909 matches
-
teste toxicologice determinarea unor medicamente, pentru diagnosticul diferențial al comei. 2. Alte explorări necesare: • determinarea gazelor sanguine • dozarea creatinkinazei-MB și troponinei pentru diagnosticarea unui infarct miocardic, complicație a intoxicației acute cu oxid de carbon (chiar la pacienți cu coronare normale angiografic); • determinarea creatinkinazei serice și a mioglobinuriei pentru diagnosticarea rabdomiolizei toxice; • radiografie toracică - pentru evidențierea eventualelor complicații pulmonare, a edemului pulmonar toxic; • electrocardiogramă; • CT cerebrală - ne ajută să facem diferențierea comei oxicarbonice de alte cauze ale comei, În special cele neurologice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cauză. În studii necropsice, prevalența stenozelor crește cu vârsta de la 4 la 50% (1). Prevalența raportată clinic la pacienți peste 65 de ani explorați prin Doppler vascular este de 6,8% (75). Se remarcă prevalența crescută la pacienții vârstnici, explorați angiografic, cu boală arterială periferică (BAF) a membrelor inferioare (35-50% până la 87% > 75 de ani) și anevrisme de aortă abdominală (38%) (76,77). Importantă este însă nu simpla depistare a stenozei, ci funcționalitatea sa, de altfel neclară la vârstnici (1). Informațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de risc din ce în ce mai ridicat, este nevoie de o cât mai bună stratificare a riscului periprocedural în vederea luării celei mai bune decizii în ceea ce privește prognosticul pe termen scurt (intraspitalicesc) și lung al acestor pacienți. În acest sens, pornind de la factorii clinici și angiografici ce s‑au dovedit a avea un risc intrinsec în ceea ce privește rezultatul intervenției, dar și prognosticul pe termen lung au fost create modele de risc bazate pe criterii clinice, angiografice sau combinate menite să ajute medicul atât în aprecierea riscurilor procedurii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
al acestor pacienți. În acest sens, pornind de la factorii clinici și angiografici ce s‑au dovedit a avea un risc intrinsec în ceea ce privește rezultatul intervenției, dar și prognosticul pe termen lung au fost create modele de risc bazate pe criterii clinice, angiografice sau combinate menite să ajute medicul atât în aprecierea riscurilor procedurii, cât și a informării cât mai obiective a pacientului și a familiei acestuia (3,9,10,11). Scoruri de risc: EuroSCORE additive cuantifică 17 variabile clinice și a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
de mortalitate intraspitalicească al pacienților supuși intervențiilor chirurgicale cardiace, iar ulterior au dovedit o acuratețe și o putere similară în obiectivarea acestui risc comparativ cu cel estimat de EuroSCORE pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
comparativ cu cel estimat de EuroSCORE pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra leziunile în 4 grade de complexitate: A, B1, B2, C ( figurile 20.2 și 20.3). Este primul model de risc folosit pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
în condițiile în care tehnicile de revascularizare percutană au evoluat semnifi cativ, permițând abordarea unor cazuri din ce în ce mai complexe, și în același timp ponderea pacienților vârstnici cu profil de risc mult mai ridicat datorat în special comorbidităților clinice și a aspectului angiografic este în creștere semnificativă, devenind o realitate a practicii medicale zilnice, scorurile predictive de risc reprezintă un punct important de sprijin în luarea deciziilor medicale atât pentru medic, cât i pentru pacient. 20.2. PCI în angina pectorală stabilă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
