1,580 matches
-
în g, corespunzătoare la 1ml tiosulfat de sodiu; V - volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei martor, ml; V1 volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei de analizat, ml; n - normalitatea soluției de tiosulfat; m - masa probei de analizat,g; Determinarea acidității libere la uleiurile și grăsimile vegetale Aciditatea liberă poate fi dată de : -aciditatea organică ,exprimată în acid oleic%; -aciditatea anaorganică , exprimată în acid sulfuric, %; Determinarea acidității libere prin titrare în prezența indicatorilor -solventul format din : amestec de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
analizează la temperatura camerei; -probele de ulei cu ceruri sau gliceride se încălzesc la 60°C; -probele solide se topesc la 60°C și se filtrează; Modul de lucru Se cântărește o probă de 2...50 g din proba de analizat, în funcție de aciditatea probei. Uleiurile mai închise la culoare se lucrează cu cantități mici de 2..3 g. Se adaugă 50...150 ml de solvent se agită proba până la solubilizare completă, se adaugă 5...6 picături de indicatori folosindu-se fenolftaleină
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
solubilizare completă, se adaugă 5...6 picături de indicatori folosindu-se fenolftaleină pentru produsele deschise la culoare, și albastru de alcalii pentru cele închise la culoare. % Acid oleic = Vvolumul folosit la titrare, ml; nconcentrația soluției, 0,1n; mmasa probei de analizat. Determinarea acidității minerale Se determină aciditatea minerală din extractul apos al uleiurilor și grăsimilor. Reactivi -eter de petrol; -hidroxid de sodiu 0,1n, -metiloranj, 0,1% ; Pregătirea probei probele de ulei la temperatura camerei se omogenizează ; probele solide se topesc
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
-hidroxid de sodiu 0,1n, -metiloranj, 0,1% ; Pregătirea probei probele de ulei la temperatura camerei se omogenizează ; probele solide se topesc pe baie de apă; Modul de lucru Se introduc într-o pâlnie de separare 50 g produs de analizat , 50 ml apă distilată fierbinte care permit extracția acizilor minerali. Se trece extractul în a doua pâlnie de separare se adaugă 50 ml apă distilată fierbinte. Extractele apoase reunite se tratează cu 25...30 ml eter de petrol pentru extragerea
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
hidroxid de sodiu în prezență de metiloranj, pentru schimbarea culorii și persistența acesteia 15 secunde. % Aciditatea minerală convențională = , semnificația termenilor: E - echivalentul acidului sulfuric; Vvolumul de Na OH 0,1 n folosit la titrare; nnormalitatea soluției; m - masa probei de analizat, g. Determinarea umidității Metoda uscării la etuvă Fiolele de sticlă cu diametrul de 50 mm și înălțimea de 19 mm, cu capac. Pregătirea probei Dacă apa din produs se separă se procedează la omogenizarea probei. Se cântăresc 5...20 g
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de 19 mm, cu capac. Pregătirea probei Dacă apa din produs se separă se procedează la omogenizarea probei. Se cântăresc 5...20 g probă, într-o fiolă care a fost adusă la greutate constantă. Se introduce fiola cu proba de analizat în etuvă la 101°C, timp de 15 minute. Se scoate din etuvă și se răcește în exsicator la temperatura camerei și se cântărește. %Umiditatea și substanțele volatile = Determinarea substanței uscate se face cu refractometru după etalonarea acestora cu apă
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
nefiltrat, omogenizat. În prealabil capsula a fost calcinată la 600°C , răcită și cântărită până la greutate constantă. Dintr-un disc de hârtie de filtru se formează un con care se așează cu vârful în sus în capsula cu probă de analizat. Hârtia este așezată astfel încât aceasta să depășească cu 5..10 mm suprafața uleiului. După ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate până la vârful conului , se dă foc acestuia și capsula se lasă în nișă , până la completa ardere a uleiului. Se calcinează
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
0,700; 0,680......0,770; 0,750.......0,810; 0,820....0,910; 0,800......1,000. -termometre de la 0-50°C, cilindru de sticlă de dimensiuni corelate cu cele ale densimetrului utilizat care măsoară temperatura. Pregătirea probei Uleiul de analizat se menține la temperatura camerei până ajunge la o temperatură care să nu difere cu mai mult de ± 0,5°C, de aceea a mediului ambiant, apoi se introduce în cilindru curat și uscat Modul de lucru Cilindru cu ulei
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
