561 matches
-
din Dumbrava minunată a lui Sadoveanu. Lătratul câinelui Patrocle i s-a părut deosebit. Când am ieșit la plimbare, În căruciorul sport, pe străzile de pe Dealul Copoului, fiecare lătrat de câine era al lui Patrocle. În aceste condiții, pe la șase anișori Într-o duminică am venit de la facultate cu un cățel Dalmațian de 5 săptămâni. Era cel mai frumos cățel. Sub Îngrijirea lui Milly, Bella, căci așa a botezat-o, s-a dezvoltat foarte repede, devenind vedeta străzii. Mă conducea În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
școli superioare. Să am milă sau să spun durerea mea!? Eram singură. N-aveam mamă, toți mă Înconjurau, nu mă vedeau. Ba, mă băteau și nimeni nu-mi lua apărarea. E greu și trist să Înfrunți vitregiile vieții de la 6 anișori. Și când am citit Biblia pentru prima oară (pe la 10-12 ani, cum am spus) am descoperit o comoară ce mi-a Întins o rază. Cuvântul din Biblie și mersul la Sfânta Biserică au fost piatra de temelie a vieții mele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Majoritatea copiilor cărora le mor mamele adevărate au parte de mame vitrege. Nu degeaba se numesc așa, că vitregia este tare amară și cu multe lacrimi amare de durere se Împletește viața celui orfan. Că și eu, sărmana, de la 6 anișori Înfrunt vitregiile vieții. S-a dus mila, s-a dus și dragostea În mormânt și nu mi-a surâs norocul. Dar Milostivul Dumnezeu nu ne lasă până În sfârșit. Sf. Ioan s-a dus din copilărie la Mănăstirea Neamț. Acolo a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deștept și cuminte pe care îl iubea nespus, deși părea mai mult nepotul decât fiul lui. Mi-a povestit odată acest coleg, că într-o după amiază, a sunat telefonul la el acasă și a răspuns băiețelul, care avea 5-6 anișori. „Sunt maistrul Focșa de la Uzina Steagul Roșu și vreau să vorbesc cu Domnul Oprișan”. „Tăticu când doarme, nu-i acasă!” Toți au făcut mare haz de această pățanie. Copilul însă a trăit o mică tragedie: a trebuit să mintă urmare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a trăit o viață de erou. Pe vremea când era copil, locuia cu părinții săi la Bălți și în dimineața zilei de 28 iunie 1940, în chiar ziua sa de naștere, când se pregătea să-și serbeze împlinirea celor 16 anișori, dând drumul la aparatul de radio și ascultând postul de radio ce se transmitea de la București, avea să audă înspăimântat de groază, anunțul transmis de ministru Tătărăscu, care spunea: „Să fim liniștiți, să fim uniți (?!). în acest moment de grea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut o stimă și un respect deosebit. De câte ori venea acasă îi vizita și aveau lungi conversații pe diferite teme; aceste sentimente erau reciproce căci Ghiță se remarcase prin seriozitatea cu care-și pregătea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cap avea un capișon deosebit de frumos, rămas de la Silvica, sora mea. Era tivit pe margine cu o bentiță din blăniță de iepure de culoare albă, lată de vreo doi centimetri. Silvica era mare când a luat-o Dumnezeu, avea 13 anișori. Mama ținea grozav de mult la acest accesoriu vestimentar, ca atare îl păstra la naftalină, protejându-l astfel atât de atacul moliilor, cât și de privirile curioase și iscoditoare ale noastre, ale copiilor. Și-a fixat bine capișonul pe cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mic străduindu-se să nu-i lipsească nimic: mâncare, înfășat, desfășat, schimbat, spălat, legănat, cântat! Mama o învățase ce să facă și cum să procedeze ca micuțul să nu plângă, să nu sufere. Pe vremea aceea Țuki avea doar cinci anișori. Doar cinci anișori! Ce puteai să-i ceri unei fetițe de cinci ani? Câtă încredere putea mama să aibă într-un copil care nici măcar nu urma cursurile grădiniței? Ce responsabilitate uriașă apăsa pe umerii ei firavi! Riscul asumat de mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să nu-i lipsească nimic: mâncare, înfășat, desfășat, schimbat, spălat, legănat, cântat! Mama o învățase ce să facă și cum să procedeze ca micuțul să nu plângă, să nu sufere. Pe vremea aceea Țuki avea doar cinci anișori. Doar cinci anișori! Ce puteai să-i ceri unei fetițe de cinci ani? Câtă încredere putea mama să aibă într-un copil care nici măcar nu urma cursurile grădiniței? Ce