presiunii maxime din VS scade ușor datorită vasodilatației periferice. Efortul fizic crește mai puțin dP/dtmax în timp ce valoarea presiunii maxime din izovolumetrică ventriculară (după [57]). Determinarea fracției de ejecție presupune măsurarea volumelor ventriculare telediastolic și telesistolic, care poate fi făcută angiografic, ecocardiografic, prin tehnici radioizotopice, de tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică. Valoarea normală a fracției de ejecție depinde de metoda folosită pentru determinarea volumelor ventriculare, standardul de referință fiind reprezentat de metoda angiografică. Pentru VS valorile normale obținute prin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și telesistolic, care poate fi făcută angiografic, ecocardiografic, prin tehnici radioizotopice, de tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică. Valoarea normală a fracției de ejecție depinde de metoda folosită pentru determinarea volumelor ventriculare, standardul de referință fiind reprezentat de metoda angiografică. Pentru VS valorile normale obținute prin diverse metode sunt cuprinse între 0,55-0,80 în timp ce fracția de ejecție a VD este în medie de 0,45. Fracția de ejecție este determinată atât de contractilitate cât și de pre- și postsarcină
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
suficient de bun ca accesul pacienților la DSA, CT și RMN să devină, cât mai repede cu putință, foarte facil. Noi autorii am observat că „shunt-ul” (scurtcircuitul arterio-venos) este caracteristic meningioamelor maligne (deși nu în toate cazurile se poate evidenția angiografic !) aflate într-un anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară M5b-A. temporală posterioară (care poate avea originea și în segment M4). Între segmentele M1 și M2 se formează unghiul sylvian (bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A. în candelabru, cu originea în M2 sau M3, are numeroase variante ale ramurilor sale: a. orbitofrontală, a. perirolandică sau precentrală, a. rolandică sau centrală și a. parietală anterioară. Grupul arterial sylvian (a. parietală posterioară, a. pliului curb
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de malignitate: I. CRITERII DE BENIGNITATE - deplasări arteriale importante; - păstrarea calibrelor normale ale arterelor deplasate; - păstrarea caracterului fiziologic al circulației: arterio-capilaro-venoasă; - absența sau raritatea vaselor de neoformație (și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de contrast iodate în investigația aparatului cardiovascular
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.E. care are originea pe fața posterioară a A.C.E. aproape de emergenta A.F.) Pe lângă descoperirea surselor de aport arterial pentru meningioamele de convexitate, angiografic, se mai evidențiază la nivelul acestora: 1. Central, o zonă necrotică (aparent avasculară) care era, inițial, hipervascularizată; 2. O zonă intermediară, reprezentată de o rețea vasculară densă, legată de vasele trombozate din centrul tumorii; 3. O zonă peritumorală, de remaniere
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
corneean, oculovestibular, de deglutiție și de tuse; constatarea mișcărilor și a reflexelor spinale nu este un criteriu de excludere a morții cerebrale; absența ventilației spontane; traseu EEG plat pentru mai mult de 30 minute sau absența circulației cerebrale pe imaginea angiografică sau la examenul radioizotopic. La pacientul aflat în comă și ventilat mecanic, dar echilibrat hemodinamic se va stabili diagnosticul de leziune cerebrală organică ireversibilă pentru care au fost epuizate toate posibilitățile terapeutice. Dacă statusul neurologic rămâne staționar timp de 24
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
pentru a-i face astfel candidați la chirurgia cardiacă. Beneficiul revascularizării chirurgicale la pacienții cu alterare severă a funcției ventriculare, cardiomiopatie dilatativă și IC severă este incert. În cazul unor arii de ischemie reversibilă puțin extinse și nemodificabile la evaluarea angiografică, revascularizarea chirurgicală este discutabilă. IC retractabilă cu alterarea severă a FE este atribuabilă combinării bolii coronariene cu cardiomiopatia non-ischemică. Majoritatea pacienților în vârstă prezintă comorbidități ce pot complica evoluția perioperatorie. Pacienții cu stenoze coronariene, boală vasculară periferică severă sau istoric
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în aceeași ședință operatorie, fie în ședințe separate. Rezultatele celor două
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
