1,979 matches
-
dintre noi. Să ne construim propria utopie fără pretenții de model global, propria insuliță care să coabiteze cu insulele celorlalți Într-un arhipelag necontradictoriu. O societate care nici nu depinde de un centru strivitor, dar nici nu se pierde În anarhie sau haos. Există poate un germene de pozitivitate În chiar scepticismul actual, care ne face să conștientizăm pericolele unui utopism reactivat, cel conform căruia binele societății poate fi impus de o elită. Ruxandra Cesereanu: Horea, spuneai că astăzi nu se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
regrupare de forțe intelectuale în jurul lui Sandu Tudor. În articolul-program se mai precizează: „Ne cheamă o vedenie nouă, care se vrea frumoasă și limpede. Sub umbra acestei vedenii de foc care ne merge înainte prin pustiu, vrem să trecem printre anarhie și moarte, căutând să aflăm drumul nostru, și nu altul.” Diversitatea de opinii a colaboratorilor este relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
de Instrucție, având un rol important în organizarea învățământului și în ctitorirea Universității din Cluj, unde devine profesor de pedagogie. Preocupările în această direcție se concretizează în lucrări precum Portrete pedagogice (1927), Prolegomena la o educație românească (1940), Dictatură și anarhie (1944) ș.a. Munca la catedră nu-l va absorbi însă complet. Membru corespondent al Academiei Române din 1919, el prezintă pe larg experiența sa din anii 1917-1918 în documentarele Cu gândul la Basarabia (I, 1926), De la Basarabia rusească la Basarabia românească
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
La o răscruce a vieții mele. Un bilanț și o mărturisire, București, 1938; Prolegomena la o educație românească, București, 1940; Politica religioasă și minoritară a României, Cluj, 1940; Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației, Sibiu, 1944; Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944; Din istoria literaturii didactice românești, București, 1973; Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974; Pentru o pedagogie românească, îngr. Octavian O. Ghibu, pref. Ioan
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
in East and West, George Allen & Unwin Ltd, London Negrescu, Dragoș, „Un deceniu de privatizare în România”, în Ruhl, C, Daianu, D (eds), 1999, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor., World Bank și CRPE, București Nozik, Robert, 1997, Anarhie, stat, utopie, Humanitas, București OECD, 2002, România, evaluare economică, OECD Offe, C, Ronge, V, 1984, „Theses on the Theory of the State”, în A.Giddens, D. Held, (eds), Classes, Power, and Conflict, Macmillan ONU, 2000, The United Nations Millenium Declaration
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Confidențe (1940), un analist lucid și obiectiv al epocii sale și al oamenilor pe care i-a cunoscut, un moralist familiarizat cu eseurile lui Montaigne și clasicismul francez. SCRIERI: Dragoste și răzbunare, Iași, 1896; Schițe și epigrame, Iași, 1897; Spre anarhie, Iași, 1899; Răni vechi, Iași, 1901; Irozii (în colaborare cu Spiru Prasin), Iași, 1902; Paria, Iași, 1905; ed. București, 1927; Zile de zbucium, Iași, 1916; Pe marginea epopeei, Iași, 1919; Încotro ne duce destinul?, Iași, 1926; Orașul amintirilor, București, 1936
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
obligați să-și manifeste atașamentul față de ficțiunea reprezentării populare directe. Privilegiile noastre sunt cele ce ne Împiedică, În mai mare măsură decât poliția politică, să Îmbrățișam o ideologie elitista: puterea elitei ar fi prima care ar avea de suferit din pricina anarhiei ce-ar rezultă din respingerea acestei forme de legitimare. În felul acesta ne străduim, În arte, ca și În toate celelalte domenii, să protejăm atât varză puterii specialiștilor [tehnocrați], cât și capră puterii poporului (Haraszti, 1983, p. 88). # „Fiii poporului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
românesști sau străine. În sfârșit, printre rarele sale resurse, Uniunea contează pe Închirierea unei părți a patrimoniului sau imobiliar către firme private și pe legea numită a timbrului literar, reintrodusa după 1989, care n-a dat totuși rezultatele scontate din pricina anarhiei care domnește În domeniul editării și difuzării. Polemicile dintre partizanii monopolului Uniunilor de creatori, asociații unice care ar Împiedica «dispersarea forțelor» și ar păstra o anume influență În viață națiunii, si adepții unei separări clare Între o organizație de tip
