1,900 matches
-
de asemenea, importanță. Sunt câteva date ale elitei tinerilor fotbaliști dar datele tinerilor înotători sugerează că diferența dintre fete și băieți este mai mică în elita sporturilor pentru copii. Este important ca antrenorul să ia în considerare dezvoltarea puterii, randamentul anaerob în funcție de vârstă și maturizare. Creșterea calității și cantității acestei componente a pregătirii fizice ar trebui să fie evaluată alături de îndemânările principale ale fotbalului. De exemplu, un tânăr jucător, la începutul pubertății dar la vârsta de 14 ani poate fi la fel de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
cei care sunt mai maturi pot demonstra în mod simplificativ o creștere mai mare a randamentului față de cei mai puțin maturi. Când sunt dezvoltate abilitățile fotbalistice printre jucătorii talentați, schimbările ar trebui să țină seama de aceste modificări ale randamentului anaerob. Considerații generale despre pregătirea fizică în fotbalul actual Jocul de fotbal se caracterizează astăzi printr-o bogată activitate competițională, la care, pe lângă jocurile din campionatul intern, li se adaugă numeroase partide internaționale, amicale sau oficiale și alte diverse competiții ocazionale
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
efort se angrenează mai puțin de 1/3 din musculatură) și regională (când în efort se angrenează între 1/3 și 2/3 din musculatura organismului uman). 2) În funcție de sursele energetice și durata efortului, rezistența este clasificată în: a) Rezistența anaerobă: specifică pentru eforturile cuprinse între 45 secunde și 2 minute (numite și eforturi de durată scurtă); b) Rezistența aerobă: specifică pentru eforturile care depășesc 8 minute (numite și eforturi de lungă durată); c) Rezistența mixtă: specifică pentru eforturile cuprinse între
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
care depășesc 8 minute (numite și eforturi de lungă durată); c) Rezistența mixtă: specifică pentru eforturile cuprinse între 2 și 6 minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob apar și unele anaerobe, mai ales spre limita inferioară de efort. 3) În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) Rezistență în regim de viteză; b) Rezistență în regim de forță; c) Rezistență în regim de detentă
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
provoacă, după cum urmează: * în funcție de ponderea participării musculaturii corpului rezistența este generală, locală și regională; * în funcție de specificitatea ramuri de sport sau al altui tip de activitate motrică, rezistența este generală și specifică; * după sursele de energie care se consumă, rezistența este anaerobă și aerobă; * în funcție de durata efortului rezistența este de scurtă, medie și lungă durată; * după modul de combinare cu alte calități motrice, în funcție de solicitările diferite impuse de efortul specific avem: rezistență-forță, rezistență-detentă, rezistență viteză, tipuri în care celelalte calități se suprapun
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
efortului se referă mai mult la o „rezistență de bază” independent de o activate motrică sau alta. Rezistența specifică sau specială se află în strânsă legătură cu rezistența de tip regional și local (uneori sunt sinonime). Rezistența aerobă și rezistența anaerobă se definesc în funcție de sursele de energie mobilizate pentru desfășurarea lor. Rezistența se dezvoltă în momentul când se învinge oboseala și organismul își modifică comportamentul în funcție de această stare. Zațiorski distinge patru tipuri de oboseală: * intelectuală; * senzorială (la sportivii care practică tirul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de lucru al unui antrenament; * Volumul antrenamentului - Cantitatea de lucru în unitatea de timp; * Intensitatea antrenamentului - Raportul valoric dintre Efort - Durată - Pauză; * Complexitatea antrenamentului - Gradul de dificultate al lucrului. d) Tipul și biochimia efortului: * Efort aerob (în prezența oxigenului); * Efort anaerob (în absența oxigenului); * Efort lactacid (cu producere de acid lactic); * Efort alactacid (fără producere de acid lactic). e) Factorii antrenamentului: * Pregătirea fizică (generală și specifică); * Pregătirea tehnică (de bază și de joc); Pregătirea tactică (de atac - apărare, de colaborare - adversitate
