1,788 matches
-
grâu”(1930-1935). Concomitent colaborează cu versuri, proză, articole, eseuri, traduceri la „Viața românească”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Lamura”, „Cugetul românesc”, „Ramuri”, „Universul”, „Rampa”, „Vremea”, „Adevărul”, „Timocul”, „Gând românesc”, „România”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Transilvania”, „Preocupări literare”, „Săptămâna C.F.R.”, „Analele Academiei Române” ș.a. Semnează și Emanoil Popescu, Ion Ordeanu, Ion Ordean ori cu inițiale. Cu toate că nu a încetat vreodată să fie poet, volumul de debut, Florile inimii, apărut în 1920, este și unica lui carte de versuri. Urmează povestirile din Legătura
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
1991. În 1971 susține teza de doctorat Cântecele haiducești slovace. Colaborează intermitent la revistele „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. În 1992 este distins cu medalia jubiliară „J. A. Komensky”. Debutează publicistic în 1962, în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri de folclor slovac - o continuare a tezei de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist. Cazul lui G. Călinescu nu este întru totul ilustrativ, căci el desfășura o oarecare activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest an, prezența sa în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la nonactivitate. El a spus că ar fi o greșeală să urmeze ordinele care li se dau și că, În momentul În care partidul lui va veni la putere, vor avea de suferit. Este o intimidare fără precedent, cred, În analele luptelor democratice. Vladimir Tismăneanu: În condițiile În care aceste servicii sunt În mod legal și constituțional servicii tehnice, nu menite să servească un partid sau altul. Mircea Mihăieș: Ar trebui să fie servicii tehnice! Vladimir Tismăneanu: Dovada cea mai clară
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
considerați ca pământeni supuși raialei; cf. V. Neumann, Evreii în țările române în secolele al XVI-lea - al XIX-lea, în Echinox (Cluj), nr. 10-20, 1982; vezi și N. Iorga, „Documente istorice relative la Petru Șchiopul și Mihai Viteazul”, în Analele Academiei Române. Memoriile secției istorice, 1898, s. II., t. XX, pp. 1-4. Apud, Paul Petrescu, „Istorie și simbolistică în arta populară a evreilor din România”, în Secolul XX, nr. 282-283, 1984, pp. 117-129; cercetarea sa, una dintre cele mai notabile pentru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
operă, Cronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii, scrisă în limba română între 1684 și 1687 și publicată de Aron Densușianu în 1893 și de N. Iorga în 1917, este un sinopsis, cuprinzând, după metoda analelor medievale, istoria biblică, cea antică și, într-o secțiune mai extinsă și originală, istoria popoarelor din sud-estul Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
în slavonă la mănăstirea Bistrița din Oltenia, unde poposiseră moaștele sfântului -, mult mai multă pondere decât o originalitate interpretată doar prin identificarea elementelor de diferențiere. Istoriografia începe firesc prin „inscripții”, într-o manieră pe care o dezvoltă pomelnicele, dar și analele ori „cronicile” pictate. Curtea și mănăstirea, Aula și Ecclesia vor consemna, cu țeluri specifice, istoria, primele alcătuiri lăsând destul de repede locul elaborărilor programate. Epoca lui Ștefan cel Mare, cu stabilitatea ei generatoare de strălucire într-ale spiritului, a favorizat autonomizarea
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
de istorie și critică literară, de teorie și istorie a teatrului, cronici dramatice și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Arlechin”, „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Teatrul azi”, „Viața românească”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Kitej-grad”, „Romanoslavica”, „Studii de slavistică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” ș.a. A publicat volumele Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Livia Cotorcea, 1976), Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate (1983), Simple propoziții. Încercări de poetică (1994), Istoria literaturii
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
de la Mănăstirea Dealu, apoi la Brăila, la liceul pe care il absolvise, iar din 1936 până în 1952, când este pensionat, la câteva licee bucureștene. După ce alcătuiește, în 1922, un mic Dicționar român-italian, B. colaborează sporadic la ziarul „Îndreptarea” și la „Analele Brăilei”. Mutat în capitală, publică în „Cuget clar” un fragment de român, urmat de altele, în „Revista Fundațiilor Regale”. Valoarea lor impune, încât cartea vede lumină tiparului îndată, sub titlul Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital (1938). Tot
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
Gorki” din București, absolvind-o în 1953. A fost cadru didactic la Universitatea București, luându-și doctoratul în filologie cu teza Mihail Șolohov și literatura română (1971). Debutează în publicistică în 1960. Colaborează la revistele „Romanoslavica”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universității București”, „Secolul 20”, „Rumânskaia literatura”, „România literară”, „Luceafărul”, „Novâi mir”, „Vestnic M.G.U.” etc. Publică articole, cronici, profiluri literare, recenzii, pe teme ca: relațiile literare româno-ruse, istoria literturii ruse vechi și moderne, aspecte ale fenomenului literar rus contemporan. Traduce
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
1964-1999) din Craiova, iar între 1965 și 1971 activează ca ziarist la cotidianul „Înainte”. După 1990, este și redactor-șef al revistei „Meridian” (1990-1992), profesor la Universitatea „Mihai Viteazul” din Craiova. Colaborează la revistele „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova”, „Literatorul”, „Caiete critice” etc. Debutează cu versuri în revista „Argeș” (1968), la recomandarea lui Ion Caraion, și tot cu un ciclu de versuri intră în Caietul debutanților (1979), al Editurii Albatros. Editorial, debutează individual cu studiul Romanul
