1,488 matches
-
aer acorduri ample de sintetizator; cerul era de un albastru absolut. În jurul lui, mădularele unse cu ulei de masaj se Înălțau Încet În lumină. Totul era cumplit de real. Nu mai avea putere să continue. De cealaltă parte a cercului, animatorul dădea sfaturi unui cuplu. Bruno Își luă rapid rucsacul și coborî spre piscină. La bazin, era ora de vârf. Lungite pe iarbă, femei goale pălăvrăgeau, citeau sau pur și simplu se prăjeau la soare. Unde să se așeze? Cu prosopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la Liceul George Barițiu din Cluj. Petre dovedește mare talent literar și se afirmă ca elev eminent la limba și la literatura română, având profesor la această disciplină fundamentală de Învățământ pe cunoscutul critic literar și publicist Ion Chinezu (18941966), animatorul celei mai prestigioase reviste interbelice din Transilvania, numită „Gând românesc”. Avea doar 14 ani și 7 luni, la Începutul lui februarie 1937, când, văzând, În gara Cluj, sicriele cu rămășițele telurice ale marilor mucenici Moța și Marin, căzuți În războiul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
poate recunoaște aderența unui om la spiritul politic după modul în care știe să introducă elemente politice într-un domeniu eterogen politicii. Ignațiu de Loyola și Luther sau Sfântul Pavel au avut în sângele lor foarte multe apetențe politice. Organizatori, animatori, întreprinzători ardeau de setea de dominare. Cum în ei au triumfat poftele cerești, alimentate de conștiința și obsesia păcatului, au ajuns reformatori, cu avantajul în plus față de oamenii politici că au modificat și stilul interior de viață, iar nu numai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de un grafolog, dar în opoziție cu un altul, care declară că scrisul său denotă „lipsă de imaginație”. La fel și în cazul lui Philippe Bouvart, a cărui capacitate creatoare o cunoaștem, întrucît el este în același timp ziarist și animator la radio și la televiziune, dar este considerat „puțin creativ” de un grafolog. Jean d’Ormesson este catalogat „riguros și cartezian”, în timp ce mai mulți grafologi afirmă că, avînd în vedere scrisul său, îi lipsește „capacitatea de a se detașa”. Cât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
6-20 79% Concluzie Testele de inteligență generală nu reușesc totuși să anticipeze atât de bine adecvarea la o profesie care necesită îndemânări foarte specifice (artizanatul) sau cunoștințe foarte caracteristice (informatica) și, uneori, chiar însușiri ale personalității (extravertit, pentru a fi animator sau vânzător). În acest caz, observăm că testele de aptitudini sunt mai predictive. Predictivitatea mai bună a testelor de aptitudini decât a celor de inteligență generală în adecvarea la o anumită profesie (adaptare după Robertson și Smith, 1989, apud Huteau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unor studii. În cadrul uneia dintre cercetările noastre, am descoperit o corelație pozitivă între cunoașterea programelor de televiziune și rezultatele la învățătură în clasa a șasea de colegiu; mai exact, elevii care-și aminteau cel mai precis numele programelor sau al animatorilor erau și cei mai buni. Dar cu totul alta era situația în cazul elevilor din clasa a treia „dependenți” de televiziune, care, în medie, erau cei mai slabi din clasă; o analiză a programelor preferate arăta că acești elevi se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
grupul este unul natural. De altfel, Mucchielli(1968) consideră că la intersecția a patru condiții - (1) a fi grup natural, (2) a discuta liber (fără întrebări prestabilite), (3) o problemă din viața grupului, (4) sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator etc.) - rezidă specificitatea interviului de grup față de alte genuri de convorbiri de grup. (Pentru autorul menționat, acesta este autenticul interviu de grup. Noi îl vom numi, în continuare, și interviu clasic de grup.) În discutarea colectivă de către membrii unui grup
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
clasei. Aceste fișe le consider un suport științific pentru acțiunea didactica, un instrument de diagnostic și de prognostic. Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de membri egali Între ei (elevii) și dintr-un animator (profesorul diriginte) ale căror raporturi sunt reglementate, oficial, de tipul sarcinii și de normele de funcționare. Metodele de cunoaștere prin intermediul grupului școlar mi-au oferit o dublă perspectiva: asupra elevului dar și asupra grupului. Valoarea acestei metode constă În: posibilitatea
