2,089 matches
-
se rățoiesc spre cer, Își împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel, aed, cuprins de ger Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpăstii și genuni, în abisal... Telurice... Vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la luna ca un scai, Ce poposește peste toți și toate, Te-aștept la ceas de ziuă la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La geamul meu ești unic felinar, Peste păcate, idealuri, dogme... Mai ard
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
care ne poziționează experiența de viață”, mai ales că hotărârea de a le așterne pe hârtie s-a produs „aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani”. În întreaga sa viață a fost atrasă de „înțelepciunea existenței milenare și de moștenirile ancestrale” ale poporului român, de „oamenii simpli” care țin „rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect remarcat de autoarea monografiei al cărei titlu subliniază legătura indestructibilă cu „lumina amintirilor comunei natale”. Crede că mai are
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
Un grai, un cuget, o simțire, Cum nu e-n lume nat; Uniți din Sarmisegetuza, Și de atunci uniți mereu, Uniți la bine și la greu, De-un Decebal, de-un vodă Cuza, Cum vrut-a Dumnezeu, Uniți din vremuri ancestrale, Cum n-au fost alții pe pământ, Am înălțat pe plaiul sfânt Și mânastiri, și catedrale, În semn de legământ, Căci ne-ntrebăm astăzi, uimiți, Parcă ne-am trage din maimuțe, Conduși de niște găgăuțe: Cum de suntem acum uniți
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „ÎNAPOI ÎN POVESTE” (versuri) de prof. dr. CORNEL BOTEANU (Baia de Arama, Mehedinți) „Întreaga opera a poetului mehedințean este generatoare - pe faliile «tectonice» ale poeziei, de seisme existențiale, în care sunt amestecate vibrato-urile ancestrale (remanentele istoriei), cu sinergiile omului modern, rezultând o lirica bine închegata, simetrica și construită în jurul unei idei îndrăznețe, cu finalitate și consistentă. Prin alăturarea elementelor mitologice cu elemente ale științei moderne, se amplifică energiile, se creează rezerve de epos, prelungind
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
guști farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
de oriunde, iar starea de veghe este o misiune a fiecărui membru al tribului Navajo. Au fost momente - pe timpul dominație spaniole - care au “clătinat” serios, cel puțin conjunctural, o trăsătură specifică în general oamenilor de aceeași origine și cu legături ancestrale de sânge, cea de “solidaritate”. Un lucru pe care istoria lor îl consemnează în acest sens este că, atunci când tribul Pueblo, unul dintre cele mai numeroase și cu veleități războinice și de supremație au pornit lupta împotriva spaniolilor, membrii tribului
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
răbojul scris al unei istorii adevărate cine să știe când, spusă din gură în gură fără prea mare discernământ critic, va prelua și adjuvantele și inspirația căznită a neavenitului, a străinului, laolaltă cu acuratețea și pulsul unei simțiri colectiviste moștenite ancestral. E nevoie de o mică pauză, simte asta și cu de la sine întreprindere își întrerupe povestirea, își cere scuze pentru câteva minute, iese pe peluza din fața casei, mai încolo dă binețe unor tineri care se scurg pe trotuar, niște copii
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers? “( Un vis trecător).Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Referință Bibliografică: Poezia ca viziune în geometria metaforei, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]
-
Stamate sondează esență lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele sau. Întreaga să ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile, dunele de nisip și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; că un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
cealaltă mai apoi, Prima venind suspect de nevăzută dinspre stele, Cealaltă născându-se, aici, în noi. Suntem uniți prin vise, un puzzle de schele, Chiar dacă prin vreme nu ne mai vedem Cu universul ce alunecă împins de vele Deși în ancestral pornisem în tandem. Trecem prin timpul nostru pe care-l bem Cum soarbe apusul curcubeul îndepărtat Și chiar dacă de tăcere eu mă tem N-am să zăbovesc niciodată în păcat ... Iar când v-a veni timpul invizibil și chiar mat
CERCUL TIMPULUI NOSTRU, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352034_a_353363]
-
la Istanbul e masă festivă se bea vin din glava boierului Brâncoveanu Constandin și din pielea fiilor lui au făcut harapnice spahii, numai lacrimile noastre au rămas pe malul Bosforului să se verse în marea de amar a suferințelor noastre ancestrale... de la el încoace încă s-au mai tăiat capete și se vor mai tăia, avem destui tăietori de capete printre noi care se vând pentru o pungă de galbeni, numai Decebal s-a autodecapitat; capul lui strălucește și astăzi în
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
acest pământ nu să ne aplecăm capetele în fața răului... marți, 19 august 2014 gânduri de august a început să pice încet încet câte-o frunză semn că se apropie toamna despletită în culori portocalii purtând în mână aura unei melancolii ancestrale parcă văd pe cerul fumuriu triunghiuri de cocori tăind orizontul spre apus în lumea lor lăsând în urmă pustiul care se apropie de inimile noastre cu fiecare zi care trece surâde lumea a belșug miros Carpații a mere și-a
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
se trage! Înțelegeți așa ceva domnilor politicieni? Așa că ziua Armatei Românilor este legată de nașterea acestui popor. Nu doar ca dată ci mai ales ca loc ce s-a înveșnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: TRANSILVANIA. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
