976 matches
-
unchiului meu Publiu, profesor de geografie, și soției lui, Aurelia, care se mutaseră din Gherla la Cluj. Prima noastră locuință din Aiud era mizerabilă: umedă și întunecoasă, așezată pe un fel de râpă, cu grădina meschină dedicată câtorva pomi fructiferi anemici, pe o străduță strâmtă, cu aspect medieval, pavată cu pietre de râu, nu departe însă de centru. Am părăsit-o cât s-a putut de repede și ne-am mutat într-un fel de vilă cam rusticană, pe o stradă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la noi Sabina. Nu a venit direct de la munte, cu skii la spinare, cu glasul răgușit, nu a răsturnat toată casa, ci îmbrăcată orășenește, cu poșeta în care vârâse o cămașe de noapte, peria de dinți și pieptenul. Biata luminiță anemică, dar cu efuzii de bucurie și afecție. [...] Azi am stat cu Sabina toată ziua în casă, ea eșind numai pentru o oră dimineața. După masă, cum stam în babouches și sans rouge sur les lèvres, mama lui Mircică, cu o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
milioanele de „proști” de pretutindeni, și le impune pe ale sale. Evident, aici, cum s-ar zice, „nebunia se Îmbină cu prostia”, la o privire superficială, Însă, deoarece, cum observam mai sus, prostia fiind doar o formă mai slabă, mai „anemică”, mai „șovăitoare” a nebuniei, În cazul „paranoicului” comentat mai sus, prostia sa „de bază”, organică, printr-o interesantă și ciudată „viclenie” a geniului propriei sale „prostii”, a refuzat să „se adapteze” și și-a găsit un „canal de ieșire” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
amplifica neliniștea și mă făcea laș. Mi-am luat bagajul și am părăsit primul casa. M-am îndreptat spre Muzeul de Istorie fără să privesc prea mult claia de dărîmături deasupra căreia lucrau echipe de militari. Sub lumina unui soare anemic, acoperită de praf gri-albicios, Piața Universității avea un aspect selenar, halucinant. Frămîntați de griji, derutați și extenuați, oamenii se mișcau fantomatic, aidoma unor spectre dintr-un film uzat. Printre ei, cu fața lividă, cu umerii aplecați, Corneliu Dima-Drăgan. Ne-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adresă telegrafiată, nr.16.552/30 iunie, prin care voia să afle de unde Își procuraseră comercianții acest produs strategic. Având Încredere În polițaiul său și În subalternii acestuia, prefectul a pasat afacerea În ograda instituției de forță iar rezultatele, chiar dacă anemice și incomplete, au dezvăluit, oarecum și cel mai sigur nesincer, proveniența mărfii. Documentul fiind prevăzut cu indicativul „Estra urgent”, comisarii și agenții au plecat pe teren pentru a iscodi pe ici, pe acolo, ieșind la urma toată o hârtie cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că proaspeții reangajați fuseseră dați afară de la primărie din cauză că erau membri ai Partidului Național Popular, partid care, culmea, nu avea să facă parte din alianța pur electorală numită pompos și demagogic „Blocul Partidelor Democrate” (BPD) În care se disimulase și anemicul partid comunist sub pulpana vigurosului dar super-populistului Front al Plugarilor. Terdiman remarcase „agitația” din cadrul acestei instituții publice locale care „...nu a luat proporții” subliniind că „...nemulțumirile persistă”, din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de ani. După cum scrisese fostul responsabil Naty Terdiman Într-un raport de activitate anterior, populația evreiască totală a județului Fălciu și a orașului Huși era cam de 2.200 de suflete și de aceea ne face să credem că participarea anemică la unele evenimente organizate de CDE denotă inapetența evreilor hușeni pentru comunism. Spre exemplu, „Cu ocazia aniversării Constituției Staliniste ARLUS-ul a organizat o serbare la care au participat cam 100 de evrei”. Probabil, aceeași minusculă masă de manevră a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cantități fabuloase dar, foarte posibil, pe parcurs s-au mai cumpărat și altele. Oricum, se poate specula că guvernul Petru Groza a ajutat cu palavre iar JOINT-ul american cu bani. În fine, la „Greutăți În muncă”, responsabilul hușean al anemicei sale turme de numai 70-80 de membri și simpatizanți, Își informase superiorii despre „...nemulțumirile unei echipe de agitație În campania electorală care nu a fost retribuită cu nimic spre deosebire de alții care au primit bani și alimente”. Quae ostensa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de război, n.n.)”