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
relației profesor-elev. Această relație nu mai poate fi privită ca o modalitate de supunere și ascultare din partea elevilor, profesorul nu mai este doar o sursă de informații și un debitor de restricții și interdicții, el (re)devine un organizator, Îndrumător, animator al activității elvilor după cum aceștia Încetează de a fi doar receptori ai informației și executanți ai ordinelor, ei devin la rândul lor participanți activi și coparticipanți la propriul proces de formare. Prin urmare, modernizarea relației pedagogice presupune lărgirea statusurilor celor
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
vrea purtătorul de cuvânt al voinței divine, călăuză și justițiar, interpretează (în numele lui Dumnezeu) textele fondatoare uitate sau înlăturate de contemporani, pe care-i cheamă la ordine și-i amenință cu "mânia divină"; • preotul: el este comentatorul textului sacru și animatorul liturghiei rituale care îl însoțește; păzește ortodoxia dogmei și mediază cu sacrul. Reprezentant al lui Dumnezeu, el este în slujba organizației bisericii sale, pe care o adună în jurul evlavioșilor și credincioșilor săi. Rutinizare, cotidianizare, naturalizare Jean-Pierre Grossein, noul traducător în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
17-18). Fiecărui tip de bun îi corespund întotdeauna mai multe piețe segmentate: în industriile culturale, intermediarii sunt difuzori de masă integrați în grupuri mari; în pictura istorică, sunt experți, instituții și funcționari ministeriali; în producția contemporană, îi găsim pe jurnaliști, animatori, mediatori de tot felul, "comunicatori". La rândul lor, artiștii, chiar dacă sunt în luptă pentru a-și impune producțiile, care sunt tot atâtea "viziuni ale lumii", nu se implică direct în înfruntare: lupta este simbolică și mai ales sistematic mediatizată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind astfel la legitimarea măsurilor în favoarea descentralizării și autonomiei școlilor". Această critică vizează direct o celebră echipă de cercetare în științele educației de la Universitatea Paris-VIII, ESCOL, și lucrările lui Bernard Charlot, unul dintre animatorii acestei echipe și președintele comitetului științific al apelului interministerial de oferte care a finanțat primele cercetări franceze "oficiale" asupra violenței în școală. Bernard Charlot a coordonat apoi, împreună cu Jean-Claude Émin, o carte redactată de diferitele echipe subvenționate care prezenta cunoștințele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întunericul spiritual. La Tarnița, din punct de vedere al activităților culturale de masă, perioada 1959-1980 sa caracterizat printr-un entuziasm care, pentru cel ce a scris aceste rânduri, nu poate fi apreciat decât extraordinar. Seară de seară, prin anul 1964, animatorii activităților culturale se strângeau pentru repetiții la lumina lămpilor cu petrol, în vederea unor concursuri locale, intercomunale sau raionale, de la care, de multe ori s-au întors cu diplome pentru locurile fruntașe. Pentru mulți, deplasările cu căruțele sau remorcile de la C.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și în cazul prezentă rii lui Vlahuță nu se vorbește nimic despre activitatea acestuia la recunoscuta și prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactat și realizat la Bârlad de I. Iulian în perioada 1930 - 1931; publica articole care amenințau „liniștea și confortul bancherilor”. Urmare a presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sinonim al energiilor bârladnicului de odinioară” - scrie C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului „Vasile Pârvan”, elaborată de un puternic colectiv, în frunte cu prozatorul și poetul Romulus Boteanu, animatorul entuziast al acestui colectiv, a reușit admirabil să prezinte o imag ine fidelă a ceea ce a reprezentat și ce reprezintă astăzi municipiu l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma unor presiuni incalificabile ale bancherilor din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost animatorul „Ligii contra cametei”... a publicat articole ce amenințau liniștea și confortul