clocotul apei din ibric spui cu voce înceată cafeaua e gata și pleci întorci ușa pe dos o privești saluți pleci târziu printre pleoapele pline de ceață ridic o mână ascult visele toate cum se zbat ca într-un borcan ancestral deja plin cu gesturi fracturate te privesc prin umbra pașilor nu știu sigur dacă pe ziduri nu rămân amprentele pașilor chiar dacă nu calci materia sunetul se infiltrează zbârnâie interfonul trezirea obligatorie credeam că e tata cu sacoșele pline de roade
NAŞTERE ÎN COAJA DE OU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352423_a_353752]
-
De-ar încăpea în el trecutul!” Mesaje clare de patriotism răzbat din aceste mici bijuterii literare, epigramiștii slăvind frumoasa limbă românească, istoria, neamul, tradițiile, datinile, dârzenia și curajul poporului român, spiritul lui de jertfă pentru țară, demnitatea și moralitatea lui ancestrale. Respectând valorile tradiționale și folclorul românesc, autorii aduc în prim plan capodoperele lui Brâncuși de la Târgu-Jiu, gagurile lui Caragiale, spiritul lui Eminescu, dreptatea lui Vlad Țepeș, dar și doinele și baladele rămase din popor, repere culturale și istorice care ne-
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FIRIMITURI Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1021 din 17 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt un Sancha al iubirii idealizate pe tărâmuri ancestrale nemărginite de mărginirea claustrofobică a perimetrului abisal. Ea, iubirea, mă vânează în aceeași măsură în care... eu o caut formând un ceva amestecat în eprubeta existenței și-a timpului dilatat reunind firimituri resuscitate ce vor fi înghițite hulpav de păsările
FIRIMITURI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352469_a_353798]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu nu i se poate atribui o temă preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
putem să fim iertați pe deplin. În smerenia lui, poetul imploră, înainte de a fi prea târziu, milostivirea divină, pornind de la iertările curente date de persoanele cărora le-a greșit. E un gest de pietate și evlavie specific creștinești, o datină ancestrală pe care, oamenii de la țară o mai practică; tinerii vin la căpătâiul părinților și al strămoșilor ca să se împace și aceștia să plece din această lume liniștiți că au fost iertați și au iertat din toată inima. “Iartă-mă, să
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
superbă de mireasă de crai, agățată în crengi cu spini, pe cărarea unei grădini cu ghirlande. Turneul „Șlagărele României” o va descâlci și-o va tivi cu fireturi. Vor murmura cântece dulci ca viața, fericite ca iubirea, renăscute din forme ancestrale și umbre bleu, de vis! Vor fi omagiați cântăreții, compozitorii, textierii neuitați, ziditori de cântec ce se topește numai în văzduh, unde se preschimbă în labirint de giuvaere! Tot timpul și cu cea mai serviabilă dispoziție, distinsa Oana Georgescu, Secretar
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
cum nu e dragoste jumătatea de dragoste, cum nu e gând frântura de gând, cum nu e viață firimitura de viață...! Muzica folclorică românească e vie, completă și învăluită de splendoare, numai purtând în ea cântecele lui Benone Sinulescu! Cântecul ancestral vine din labirinturi prin care curg izvoare în ulcioare mai sfinte decât odoarele monahale. Îl cântă mulți, dar puțini îl sfințesc! Miresmele florilor de crâng și clinchetul clopoțeilor primei primăveri a mirilor întrec în miracol luminile vitraliilor fastuoase. Tot așa
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
către o planetă dintr-o galaxie periferică unde trăiau niște saurieni de talie impresionantă. Știa, din lecțiile de istorie, că specia umană avea un cult deosebit pentru aceste forme de viață pe care le numea balauri, sau dragoni. Memoria ei ancestrală pendula între adorație și groază. Până la destinație intră în instalația de criogenizare, oferindu-și un set prelungit de vise plăcute în legătură cu acest ultim experiment în care cei trei vor înfrunta în realitate propriile lor fantasme. Concomitent, își propusese să urmărească
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu sandale/ din pielea cerului/ și talpă din scoarță de tei/ agale/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ ca o femeie tânără/ și dornică de dragoste/ în mână cu o carte/ în mileniul viitor/ mai departe ... Anca Florentina Popescu este chimistă de amintiri, iar în ceara clepsidrelor află haikuuri sau tocuri de 15, cadouri
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
inima mea, oblojite să nu fie atinse de impuritățile vieții, voiam să rămână pure, caste, idolatre. Mă înălțasem deasupra sentimentelor obișnuite, pline de dorință carnală, era ceva ideatic, ceva înălțător prin profunzimea lor și intensitatea trăirilor mentale. Venea iubirea pură, ancestrală, moștenirea sublimului din iubirea dumnezeiască, eram eu mai sus decât propriul eu, mă luptam cu mine pentru supremația eu-lui îndrăgostit de ideea de iubire, eram eu care voiam puritatea iubirii, în detrimentul eu-lui cu dorință carnală. Îmi amintesc că odată demult
IUBIREA PENTRU... de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350630_a_351959]
-
trăiesc viața de singuratic pescar sportiv. I-am mărturisit cu ardoare că o vreau lângă mine, să-i simt căldura, parfumul, lumina și mai ales să-i văd pe viu, strălucirea ochilor ei albaștri, care o defineau ca o ființă ancestrală, dar deosebit de fragilă. Nu știu de ce, eram măcinat de dorința să-i mângâi moliciunea părului, să-i simt vibrația corpului prin vârful degetelor, iar cu buzele să-i gust savoarea nectarului nealterat de roua timpului trecut. Oare cât de înaltă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
luat de mână și, îmbrățișați, uniți într-un sărut prelung, cu aceleași dorințe ca și în urmă cu câteva ore, am consumat, în înserarea care cuprindea camera, o altă partidă de dragoste, de uitare a noțiunii timpului și de fericire ancestrală... Pentru cină, rezervasem o masă la restaurantul Mercur din Saturn, care avea în program și un asamblu de dansuri țigănești din Chișinău. Am fost însoțiți de fiica mea și soțul ei, pe care i-am invitat să-mi cunoască prietena
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]