menține la temperatura camerei până ajunge la o temperatură care să nu difere cu mai mult de ± 0,5°C, de aceea a mediului ambiant, apoi se introduce în cilindru curat și uscat Modul de lucru Cilindru cu ulei de analizat se așează pe o placă perfect orizontală, prevăzută cu șuruburi de calare. Spuma formată se sparge cu o baghetă încălzită, fără a atinge suprafața produsului. Densimetru curat și uscat, ținut de capătul superior, se introduce cu grijă în ulei, fără
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
3. se citește conținutul aparent în substanță uscată corespunzător substanței determinate. Diferența între 100 și conținutul de substanță uscată în procente reprezintă procentul de umiditate al glucozei luată pentru analiză. Determinarea umidității se face cu termobalanța prin uscarea probei de analizat cu radiații infraroșii. Determinarea acidității Reactivii folosiți sunt : hidroxid de sodiu 0,1n, fenolftaleină soluție alcoolică 1%. Efectuarea determinării Se cântăresc la balanța tehnică, cu precizie de 0,01 g, 50 g glucoză, se dizolvă cu apă caldă, iar după
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
cazurilor se realizează prin variabilele specifice, prin relațiile stabilite între acestea și prin frontierele sistemului. Modelarea matematică se poate realiza prin două abordări: * prin identificarea legilor fizice ce stau la baza funcționării elementelor constitutive, a subsistemelor ce interacționează în cadrul sistemului analizat; principiul mai este cunoscut și ca modelul white box, caracterizat prin faptul că sunt disponibile informații asupra structurii interne a sistemului; * prin utilizarea datelor experimentale obținute în urma testelor, pentru a căuta un model care, pe baza unor criterii stabilite anterior
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
rezultatelor se poate face pentru toate variabilele de descriere sau numai pentru o parte din aceste variabile numite variabile de interes. În concluzie, descrierea completă a unui experiment de simulare are două componente principale: * descrierea modelului de simulare al sistemului analizat; * descrierea condițiilor de desfășurare a experimentului de simulare prin precizarea dinamicii sale, respectiv a variabilelor de interes și a modului de înregistrare a evoluției lor. Forma concretă a descrierii unui experiment de simulare depinde de particularitățile sistemului analizat prin simulare
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
ce conțin un număr mare de fracțiuni. Sistemele polidisperse au o latură aplicativă deosebit de variată. II.3.2.3. Aplicații practice ale sedimentării în câmp centrifugal În cazul sistemelor monodisperse se consideră o cuvă în care se află sistemul de analizat. După un interval de timp t se separă două straturi, distanța până la limita de separație este x1. Deplasarea în timp a limitei de separație: fază dispersă/mediu de dispersie la ultracentrifugare în sistem monodispers, schematic poate fi reprezentată astfel: O
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a perlelor , după scufundarea acestora în lichidul ales, timp de 50 ore la 20-220. Probele de analizat au fost cântărite în tuburi metalice cu diametru de 20 mm care au la bază sudată o sită de sârmă cu 1600 ochiuri/cm2. Tuburile cu probe se introduc în exicatorul ce conține lichidul de reținut și se lasă o
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.2 Determinarea compoziției compușilor coordinativi prin metoda refractometrică 5.1.2.1 Considerații teoretice Metoda refractometrică se bazează pe determinarea indicelui de refracție al substanței de analizat. Dacă o rază de lumină trece dintr-un mediu în altul, atunci direcția sa se schimbă ca urmare a fenomenului de refracție. Indicele de refracție se definește ca raportul între sinusul unghiului de incidență al razei i și de refracție
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
muscular, murdărită de sânge). Mirosul Se apreciază întinzând untura pe o lamă de sticlă în strat subțire, sau o mică cantitate se freacă între degete, și apoi se mirose. Pentru o mai bună apreciere a mirosului unturii, din proba de analizat se iau 4-5 33 g de untură și se pun într-o capsulă de porțelan, după care se încălzește la 180 C (se miroase fracționat, treptat la anumite intervale de temperatură până când untura începe să fumege, iar mirosul devine înțepător
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la anumite intervale de temperatură până când untura începe să fumege, iar mirosul devine înțepător, iritant). Indiferent de calitate, mirosul și gustul trebuie să fie caracteristice de untură proaspată, fără miros sau gust particular. Gustul Se apreciază degustând din proba de analizat, interesând unele defecte de gust ca: amar, metalic, de săpun. La calitatea: I, se admite miros și gust slab de prăjit; a II-a, se admite gust și miros de prăjit. II.3.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE CAPITOLUL III SUBSTATURI ALIMENTARE