. Din câte știm, datorită neparticipării efective a evreilor la operațiunile de război, acest deziderat a rămas doar ca o lozincă vânturată destul de des de către activiștii comuniști ai CDE-ului, Întru mărirea capitalului politic cam șubred și totodată anemic la acea vreme. E bine de observat faptul că nu fusese vorba despre un oareșce măcel la Huși ci de acțiunile iresponsabile ale nemților la Iași, În vara anului 1941. Ca o consecință a punctului 3, a fost inserat și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chip s-o scoată afară. De altfel, și responsabilul organizatoric Bercu Lazăr recunoscuse gravele deficiențe În acest delicat și deopotrivă complicat domeniu de activitate, aducător de prozeliți. Totuși, ca să-și mai auto-Încălzească suflețelul chinuit de neputință, acesta notase (pe marginea anemicelor angajări) următoarele: „Am ajuns la concluzia că ceva s’a ameliorat În munca CDEului”. Lauda de sine nu miroase niciodată a bine dar, vorba ceea, la vreme de secetă e bună și o ploaie cu gheață. Marea problemă a apatiei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În pagină, Însă multele greșeli de corectură nu ne mai pot distrage atenția de la conținut”. Trebuie spus că, pe atunci, „Vremea nouă” Încă mai era cotidian și era compus din patru pagini mari și late, În care intra și anemica publicitate. d.z. Și noi avem planuri de producție, ce credeați voi?! Sistemul social și politic comunist, oriunde se manifesta el, se baza pe vestitele și rizibilele planuri de producție ce trebuiau musai a fi Îndeplinite ba chiar și depășite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
locală. Mama participa la campanii de alfabetizare a adulților cu plăcerea cu care se ducea la balurile de sâmbătă seara. În sate începuseră să vină caravane cinematografice cu Winnethou și cowboys pe pereți. Doar jurnalele care le precedau mai încercau anemic - preambul jenant la imaginea lui Pierre Brice - să ne aducă în realitatea construcției socialiste. Le înghițeam exact așa cum erau: umplutură obligatorie, sare amară înaintea unui dejun copios. Poate odată cu această schismă jurnal/film am început să separ între ritualuri sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
publicații și comunicări științifice din țară și străinătate se referă la patologia stomacului, modificările morfofuncționale în boala ulceroasă etc. Din cele 75 de lucrări de specialitate publicate în reviste și volume de prestigiu, amintim: Tumoră viloasă beningnă de stomac - forma anemică, Incidența și cauzele sindromului postprandial precoce la gastrectomizații pentru boala ulceroasă etc. În decursul întregii activități medicale a efectuat un registru variat de intervenții chirurgicale: regiunea cervicală, torace, căile biliare, pancreas, splină etc., acumulând o bogată experiență chirurgicală atât în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
visul tuturor era să-mi găsească un soț pe măsură care să continue afcerile tatălui meu. Dar! Dar! Un accident teribil i-a ucis pe bunicii mei (avion sau mașină). Eram extrem de legată de ei și comunicarea cu părinții era anemică. Pierzându-i am suferit un șoc și brusc am intrat în conflict de generații cu mama și tata pe care-i acuzam că nu m-au crescut, că au fost egoiști, că și-au văzut de fericirea lor și pe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
uraniul. Printr’o ironie a soartei, tot natura a găsit mijloace de apărare. Tratând aceste grămezi ca pe uscatul primordial, le populează Încetul cu Încetul. Odată spălate de ploi, vechile grămezi de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de sol se formează În trei secole! Dar natura se grăbește Încet. Aș Îndrăzni chiar să spun că, așa cum “homo sum et humani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Atunci când o specie ajunge Într’un areal străin, piere dacă acolo Îi lipsește una sau mai multe dintre condițiile din arealul său de formare. De pildă, nu vom vedea niciodată la noi vreun curmal decât În seră, și acolo cam anemic, din cauza temperaturii cu mult mai mici, cel puțin. Dar dacă arealul nou Îi oferă toate condițiile specifice, acea specie va supraviețui. Dar o specie nu trăiește niciodată singură; ea are o seamă de factori limitativi, de exemplu ceea ce noi numim