responsabilitate uriașă apăsa pe umerii ei firavi! Riscul asumat de mama era pe muchie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vedea că tocmai coborâse de pe munte de una singură, la capătul unei prelungite drumeții probabil pe crestele munților noștri. Chipul ei ușor fanat, cu părul nins de anii ce nu-i mai puteau ascunde vârsta, trebuie că era de câțiva anișori buni octogenară, te făceau să crezi că doamna, nu de pe versanții Bâlei sau ai Vânătorii lui Buteanu coborâse, ci de pe unul din tablourile de epocă ce se pot vedea la diverse muzee sau de pe coridoarele castelelor medievale din Tirol, din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zice la anu’, cînd va merge la școală, era un copil tare simpatic (toate femeile din sat îi zîmbeau și-l cunoș teau - era doar nepotu lu’ doamna Bădescu, fostă învățătoare) și avea o soră mai mică, de numai doi anișori. Bineînțeles că nu o suporta pe surioară, pentru că era prea răsfățată, părinții îi făceau toate voile și mînca găinaț cînd era lăsată liberă prin curte. Da, mînca găinaț ; și din cele întă rite și rotunde, pe care le ronțăia ca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acuma un indicator al gradului de popularitate al pictorului în orașul în care expune. La vernisajul primei mele expoziții personale, împreună cu soția mea Carmen, niște colegi de serviciu, iar în dreapta jos este fata mea Andreea, pe atunci avea vreo 2 anișori. Biblioteca Franceză, Reșița După ce făcusem prima mea expoziție personală la Casa de cultură din Reșița, a urmat o perioadă în care expuneam la diverse expoziții colective, în mod special la Pitești, dar și la Bacău, Iași, și nu în ultimul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că-i spun doar adevărul?!” Acum nu-l avea decât pe Alin, el era singura ființă pe care s-ar mai fi putut bizui. Celălalt copil mai mare era căsătorit, avea familia lui, o avea pe Victoria, fetița de câțiva anișori și se străduia să trăiască după regulile lui. Alin era un adolescent, un tânăr ce promitea multe și era destul de înțelept. Urmărită de ghearele ascuțite ale deznădejdii, Carlina își propuse să găsească prin cotloanele sufletului sâmburele puterii de a merge
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mai mult curaj și speranță. Dimineața, norii păreau ca niște obraji de copil îmbujorați. Carlina trecuse de patruzeci de ani și totuși amintirile copilăriei nu-i dădeau pace. Uneori o apăsa implacabil. Își amintea cum crescuse fără mamă de la doi anișori. Multe familii se găsesau interesate s-o adopte, dar ea nu acceptase niciodată să se despartă de frățiorii ei. Când tatăl său ținea cont de părerea ei, bucuria îi era evidentă. După ce se recăsătorise taică-său, mama ei vitregă o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Îndreptată spre cizmarul din Scornicești care a reinventat cartelele și bătaia pentru o Încărcătură de gaz lichefiat au făcut ca astăzi țara noastră să fie condusă tot de „concepțiile burgheze retrograde și Învechite” iar tov. Necula să fi lucrat câțiva anișori, până la pensie, la patron. e.d. Tov. Lenin ne-a asigurat că dumnezeu nu există așa că dați În el fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl negaseră pe Creator, am mai scris și În episoadele anterioare dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
De când bunicul spărsese o farfurie, mâncarea îi era servită într-un castron de lemn. Uneori puteai vedea în ochii bătrânului câte o lacrimă. Singurele cuvinte care îi erau adresate erau scurte avertizări, atunci când scăpa furculița sau mâncarea. Nepoțelul de patru anișori privea totul în tăcere. Într-o seară, înainte de cină, tatăl a observat că băiețelul său se joacă cu niște bucăți de lemn pe care le zgâria. Cu blândețe, a întrebat copilul: „Ce construiești acolo, micuțul meu?” „Eeei, fac un vas
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
încetișor: 'Mnetale ce gândești, bădie? S-or mântui cu rezbelele aistea? Că tăt la oaste, la oaste numa' bozii și buruiană pârloagă-i ogoru... Toader se scarpină în creștet: Apăi... după scărmăneala aiasta, o da Dumnezău și-om apuca câțiva anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se aude o cântare bisericească mormăită. Curând, apare un călugăr-cerșetor, deșirat, uscat, desculț, încins cu o funie peste rasa de șiac, neagră, ruptă, murdară, cu o cruce din două bețe încrucișate bălăngănindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