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Caiete critice”), iar prima poezie a publicat-o în 1967 în „Luceafărul”. Debutează editorial în 1971, cu volumul Poeme, care va fi urmat de alte câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
engleză a Universității „Al. I. Cuza”. Între anii 1992 și 1998, a fost decan al Facultății de Litere, apoi prorector al Universității din Iași. Este președinte al Societății române de studii angliste și americaniste, filiala Iași, secretar de redacție la „Analele Universității «Al. I. Cuza»”, face parte din European Society for the Study of English. De-a lungul anilor a participat la programe de schimburi culturale și specializări în Anglia, Scoția, Germania și în Statele Unite ale Americii, a fost lector Fulbright
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
Cotruș, Iuliu Hațieganu, Vasile Bologa ș.a. Societatea a dispus de reviste proprii - „Transilvania” (1868-1945), „Țara noastră” (scoasă în 1907 de O. Goga), „Revue de Transylvanie” (editată în 1934 și condusă de Silviu Dragomir și D. D. Roșca), „Foaia poporului” (1943-1947), analele A. fiind editate din 1880, inițial separat și apoi incluse în „Transilvania”. A patronat de asemenea o editură unde, în colecții precum „Biblioteca poporală a Asociațiunii” sau „Biblioteca tineretului”, au apărut mai cu seamă scrieri literare destinate cititorilor de la sate
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
, cronicar. Cu A. avea să se încheie, în Moldova, șirul de istoriografi-monahi ce izvodesc anale în slavonă. Ucenicește la Roman și Suceava până să ajungă la mănăstirea Golia din Iași, unde se poate să fi devenit egumen. Își redactează cronica la cererea domnitorului Petru Șchiopul, recomandat acestuia, probabil, pentru instrucția și elocința sa aleasă, deopotrivă
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
fost lector la Centrala Cărții (1970- 1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971- 1980), redactor și secretar de redacție la revista „Manuscriptum” (1980-1989), publicist-comentator la revista „Academica” (1990-1991), redactor responsabil al „Analelor Academiei Române” și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994). Din 1994, este director adjunct al Bibliotecii Academiei Române. În anii studenției, B. colaborează la „Scânteia tineretului”, „Viața studențească”, „Informația Bucureștiului”. Activitatea de critic literar și-o începe cu o cronică
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
de școală și, În ultimul timp, Înclinația spre medicină. — E monstruos. — Da. — Cum poate o femeie... Bărbatul dădu din cap. Nu vă pun cuvintele la Îndoială. Dar ceva În mine se revoltă Împotriva acestui adevăr. — Nu e primul caz din analele criminalisticii. Pot să vi le amintesc. — Nu... imploră el. Avea umerii căzuți, arăta fără vlagă, nu mai avea nimic salvator de care să se mai agațe. — Aveați dreptate adineauri, când spuneați că nu aveți nevoie de avocat. Va fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Ștefulescu" din Târgu-Jiu. A publicat circa 30 de articole dedicate unor evenimente istorice și personalități ale istoriei locale și naționale, articole inserate în presa gorjeană. De asemenea, a publicat numeroase studii și articole științifice în paginile unor publicații periodice precum: Analele Universității din Craiova, Litua. Studii și cercetări (Târgu-Jiu), Buridava (Râmnicu-Vâlcea), Oltenia. Studii și comunicări (Craiova), Historica (Craiova) și în volumele Stat și societate în Europa, vol. III, Craiova, 2011, și Permanențele istoriei. Profesorul Corneliu-Mihail Lungu la 70 de ani, Craiova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grupuri etnice ale provinciei 6. O importanță aparte o au studiile publicate în aceeași perioadă de către Mihai Ionescu-Dobrogeanu, adevărate monografii ale Dobrogei și orașului Constanța cu ample referințe relativ la organizarea administrativ-teritorială a Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Constanța în urmă cu câțiva ani10. O preocupare constantă pentru problemele administrative, și nu numai, ale Dobrogei și locuitorilor ei au manifestat Ioan N. Roman 11 și Constantin Brătescu, publicând numeroase studii și articole în publicațiile Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dar și în alte periodice locale dobrogene. De altfel, o serie de articole publicate de către Ioan N. Roman au fost reunite de curând într-un volum omagial editat la Constanța 12 și dedicat aniversării a 130 de ani de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Jună se arăta că "primarul orașului Medgidia, schimbând nomenclatura străzilor, dă numele său și al predecesorilor domniei sale, diferitelor străzi"3123. Tocmai de aceea, jurnaliștii apreciau că "puterea de creație a domnului G. Popescu, zis și Ciocănel, nu cunoaște pereche în analele administrației comunale din provincia transdanubiană"3124. Astfel, "dintre reformele sale, (...) cea mai originală și cea mai caracteristică este, fără îndoială, cea adoptată de consiliul comunal al urbei prin decizia nr. 10 de la 4 iunie anul curent (...) anume schimbarea nomenclaturii străzilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Paris, 1882. Kogălniceanu, Vasile, M., Dobrogea 1879-1909: drepturi politice fără libertăți, Editura Socec, București, 1910. Lascu, Stoica, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol. I (1878-1916), Tipografia INFCON, Constanța, 1999. Lazarovici, E., B., "Construcția și exploatarea portului Constanța", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Lăpușan, Aurelia, Lăpușan, Ștefan, Constanța memoria orașului, vol. I, Editura Muntenia, Constanța, 1997. Locusteanu, N., B., Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1878. Malcoci-Petrescu, Alexandru, Amintiri din Dobrogea, Tipografia Aurora, Frații Grigoriu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a ocupat Dobrogea", în Dobrogea Jună, an 31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]