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
2 antrenamente / zi; * intensitate: 40% 60%; * caracter: fizic tehnic teoretic (50 40 10%) * tip de efort: aerob - alactacid; * calități motrice: rezistența generală - forță. * Restricții: * evitarea jocurilor și a provocării formei sportive; * evitarea eforturilor de intensitate - viteză; * evitarea timpului de efort anaerob - lactacid; * evitarea solicitărilor mari de forță. * Element de eficiență: creșterea progresivă a eforturilor; b. Etapa acumulărilor generale și specifice * Durata: 4 - 5 săptămâni * Dirijarea efortului: * antrenamente cu durată mică - medie - mare (60 - 120 min.); * intensitate invers proporțională cu durată; * caracter
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
la campionat) * Durata: 2-3 săptămâni (cicluri săptămânale de campionat); * Dirijarea efortului: antrenamente cu: * durata: medie - redusă (90 - 60 min.); * intensitate: crescută - medie - mică; * volum: 1-2 antrenamente / zi + zile odihnă; antrenamente cu caracter: fizic + tehnic + tactic + psihic; * tip de efort: aerob - anaerob; * calități motrice dominante: * viteză; * viteză - rezistență; * jocuri de pregătire: 1 - 2 pe săpt. In ritm de campionat * Elemente de eficiență: * dozarea intensităților crescute; * dozarea pauzelor și a odihnei; * jocuri de pregătire eficiente; * psihologizarea pregătirii jocurilor; * programul similar cu cel de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fi întârziată într-o oarecare măsură, în situații de antrenament normal, refacerea combustibililor și îndepărtarea produselor catabolice secundare necesit o anumită perioadă de timp în funcție de sistemul energetic folosit în timpul antrenamentului sau jocului (ex. acid lactic aerob, anaerob sau acid lactic anaerob). Cunoașterea în detaliu a perioadei de restabilire a unui combustibil dat este extrem de importantă pentru a se calcula corect intervalul de timp de odihnă între exerciții, seturi, reprize, etc. Tabelul de pe pagina următoare reprezintă timpul de restabilire necesar pentru fiecare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase, fracturi amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi identificate. În aprecierea gravității unei plăgi contuze se va
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de combatere. Irigarea cu norme optime a culturilor este un factor de mărire a rezistenței plantelor la îmbolnăvire, însă irigarea excesivă poate produce asfixia rădăcinilor și de asemenea favorizează apariția în soluția solului a unor toxine ce provin din fermentațiile anaerobe. Rădăcinile suferă și sunt apoi invadate de microorganismele solului. Excesul de umiditate din sol duce la vehicularea rapidă a zoosporilor de Pythium, Aphanomyces și Phythophthora. În zonele cu exces de umiditate cultivând unele plante pe straturi sau pe biloane, ușurăm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
b. palmito oleo-stearina; și să se prezinte structura chimică a TAG de "neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și reacțiile implicate în: a. glicoliza anaerobă; b. glicoliza aerobă; c. calea pentozo-fosfaților; d. gluconeogeneză; e. biosinteza și biodegradarea glicogenului. 5. Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești compuși macroergici. 6. Să se calculeze numărul de moli de ATP rezultați prin glicoliza anaerobă și glicoliza aerobă. 7. Scrieți secvența celor 4 reacții principale implicate în βoxidarea acidului caproic (C6), caprilic (C8), caprinic (C10), palmitic (C16) și stearic (C18). 8. Să se calculeze numărul de moli de ATP rezultați prin oxidarea totală a acidului
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
infecțiile urogenitale. Dintre bacilii Gram pozitivi bacilul Koch produce infecții specifice. Cele mai numeroase specii sunt dintre bacilii Gram negativi: E. coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Aerobacter, contaminanți nepatogeni, care pot deveni oportuniști invadanți și chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În acest proces intervin diverși produși microbieni cu acțiune enzimatică care determină necroza
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