școli superioare. Să am milă sau să spun durerea mea!? Eram singura. N-aveam mama, toți mă înconjurau, nu mă vedeau. Ba, mă băteau și nimeni nu-mi lua apărarea. E greu și trist să înfrunți vitregiile vieții de la 6 anișori. Și când am citit Biblia pentru prima oara (pe la 10-12 ani, cum am spus) am descoperit o comoară ce mi-a întins o rază. Cuvântul din Biblie și mersul la Sfântă Biserică au fost piatră de temelie a vietii mele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Majoritatea copiilor cărora le mor mamele adevărate au parte de mame vitrege. Nu degeaba se numesc așa, ca vitregia este tare amară și cu multe lacrimi amare de durere se împletește viața celui orfan. Că și eu, sârmana, de la 6 anișori înfrunt vitregiile vieții. S-a dus milă, s-a dus și dragostea în mormânt și nu mi-a surâs norocul. Dar Milostivul Dumnezeu nu ne lasă până în sfârșit. Sf. Ioan s-a dus din copilărie la Mănăstirea Neamț. Acolo a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pentru punga mea. Jumătatea însă creștea în farfurie cu suplimentul de bunătate al bucătăresei. De cele mai multe ori eram însă invitat la masă de doamna Uzunov, fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică. Avea o fetiță, Milăcica, de câțiva anișori. In sfârșit, sosirea la revizorat a directorului școlii din Galilești, Iancu Antoniu, mi-a deschis din nou drumul spre școală. Dar nu a trecut decât o lună și iată-mă iarăși la necaz din bunătate. Fiind la revizorat am găsit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Dv., precum și la Întreaga familie, să trăiți ani mulți și fericiți, cu multă și deplină sănătate, noroc și bucurie și mulțămire bună. și Bunul Dumnezeu să vă ferească de tot ce-i rău și greu. Am Îmbătrânit, că am 89 anișori și 3 luni. Îs 74 de ani de când am intrat În șc. norm. În cl. I, 100 de elevi, din care am absolvit acum 68 de ani 56 de elevi și 44 eliminați. Din cei 56 absolv. - 51 Îs În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trăiți ani mulți și fericiți, cu multă și deplină sănătate, noroc și bucurie și multă voie bună. și Bunul Dumnezeu să vă ferească de tot ce-i rău și greu. La 26 oct. (de) Sf. D-tru am Împlinit 90 de anișori și am primit 115 felicitări. Am grijă și cu „Galeria”. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu (...) 823 RÂPEANU, Elena 337 1 (Fălticeni), 28.III.1978 Stimate D-le Dimitriu, Îndrăznesc a vă scrie câteva rânduri (...), cum a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de miliție i-au confiscat marfa. Acum lui M.I. i-a stat... ceasul!. Adeseori apar poze cu copii care de ani de zile tot dispar, dar rareori mai și apar. Unde s-or tot duce copiii aștia de vreo 7-8 anișori? Că pe Traiskirchen n-am văzut niciunul. Citești în acest ziar articole fără niciun Dumnezeu, de te și întrebi: cui servesc ele? Nici cititorului, dar nici partidului. Pagina culturală, fără versurile toboșarilor, ar fi acceptabilă. Mica publicitate adeseori suplinește umorul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ei. Livia, soția, purta o banderolă neagră de doliu pentru fratele ei, Ion Banea, împușcat la închisoarea din Râmnicul Sărat. Au stat de vorbă despre toți și despre toate, în special despre cei doi copii, care se făcuseră de câțiva anișori. Într-un târziu au trebuit să plece, ca să prindă trenul spre Timișoara. Cu ajutorul unuia dintre paznici s-a apropiat de geam și i-a urmărit traversând livada spitalului, apoi pe drum, până la gară. A văzut trenul plecând și s-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
chema și pe tine”. Marți am primit un telefon de la Mihai (băiatul lui): „Veniți pe la noi, S-a întâmplat o nenorocire...”. Sora mea cea mică, Ancuța, farmacista, era căsătorită cu Nelu Bânda, licențiat al Academiei Comerciale (fost și el 15 anișori în temniță; ea mai puțin). Am plecat cu Nelu la familia Petrașcu acasă, la bloc. Cum să scriu cele văzute, când eu nici azi nu cred? Dar ce s-a întâmplat înainte și mai ales, cum s-a putut întâmpla
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]