743 matches
-
cuplului lor o unitate dinamică" (Solomon Marcus, Paradoxul, pp. 22-23). 24 Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 54-56. 25 Solomon Marcus, op. cit., p. 21. 26 De exemplu, dihotomia empiric-rațional a împărțit pe filosofii Greciei antice în două tabere și întreține conflictul de idei și în zilele noastre, opunând pe reprezentanții psihologiei genetice și pe cei ai psihologiei generative (Cf. Solomon Marcus, "Tipuri de înțelegere în cunoașterea contemporană", în Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antice, umaniștii se consacră studiului operelor Antichității și al Scrierilor Sfinte, așa cum făcuseră Petrarca și Boccacio în secolul al XIV-lea. Aceste cercetări presupun cunoașterea latinei, purificată de deformările Evului Mediu, a limbii grecești și ebraice. Acestea permit redescoperirea filosofici antice, mai ales cea a lui Platon și a neoplatonicienilor, a cărei succes pune la îndoială autoritatea lui Aristotel, dar și scoaterea la lumină a geografilor, a fizicienilor sau a matematicienilor uitați, ca Pliniu, Pythagora sau Euclid. Această redescoperire nu constituie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fost cazul romaioților din Peninsula Balcanică. Titus Flavius Iosephus, istoriograf evreu încetățenit la Roma, a scris despre 97.000 de sclavi evrei aduși în Peninsula Italică. Cercetări recente indică proveniența unei majorități a evreilor așchenazi din comunitatea evreiască a Romei antice. Din Peninsula Italică, evreii s-au răspândit în zonele centrale și apusene ale Europei. După creștinarea europenilor, capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor, intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanții la diverse cruciade
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mine... Își întoarse capul spre umărul ei și o săruta pasional. -Haide, vino, ca niște turiști fericiți, hai să facem dragoste!... Am înaintat câteva zeci de metri pînă am gasit un loc potrivit. Aveam senzația ciudată că sunt o muritoare antică sedusa de un zeu descins direct din Olimp. Eu descoperisem Grecia cu zei cu tot... La ieșirea din peșteră, Lăură zări câteva păsări negre ciudate. -Ăștia ce sunt ? întreba ea. -Corbi. -Credeam că voi nu aveti corbi, ci doar pescăruși
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
economice. Se spune că trecutul ne urmărește permanent, și acest lucru este valabil atât pentru individ, cât și pentru comunitățile mari, până la nivelul popoarelor și națiunilor. În cazul Irakului acest adevăr este mai mult decât evident. Pe teritoriul Irakului actual antica Mesopotamie s-au succedat, în istorie, civilizații înfloritoare, dar și războaie pustiitoare. Niciodată acest pământ nu a cunoscut perioade de pace mai lungi de două-trei decenii; ca teritoriu de graniță între mari imperii, el a fost mereu disputat de romani
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu descoperirea și descifrarea tainelor naturii prin intermediul intuiției, renunțându-se la informațiile gata elaborate din cărți sau manuale școlare. Între 15 și 18 ani, sarcina educatorului trebuie să determine sensibilitatea adolescentului sau a tânărului pentru studiul istoriei, în special cea antică (Herodot, Tucidide, Plutarh) deoarece din faptele trecutului glorios pot fi extrase învățămintele unei vieți onorabile. La 18 ani, odată cu dezvoltarea inteligenței, tânărul Emile trebuie să studieze religia și să deceleze spiritul fabulei. Religia urmată și adoptată trebuie să fie neapărat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
studierea vieții sociale. Semnele inițiale ale acestei orientări le întâlnim în Grecia antică, unde înfiriparea și apoi dezvoltarea democrației au permis manifestarea și cultivarea gândirii libere constructive și chiar critice la adresa societății. 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Precursorii greci ai sociologiei sunt în număr destul de mare. Unii dintre ei au adus asemenea contribuții notabile încât se impun de la sine în orice istorie a sociologiei. Am ales să vorbim despre Protagoras, Platon și Aristotel. Prin ideile lor, aceștia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995, pp. 9-15 Giardina, Andrea (coord.), Omul roman, Polirom, Iași, 2001 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 88-92 Hurmuziadis, D. George, Cultura Greciei. Antică, Bizantină, Modernă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 5-33 Laertios, Diogenes, Viețile și doctrinele filosofilor, Editura Academiei, București, 1963 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice. Istoria sociologiei de la origini până la Weber, de la Parson până la contemporani, Editura Antet, f.a., pp. 12-15
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