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și, cu toate că un astfel de comportament ar putea părea egoist, bunăstarea generală poate fi asigurată numai prin maximalizarea interesului personal. O propunere cel puțin dubioasă. Adevăratul geniu al noii clase burgheze a fost modul În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
muzica, filmele și televiziunea americană, hainele, stilurile de viața și educația americană. Totuși, au o părere mai puțin bună despre modul În care America se Înțelege cu restul lumii și sunt bănuitori față de ceea ce ei percep ca fiind narcisismul și anarhia, care domină cultura americană. Puterea benignă a Europei, În schimb, pare să crească În valoare. Chiar mulți dintre prietenii mei americani spun ocazional: „De ce nu putem fi mai asemănători cu europenii În valorile și atitudinile noastre?”. Nu este totuși atât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se desfășoară acum pe mai multe paliere temporale și scripturale. Scoțând la înaintare artileria grea a textualismului - distorsionarea fabulei, metatextul, punerea în abis, proliferarea centripetă a semnificațiilor etc.-, S. compune o epică arborescentă în care geometria discursului își subordonează iarăși anarhia vieții. Deși relevă o modificare a perspectivei, cărțile de după 1989 rămân ancorate în același univers al comunismului acaparant. Apărute cu o întârziere de un deceniu, povestirile din Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată) (2000) evocă, de data aceasta cu o ironie dusă
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
prezentului unor ființe diferite între ele și diferite (în aici-acum-ul lor efectiv) și de trecutul în chestiune”. Pentru ca acesta să nu devină un „neant manifestat, neant efectiv, neant activ”, „starea normală a oricărei comunități ontologice nealineate în pseudo” ar fi „anarhia convergentă” sau, mai bine spus, „auto(teo)arhia, bineînțeles convergentă (din cauza lui «teo» care o surplombează)”. Cu dezbaterea asupra celui de-al patrulea fel al lui a avea: „avutul-lucru”, colocvialul abordează socialul. Cum ar putea fi proporționat a avea „în funcție de
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
ghid de comportare. Dată fiind întârzierea parusiei pentru un anumit timp, creștinii sunt îndemnați să ducă în continuare o viață firească și liniștită, să nu se depărteze de ocupațiile lor sociale. Intenția autorului este de a preîntâmpina orice risc de anarhie politică în sânul comunității tesalonicene. În atingerea acestui scop, el propune o eshatologie temporizată, lucru extrem de important și de semnificativ. Important, în măsura în care acest „program eshatologic” va fi împărtășit de tradiția creștină de mai târziu; semnificativ, în măsura în care el reprezintă un semn
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
psiho-socio-morale cu caracter compensator-sublimativ. Ele sunt rezultatul unor experiențe utopice. În ele trebuie să vedem „criza valorilor morale” care erodează sufletește o societate, Îi tulbură sau chiar Îi anulează starea de echilibru interior, prăbușind-o, În final, În anomie, În anarhie. În cazul totalitarismului asistăm la impunerea forțată a unui model arhetipal, inautentic, represiv. În democrație, orice arhetip este eliminat. Nici unul dintre cele două sisteme nu are „repere” psihologice sau morale autentice. Totul este redus, din punct de vedere formal, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pipăi sensul opiniei publice”, spre a obține un „document” asupra nivelului general de cultură. Interpretând numărul firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au dominat politicienii), „ce se citește” și „cum se judecă”, concluzia era că testul a dovedit „anarhia culturală în care ne zbatem” și implicit misiunea uriașă ce revenea „muncii intelectuale”, întru maturizarea mentalului public. Ambiția redactorului revistei, în direcția creșterii nivelului de cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția conduitelor antisociale, a violenței. Toate aceste aspecte care schimbă „fața societății” se vor