urce. Viteza cu care s-a desfășurat totul îi amintea o experiență analogă, trăită lângă Templul Zeului Adormit în corpul prințului Ashargin. Era o diferență vitală și esențială. În starea de Ashargin nu se simțea imediat amenințat. Acum, da. 8 Non-axiome Datele lui Aristotel asupra științei vremii sale au constituit probabil ceea ce se știa mai precis în epoca sa . Urmașii lui, timp de două mii de ani, au crezut probabil că erau valabile pentru totdeauna. În anii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]