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acizi ce dizolvă substratul calcaros. Din urmă vin mușchii, care pot trăi la fel, dar și valorificând primordiul de sol ce rămâne În urma morții unora dintre licheni, tot În dauna stâncii de dedesubt, victima altor acizi secretați. În solul, Încă anemic, generat de mușchi, Își găsesc sălaș plante superioare, deși modeste la Înfățișare, care nu pot trăi altminteri decât pe un sol pe care-l Îngroașă necontenit; războiul chimic ce se poartă Între plante dă Întotdeauna câștig de cauză plantelor superioare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau susceptibil naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de exemplu angajarea unor televiziuni prin cablu de către proprietarii companiilor multinaționale în resuscitarea "mândriei de a fi român!". Cultura unui popor este determinantă în menținerea identității și a conștiinței de sine. În epoca
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
presă cu pseudonimul Alexandra Filipescu. În volumul de debut, Secvențe critice, apărut în 1979, dezvoltare a tezei de doctorat, Ț. propune o privire unitară asupra teoriei criticii literare din intervalul 1900-1944, când consideră că discuțiile despre statutul demersului critic erau anemice. Optează pentru o metodă bazată pe o singură relație, tip - istorie, pentru remodelarea temelor, a subiectelor, a țintelor culturale, astfel încât să se reliefeze continuitatea spiritului critic românesc în secolul al XX-lea. Monografia Tudor Vianu (1984) se axează pe evidențierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
a scos de acolo. Și apoi, adaugă el, Betleemul se islamizează pe zi ce trece. "Soția mea nu mai poate nici măcar să-și cumpere o fustă." Pudibonderia din stradă este dublată de privațiuni acasă. Avem tot mai mulți prematuri, copii anemici, tot mai multe avitaminoze cauzate de penuria alimentară. Colega mea, care nu are permis de liberă trecere, abia dacă poate ieși la restaurant de două ori pe an. Știați că 40% dintre copiii palestinieni chestionați în cadrul unei anchete psihologice au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
am despre „tentația sinuciderii” a fost cu multă vreme În urmă: aveam vreo 24 de ani, mi se părea a fi Îndrăgostit de o domnișoară de vârsta mea, dar mult mai uzată de cele din jur, mai „bătrână”, În sensul anemic al „capacității ei de a hali candoare”, cum defineam eu odată cunoscuta, banala „poftă de viață”. („Hrana noastră reală, spuneam, este candoarea, rechini ai candorii ce suntem, aliment care, ca și caviarul beluga, e scump și rarisim și, când Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fapt, Caranfil, Mungiu, Dragin, Giurgiu și Höfer, cărora le putem adăuga numele debutantului Radu Muntean, al cărui film Furia are șanse să intre în 2003 în atenția spectatorilor câtorva festivaluri internaționale, fac mai mult decât o breșă într-o cinematografie anemică și subsidiată, dominată de dinozauri bugetivori, manieriști și megalomani și de mici învârteli clientelare în sfera de influență a CNC. Ei impun un posibil model de Cinema, care se opune vădit reciclărilor sclerozate ale maeștrilor de mai an. Un Cinema
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
le apar frivol, tinerilor - reacționar. Una peste alta, mi-am pierdut buna dispoziție, elanul, jubilația. Nu mai am răgazuri fertile, reverii, autenticități. Mă mișc, de dimineața până seara, într-un univers artificial, agitat, infectat de trivialitate. Apetitul vital a devenit anemic, plăcerea de a fi și-a pierdut amplitudinea și suculența. Respir crispat și pripit, ca într-o etuvă. Când cineva trece printr-o asemenea criză, de vină e, în primul rând, umoarea proprie. Te poți acuza că ai consimțit în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
femei de serviciu, studențimea culege recolte. Apar elite noi care nu știu să facă nimic: activiștii, agitatorii, ideologii. Meritul e descurajat de o găunoasă retorică egalitaristă, când nu e pur și simplu amendat ca o subversiune. Câștigul e minim, piața - anemică. „A avea“ își pierde prestigiul și prețul. Răspunderile se anonimizează, lipsa perspectivelor induce indiferentism, pasivitate, bășcălie cinică. „Calitatea“ devine o deșertăciune. Tradițiile de tot soiul sunt culpabilizate ca niște poveri fără sens. Succesul se plătește cu acomodă ri degradante sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Or, jurnalistul nostru vrea să se simtă „liber“. La nevoie, poate schimba de picior, poate cocheta nonșalant cu alte „orientări“, poate dansa pe altă muzică. E mai comod să depinzi doar de un patron bine plătitor și de un CNA anemic decât de o întreagă structură de partid. Sau de gura rea a altor jurnaliști. Jurnalistul, spuneam, vrea să se simtă „liber“. În spa țiul său de ziar, sau de emisie, e suveran. Face tot ce-i dă prin cap și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]