reflecta în modul de a gândi, a simți, a acționa și a se comporta al oamenilor. Impresia de absurd pe care o dă această stare de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorbind despre reprimarea delictelor de presă. Încălcarea principiilor era considerată „anormală”; „Însă o necesitate socială face a se menține anomalia” . În plus, autoritatea apărea necesară chiar pentru menținerea libertății: dacă veți tolera a se Încuraja din ce În ce mai mult abuzurile libertăței; dacă anarhia și licența ar lua locul ordinei și libertăței, o! Atunci vă Încredințez că veți ajunge la dărâmarea libertăților!” Argumentul era unul familiar discursului conservator; exemplul terorii, al exceselor revoluției franceze, evocat În continuare de politician, completa paralelismul . Boerescu nu a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2000; Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea, îngr. și pref. Gabriel Stănescu, cu o evocare de Ion Papuc, Norcross (SUA), 2000; Reformă națională și cooperare, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, postfață Mihai Șora, București, 2001; Anarhie și disciplina forței, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Ultimul Socrate, SXX, 1988, 4-6 [apărut în 1991]; Lucian Chișu, Fluxul și refluxul memoriei, L, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Viața ca operă, RL, 1992, 23
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
arta modernă îi apare „deficitară” din perspectiva imperativului etic, de unde și întoarcerea sa la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de rațional, de normalitate (creația în clasicism), anarhia fenomenului avangardist fiind nu doar o lovitură antiburgheză, ci, prin ricoșeu, o negare a oricăror principii și a moralei în artă. Sunt aduse în sprijin teoriile lui Kant sau ale lui Marcel Raymond, sunt folosite manifestele dada și poemele de
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câteva decenii; autoritatea principilor efemeri a devenit volatilă; violențele de tot felul s-au răspândit în Imperiul care își pierduse orgoliul de atotstăpânitor și conștiința ecumenică; nimeni nu mai respecta pe nimeni; dreptul roman și morala cotidiană s-au labilizat; anarhia se înstăpânea peste tot; siguranța zilei de mâine s-a pulverizat, fiind înlocuită de nesiguranța clipei... Câteva generații, oamenii au trăit în acest climat insidios, pe nisipuri mișcătoare. Atmosfera s-a încărcat însă cu un hidden curriculum nou prin care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de mâine s-a pulverizat, fiind înlocuită de nesiguranța clipei... Câteva generații, oamenii au trăit în acest climat insidios, pe nisipuri mișcătoare. Atmosfera s-a încărcat însă cu un hidden curriculum nou prin care indivizii învățau să se adapteze la anarhie, să supraviețuiască și să înfrunte infernul diurn. Dar nu toți au rezistat și au căutat soluții mai sigure. Unii - precum sclavul eliberat Epictet, împăratul Marcus Aurelius și filosoful Seneca - au reînviat stoicismul. O „soluție păgână” - atât de apropiată de cea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a avut propria evoluție. Curând, în jurul câte unui monas celebru, s-au strâns adepți și s-a constituit o comuniune: monastirea. Aceasta era deja o instituție care avea nevoie de reguli de organizare și funcționare. Birocrația s-a impus repede, anarhia a fost abolită și înlocuită cu o ierarhie riguroasă care a rezistat veacurilor. Istoria ecleziastică a consemnat o evoluție semnificativă. Înființarea mănăstirilor a fost un proces exploziv între veacurile al IV-lea și al VI-lea, când s-a descoperit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doctrinele politice pasagere care contestă această filosofie. (*) (În România, fiecare nou ministru al Învățământului, numit politic, a luat reforma educațională de la capăt, în conformitate cu doctrina politică a cărui partizan era. Atare noi începuturi, foarte frecvente, au indus anomie, instabilitate și chiar anarhie în rândul profesorilor și elevilor. Deși curriculumul formal este coerent, el nu poate rezista presiunilor entropice ale diverselor hidden curricula negative care s-au iscat exploziv în școli și despre care se crede că modernizează educația. De fapt, este vorba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]