tuberculină etc. vor orienta diagnosticul. * chist pulmonar hidatic dar examenul radiologic pulmonar atent (aspect de semilună aerică), ecografia toracică, care va obiectiva o formațiune lichidiană și imunfluorescența elucidează diagnosticul. * sechestrația pulmonară este o malformație bronhopulmonară demonstrată prin examene tomodensitometrice și angiografice. * cancerul bronho-pulmonar excavat se poate diagnostica prin examen bronhoscopic, cu biopsie și examen histopatologic (v. Fig. 11). * micozele bronhopulmonare se deosebesc de abcesele pulmonare cu bacterii aerob-anaerobe, pe seama examenului de laborator al sputei, cu cultivare pe medii speciale, pentru punerea
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
riscul trombozei fistulei AV. 6.2.6.4. Transplantul renal Riscurile transplantului renal sunt legate, în mod particular la pacienții cu LES, de afectarea cardiovasculară, de riscul infecțios și de riscul neoplazic. O evaluare cardiacă atentă (ECG, echocardiografică, nucleară, eventual angiografică) este necesară înainte de transplant. Cercetarea APL este obligatorie. De asemenea, pentru a se evita cumularea efectelor adverse ale medicației imunosupresoare, se recomandă ca transplantul să se facă la o distanță de cel puțin 1-2 ani de orice astfel de terapie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
calitativ și cantitativ al stenozei de arteră renală, deși comportă două riscuri importante: nefrotoxicitatea substanței de contrast și ateroembolismul renal. Angiografia renală nu trebuie să înlocuiască investigațiile non-invazive premergătoare; totuși, ea este adesea realizată de primă intenție, cu ocazia explorării angiografice a altor teritorii (coronare, aortă, membre inferioare). Prelucrarea digitalică poate îmbunătăți considerabil calitatea imaginii angiografice. La pacienții cu insuficiență renală semnificativă, profilaxia nefrotoxicității substanțelor de contrast iodate este obligatorie (vezi Cap. „Insuficiența renală acută”). 10.5. Tratament Tratamentul SAAR și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de contrast și ateroembolismul renal. Angiografia renală nu trebuie să înlocuiască investigațiile non-invazive premergătoare; totuși, ea este adesea realizată de primă intenție, cu ocazia explorării angiografice a altor teritorii (coronare, aortă, membre inferioare). Prelucrarea digitalică poate îmbunătăți considerabil calitatea imaginii angiografice. La pacienții cu insuficiență renală semnificativă, profilaxia nefrotoxicității substanțelor de contrast iodate este obligatorie (vezi Cap. „Insuficiența renală acută”). 10.5. Tratament Tratamentul SAAR și a NI are ca obiective (1) controlul TA, (2) menținerea funcției renale și (3) evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de cele mai multe ori, dificil de anticipat. Indicația unei astfel de intervenții trebuie să țină seama de raportul risc/beneficiu estimat. De multe ori, beneficiul este însă discutabil (vezi mai jos). Anumite criterii sunt considerate ca predictive pentru succesul revascularizării: Aspectul angiografic normal al arteriolelor post-stenotice; Intervenție apreciată ca posibilă bilateral; Dimensiuni renale > 8 cm; Rinichi funcțional la nefroscintigramă; Biopsie renală arătând o bună prezervare a glomerulilor și a tubilor și arterioscleroză minimă; IRC instalată brusc, recent. Dimpotrivă, se consideră că revascularizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
test de efort, creșterea capacității maximale de efort și normalizarea segmentului ST. Importanța deosebită a corecției anemiei la subiecții renali derivă și din observația că 40% dintre cazurile de angină pectorală la pacienții dializați nu prezintă o obstrucție coronariană evidentă angiografic [Roig et al., 1981; Rostand et al., 1981]. Tratamentul cu EPO prezintă importante efecte metabolice: corectarea anemiei prin EPO determină ameliorarea nivelului aminoacizilor plasmatici, ameliorarea rezistenței la insulină, ameliorarea dislipidemiei (scăderea colesterolului total, LDL-colesterolului [i a apo-B), corectarea anomaliilor endocrine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]