pot fi vizualizate, adesea, la microscop, pe frotiuri colorate Gram. Colorarea și studierea la microscop sunt procedee simple, rapide și necostisitoare, care dau informații imediate și utile chirurgului. În laboratorul de microbiologie se vor face însămânțări pe medii aerobe și anaerobe urmate de antibiogramă. Medicul trebuie să inițieze terapia imediat ce are opțiunea clinică pentru diagnostic, chiar dacă rezultatele ulterioare ale laboratorului vor impune modificări ale conduitei terapeutice. Biopsia este utilă în diagnosticul bolilor granulomatoase, cum sunt: tuberculoza, sifilisul, micozele. Hemocultura reprezintă metoda
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
poate avea efect aditiv (sumarea activităților), sinergic (amplificarea reciprocă a efectelor) sau antagonist (efect mai redus decât al oricăruia din antibiotice luat separat). Asocierea de antibiotice este indicată în: infecțiile plurimicrobiene (gentamicină / cefalosporină + metronidazol în infecțiile mixte cu aerobi și anaerobi, penicilină + metronidazol în abcesele cu streptococi și anaerobi etc.); infecțiile grave la pacienții cu neutropenie sau cu deficite imune la care se preferă o asociere cu spectru larg până la stabilirea exactă a agenților etiologici (cefalosporină / penicilină + aminoglicozid + metronidazol / clindamicină); prevenirea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
infecțiilor mixte intraabdominale și a altor infecții polimicrobiene. Nu se administrează împreună cu alcoolul; în terapia de durată poate da flebite, vărsături, diaree, convulsii, neuropatii periferice. Imipenemul din clasa carbapenemelor, are spectru larg (coci Gram pozitivi și negativi, enterobacteriacee, Pseudomonas, bacili anaerobi). Este folosit în tratarea infecțiilor mixte combinat cu un aminoglicozid. 5.6.2.4.8. Antifungice Sunt reprezentate de amfotericina B, activă în terapia sistemică, griseofulvina, utilă în terapia dermatomicozelor superficiale, nistatinul, eficace în tratamentul candidozelor, flucitozina, miconazolul și ketoconazolul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu cea a calităților volitive. În educarea rezistenței trebuie să se țină cont de faptul că posibilitățile funcționale ale jucătorului sunt determinate atât de existența deprinderilor motrice corespunzătoare și nivelul de stăpânire a tehnicii, cât și de posibilitățile aerobe și anaerobe ale organismului. În lecțiile de antrenament trebuie determinat timpul în care jucătorii sunt capabili să mențină o anumită intensitate a efortului, în vederea aprecierii nivelului de rezistență individuală și să se urmărească o serie de sarcini care vizează dezvoltarea posibilităților funcționale
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
sport cu doi parteneri, forme de exerciții ce se caracterizează printr-o activitate care se schimbă mereu, atât în ceea ce privește intensitatea, cât și forma mișcărilor. Prin practicarea acestor ramuri de sport se va urmări atât întărirea posibilităților aerobe, cât și cele anaerobe, în vederea dezvoltării rezistenței speciale la un nivel ridicat. În mod concret în jocul de badminton, ca de altfel și în alte jocuri (tenis, fotbal-tenis, tenis de masă, etc.), seturile se împart în perioade (seturi) mai mici, iar jucătorii primesc sarcina
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
țesuturi sau spații anatomice, bine delimitată, caracterizată prin existența unei membrane piogene și a unui conținut purulent. Etiologie. Stafilococul (circa 80% din cazuri) și streptococul sunt cei mai obișnuiți germeni patogeni. Mai rar pot fi întâlniți colibacili, pneumococul sau germeni anaerobi. Abcesul cald „aseptic” (abces de fixație) este produs prin injectarea în țesuturile superficiale a unor substanțe iritante (iod, calciu etc.). Patogenie: Cum se formează un abces? Una sau mai multe colonii microbiene pătrund în organism printr-un punct de efracție
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros, cenușiu-murdar, fetid (anaerobi). Antibiograma efectuată după examenul bacteriologic dă posibilitatea unei terapii țintite. Semnele clinice: a. în faza presupurativă, semnele generale constau în febră, frison, anorexie, insomnie, uneori alterarea stării generale, iar semnele locale sunt cele de inflamație (roșeață, căldură, durere, prezența formațiunii
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]