componentele vieții sociale. * S-a desprins din Antichitatea târzie, teologizând rezultatele gândirii sociale anterioare. * Concepțiile au un caracter finalist și normativ, punând accentul pe ceea ce trebuie să fie și nu pe ceea ce este. * Gândirea socială creștină se asociază cu cea antică, continuând, într-o formă resuscitată (în sensul pe care-l descoperă Blaga: "spiritul omenesc tinde să dea unei idei funcțiunea pentru care ideea are finalitatea cea mai mare sau, cum am mai zis, valoarea maximă"), o idee ce devine comună
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
supranumite și limbi clasice, au influențat și continuă să influențeze limbile literare europene moderne deși corespondentul lor popular a fost transformat foarte mult încît a devenit o altă realitate care a stat la baza unor limbi literare diferite de cele antice. Astfel, limba latină populară a dat naștere limbilor romanice, care și-au creat la rîndul lor aspecte literare, iar limba veche greacă populară, deși nu s-a fragmentat în mai multe limbi, a devenit o altă realitate prin limba greacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
învățații arabi, pentru ca, prin comentariile acestora, traduse în latină sau în spaniolă, comunitatea europeană din Evul mediu tîrziu să ia cunoștință de ea, fenomen continuat prin Renaștere și prin umanism, cînd s-a produs o nouă valorificare a moștenirii culturale antice grecești și latine. De aceea, s-ar putea conchide, mai degrabă, că traducerea operelor filozofice și a oricăror opere culturale este, pe de o parte, o necesitate a comunicării interumane și, pe de altă parte, o necesitate a însăși perenității
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ultim moment a Ifigeniei prin apariția zeiței Artemis care o înlocuiește pe altar cu o căprioară este artificială și neverosimilă, încât nu poate surprinde excluderea unor astfel de scene. Rolul divinității se reduce mult în piesa lui Eftimiu față de originalele antice. Oamenii, iar nu zeii, declanșează conflictele. Departe de a fi solicitată de Artemis drept sancțiune pentru uciderea unui cerb consacrat zeiței, sacrificarea Ifigeniei este pusă la cale de Kalkhas, preotul a cărui fiică, vestala Chryseis, s-a sinucis după ce a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și simbolică a cuvintelor, nuanțele cele mai subtile ale vieții interioare 41. sofism = raționament corect în aparență, dar fals în realitate cu tendință de a înșela 42. stoicism = curent filozofic creat de Zenon în sec. IV a.Chr. în Grecia antică: omul trebuie să se conducă după rațiune și să înfrunte cu fermitate și curaj supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului 43. teism = concepție filozofică-religioasă care afirmă existența lui Dumnezeu ca persoană
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ale comparatismului religios și rolul jucat de prelatul suedez în dialogul interreligios 1. Această poziție îi va permite formarea câtorva generații de istorici ai religiilor, ale căror cercetări, de indianistică, iranistică sau egiptologie, studii vetero-testamentare și patristice, asupra religiilor Greciei antice și islamism, Tor Andræ, Jan Bergman, Carl-Martin Edsman, Erland Ehnmark, Ivan Engnell, Martin Nilsson, H.S. Nyberg, Harald Riesenfeld, Helmer Ringgren, Geo Widengren, rămân pentru Eliade în mod constant, atât înainte de război, dar mai ales după aceea, un reper indispensabil. În
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
religion” a Orientului (hinduism, budism, Islam), fie la ceea ce se numește aici „fenomenologie”, fie, în sfârșit, la antropologie („primitive religions”). Singurul doctorat de la departamentul nostru care nu și-a putut găsi o catedră este singurul care își aleseseca „specialitate” Grecia antică... Dar sper că dl Bergman nu va întârzia să publice câteva articole „metodologice” - astfel încât va putea fi prezentat drept „fenomenolog” cu „specialitatea” elenistică!... Conferințele dvs. Haskell Lectures sunt așteptate cu nerăbdare. De altfel, cartea dvs.5 trebuie publicată înainte de apariția
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu ocazia conferințelor Eranos din 1951: „Îi cunoscusem pe amândoi șAlice și Roger Godelț în toamna anului 1949. Cardiolog de reputație mondială, dr. Roger Godel era directorul spitalului Companiei Canalului de Suez la Ismailia, dar îl interesau de asemenea Grecia antică și spiritualitatea indiană. Vizitase de mai multe ori India, cunoscuse pe Ramana Maharishi. Mi-a vorbit despre cartea la care lucra, intitulată îndrăzneț L’Expérience libératrice. După acea călătorie în Elveția, am ajuns buni prieteni. Câțiva ani mai târziu Alice
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de astăzi, cu scopul de a asigura maghiarilor Întâietatea cronologică În Transilvania. Dar nici afirmarea continuității românești nu este o opțiune mai puțin politizată, de data aceasta, firește, În favoarea românilor, a ideologiei naționale românești, a statului național român (identitatea Dacia antică - România Mare). Interesant este că unele argumente sunt comune imigraționiștilor și naționaliștilor români. Aceleași premise istorice justifică o teorie sau opusul ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui românesc, exterminarea dacilor a servit În egală măsură teza