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
îndepărtarea tuturor formelor de apă prezente în alimente antrenează și alte substanțe volatile. De aceea pentru fiecare substrat alimentar există metoda standard recomandată în caz de litigiu. V.1. METODE PRIN USCARE Principiul metodei O anumită cantitate din produsul de analizat se expune la o sursă de căldură până la greutate constantă. Pierderea în greutate calculată procentual reprezintă conținutul în apă. V.1.1. USCAREA LA ETUVĂ Uscarea la etuvă reprezintă metoda clasică, considerată cea mai exactă. Este indicat să se efectueze
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
colectată în tubul gradat, (cm3); m = masa probei luată pentru determinare, (g). Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări paralele care nu diferă între ele cu mai mult de 0,5 cm3 apă la 100 g probă de analizat. PROBA PRACTICĂ Se cere determinarea umidității următoarelor probe de analiză conform tabelelor a și b. ÎNTREBĂRI ȘI PROBLEME 1. Prezentați caracteristicile structurale ale moleculei de apă în stare de agregare gazoasă, lichidă și solidă. 2. Prezentați principalele forme de apă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
5 g, iar după uscare la etuvă timp de 4 h, proba în fiola cu capac a ajuns la masă constantă de 7 g, se cere să se calculeze umiditatea probei de lapte praf (%) și masa finală a probei de analizat după uscare. 15. Se cere să se determine masa probei de brânză în fiola cu capac, dacă masa inițială a probei luată în lucru este de 5 g, iar proba înainte de uscare în fiola cu capac are masa de 10
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de porțelan. VI.1.1.1. Determinarea cenușii totale din făina de grâu Mod de lucru într-un creuzet de porțelan, calcinat în prealabil la 550 C până la masă constantă, se cântăresc la balanța analitică 5 g din produsul de analizat, cu precizie de 0,0002 g. Creuzetul cu probă se așează pe un triunghi de porțelan la un bec de gaz cu flacără mică. Proba se aprinde iar arderea trebuie să nu fie prea rapidă. După ce flacăra se stinge se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
5 C. Un grad zaharometric Brix corespunde la 1 gram zaharoză dizolvată în 100 grame soluție la temperatura de 15 C. Mod de lucru Înainte de efectuarea determinării, areometrele se spală bine și se șterg cu o cârpă uscată. Lichidul de analizat bine omogenizat se introduce într-un cilindru potrivit pentru areometrul utilizat. Cilindrul trebuie să fie foarte curat și uscat. La introducerea lichidului în cilindru trebuie să se evite spumarea. În cazul în care avem la dispoziție densimetre din trusă se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la 95 %) iar în stânga sunt diviziunile care arată indicele de refracție (1,300-1,540). Mod de lucru Se deschide prisma dublă și cu ajutorul unei baghete de sticlă se pun pe suprafața lustruită a prismei inferioare câteva picături din lichidul de analizat, fără a o atinge cu bagheta, apoi prismele se închid. Cu ajutorul oglinzii se îndreaptă razele de lumină în deschizătura prismei superioare. Se ridică treptat în sus ocularul până când câmpul vizual se împarte în două părți, una întunecată și cealaltă luminată
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dacă se cunosc concentrația va fi: POLARIMETRUL Polarimetrul este un aparat care servește pentru a determina unghiul de rotație. La un polarimetru deosebim două părți esențiale: polarizorul și analizorul, între care se așează tubul de lungime cunoscută, conținând soluția de analizat. Polarizorul așezat la capătul polarimetrului spre sursa de lumină, transformă lumina normală în lumină polarizată, iar analizorul așezat spre Chiul observatorului, ne dă posibilitatea de a determina prin rotirea lui, la dreapta sau la stânga, mărimea unghiului cu care a fost
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
tubului analizor. Apoi se rotește analizorul până ce câmpul apare uniform luminat cu o lumină slabă de penumbră. În felul acesta se fixează punctul zero al aparatului care se citește pe cercul gradat. Se introduce în aparat tubul cu soluția de analizat. Dacă soluția este dextrogiră banda din mijlCul câmpului este întunecată, iar de o parte și de alta a sa câmpul este luminat. Dacă soluția este levogiră situația se prezintă invers. Se rotește analizorul până când câmpul apare uniform luminat ca la
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]