bancherilor” G.G. Ursu „Amintiri despre 412 Academia Bârlădeană” din Bârladul odinioară și astăzi ‐1984 * „Victor Ion Popa este creatorul comediei lirice în literatura noastră dramatică, iar „Take, Ianke și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ambițiile cele mai diverse ! Viața culturală nu înseamnă numai Teatrul "Victor Ion Popa" din Bârlad, nu numai Casele de Cultură din municipii și ora șe (cu destul de slabă individualitate, ele însele devenind complexe comerciale) și aici se impun 2 mari animatori, Emil Rășcanu (Vaslui) și Virgil Giușcă (Bârlad), ca și Căminele Culturale (cu personalitate pe cale de dispariție) pe lângă care sunt diverse ansambluri culturale (Pădureni și Viișoara, mai ales), și, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile și cenaclurile literare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Codreanu (eminescolog, susținător și al A.C.V.), Teodor Pracsiu (recunoscut teatrolog și jurnalist), Dan Ravaru (veșnic tânăr și proaspăt în monografiile câtorva comune), Ioan Baban (bun romancier și spirit mereu activ), prof. dr. Dumitru V. Marin (etnolog, monografist, romancier, editorialist, animator cultural, conducător de partide etc.), Marin Rotaru (un creator cu mult mai presus de condiția învățătorului), Val Andreescu (exploziv ca jurnalist și poet), Ion Gh. Pricop, Costin Clit, Cristian Simionescu, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Mircea și Serghei Coloșenco, Daniel Grosu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gruia, n. 22 noiembrie 1935 în jud. Soroca. Școală normală, absolvent al Facultății de Filologie Iași, profesor Gheorghe Roșca Codreanu, publică la Flacăra Iași, Vremea nouă, Gazeta de Est, Meridianul, Bârladul etc. Voce distinctă în viața culturală a județului, mare animator local; tipărește Observații sau băgări de seamă, 2006, scoate revista Baad. OATU, Daniela, n. 16 aprilie 1967; liceul "Emil Racoviță" (îndrumător prof. D.V. Marin), Facultatea de Filologie Ia și. Colaborează la Ateneu, Amfiteatru, Opinia Studențească, Tomis, Ramuri, Cronica, Luceafărul, Meridianul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a împins spre afirmare valul de tineri jurnaliști, cu vorba, fapta, exemplul, aprobarea, negarea și... sufletul ? A fost vreun fel de influență din diaspora sau din marile orașe ale țării unde s-au refugiat destule talente, iniț ial, locale ? Câți animatori și care sunt aceștia cu rol important în "mișcarea cultural informaț ională" locală ? Constantin Parfene era un bun îndrumător atât la Bârlad, cât și la Iași (a decedat în 2004); Alexandru Poamă, profesor, era un excelent om de linia a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mentori legați de glia vasluiană, AICI, reprezintă ceva în plan național sau sunt doar primele valori locale? Subliniem că nu facem decât o scurtă istorie a presei locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de suprafață mai mare trebuiesc extinse și mereu amendate. La nivelul unor localități din județul Vaslui sunt pasionați de cultură ca învățătorul Temistocle Diaconu (Pădureni) care conduce un titrat ansamblu, STEJ|RELUL, cu sumedenie de ieșiri în țară
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Onciu, tânăr actor dar și tânăr la Centrul Județean de Creație, speranță pentru viitor. Pe lângă casele de cultură sunt diverși îndrumători care susțin sau instruiesc formații (Ionel Roșu Balada 389 din Bârlad) dar, fără îndoială, directorii caselor de cultură sunt animatori autorizați și importanți (i-am amintit pe Emil Rășcanu din Vaslui și Virgil Giușcă din Bârlad, adaug pe Sergiu Găină, din Huși) și pe cei de pe lângă cluburile elevilor. Pe alt palier ar putea fi "presarii" adică ziariștii locali de toate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
evenimente culturale; Mircea Ciubotaru, fost negreștean rămâne lipit de conjudețenii lui; Vasilian Doboș, (n. 1953), mare artist plastic și poet este un fel de "Dumnezeu în Direct" (Iași, 1999) inclusiv prin editura lui; Constantin Parfene (m. 2004) era un excelent animator cultural și comunicator respectat; Elvira 392 Sorohan (tot prof. univ. dr. născută în 1934) a participat la întâlniri și bacalaureate în județ, a îndrumat competent numeroși studenți,; Cassian Maria Spiridon (n. 1950, la Negrești) e o prezență activă și stimulativă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]