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
harnicul învățător Bancea; peste limpedea și repedea Ozană apoi vedem în despărțirea IV Neamț acum, în strada Ion Creangă, casa marelui scriitor, care casă a suferit pe dinlăuntru multe transformări, "căci dă, zice nepoata lui, Sofia Grigoriu, dă, era o antică veche, și ca pe vremea aceea... Noi am mai făcut dă... cum se cuvine..." Și într-adevăr se simte și în mobila casei și în vorbire, influența începătoare a mahalalei. Mai vedem casa învățătorului care îmi face compliment asupra volumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-și originea în conflictul dintre magnații florentini și popolani "orașul nostru nu a fost niciodata într-o condiție mai fericită sau mai importantă"71. Machiavelli a susținut în Discursuri că "aceia care condamna înfruntările dintre nobilii și plebeii" din Romă Antică greșesc, întrucat blamează "acele lucruri care au constituit cauza prima a rămânerii în libertate a Romei"72. S-a sugerat recent că Machiavelli a considerat aceste înfruntări că "o consecință a implicării politice intense" și, în acest fel, în concordanță
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cei care citesc pentru prima dată Principele și nu sunt familiarizați cu istoria intelectuală a Italiei secolelor al XV-lea și al XVI-lea sunt mirați de nenumăratele exemple pe care le dă Machiavelli din istoria Greciei și a Romei Antice. Deși Machiavelli explică ce este important în exemplele citate, iar notele moderne de subsol pot furniza în mod obișnuit orice altceva este nevoie, simpla abundență a acestor citate poate constitui un obstacol pentru deplină apreciere a Principelui. Pentru a înțelege
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lexikon des Mittelalters, vol. III, Artemis, München & Zürich, 1986, pp. 86-87. Becker, Marvin B., Florence în Transition, vol. ÎI: Studies în the Rise of the Territorial State, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1968. Benivieni, Antonio, Vită di Piero Vettori, l'antico, gentil' huomo fiorentino, Giunti, Firenze, 1583. Bertelli, Sergio, "Petrus Soderinus Patriae Parens", în Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, 31 (1969), pp. 93-114. ---, Îl potere oligarchico nello stato-città medievale, La Nuova Italia, Florența, 1978, pp. 56-61. Bodin, Jean, Leș six livres
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Bari, 1971-1985, I, p. 640. Buselli, Franco, Documenti sulla edificazione della fortezza di Sarzana (1487-1492), Canale, Sarzana, 1970. Cardini, Franco; Sergio Raveggi, Palazzi pubblici di Toscana. I centri minori, Sansoni, Florența, 1983, pp. 141-152. Carnasciali, Maurizio; and Renato Stopani, L'antica lega del Chianti. Gli stemmi dei Podestà, Radda în Chianti, Studium, 1986. Cecchi, Domenico, "Riforma sancta et pretiosa", în "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Umberto Mazzone (ed.), Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-193
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au pătruns în clasa conducătoare mercantila din Florența 18. Chiar în anii în care clasa conducătoare mercantila din Florența a început să se asigure de instruirea tinerilor în latină și în greacă umanista și în anii în care stilul all'antica a devenit la modă în artele plastice, a existat de asemenea un mare interes pentru filozofia naturalista averroistică și aristotelica. Pare de asemenea să fi avut loc o schimbare și în natură discuțiilor eternaliste. Decât să se concentreze pe imposibilitatea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că fondator al studiilor moderne despre Antichitate, ținându-se cont de a sa De Romă instaurata [Romă Restaurată] (1444-1446), o reconstrucție detaliată a topografiei române, si Romă triumphans [Romă Triumfătoare] (1459), un studiu al instituțiile sacre și civile din Romă Antică. El a compus de asemenea o descriere geografică sau horografie a peninsulei Italia, a sa Italia illustrata [Italia Ilustrata] (1458; publicată în 1474), care prezintă regiune cu regiune și oraș cu oraș, explicând etimologiile numelor și oferind scurte istorii ale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au sosit în calitatea lor de comisari în aprilie 1490; Francesco Vettori, "Vită di Piero Vettori", în idem, Scritti storici e politici, Enrico Niccolini (ed.), Bari, Laterza, 1972, p. 253. Vezi, de asemenea, Antonio Benivieni, Vită di Piero Vettori, l'antico, gentil' huomo fiorentino, Giunti, Florența, 1583, pp. 46-49. 6 ASF, PR, 183, fol. 25v: "comincia a mancharvi l'ubbidientia et anchora la reputatione appresso di vicini". Vezi, de asemenea, Vettori, "Vită", pp. 253-254; Benivieni, Vită, pp. 49-58; cu "patente" ale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]