12,966 matches
-
peste 70 de țări din lume. În jurul anilor ’50, maestrul japonez Shuichi Ohno Hidegatsu face o călătorie în China pentru a studia pictura și scrierea caligrafică chineză. Așa ajunge la celebra mănăstire Shaolin (Shaolin înseamnă „pădurice“) unde se găseau documente antice, scrise în vechea caligrafie chineză. Pe lângă această descoperire, Hidegatsu mai află ceva la fel de interesant. El a fost surprins să constate că în mănăstire existau, pe lângă preoți și călugări, câteva persoane care se ocupau de „reabilitarea“ preoților, cărora le îndreptau spatele
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
geam termopan, reparații rulouri. Tel. 0256/152747. Execut proiecte și instalații de gaz la blocuri, case, firme, instalații de încălzire și sanitare, confecții metalice. Tel. 291246, 0744543377. Spălăm și uscăm covoare, 15000 mp, zona Lipovei. Tel. 212630. Recondiționez mobilă veche, antică. Tel. 152193, 0744393842. Ascut pânze circular placate cu videa, freze diferite. Tel. 152193, 0744393842. Execut mobilier din pal melaminat, bucătării, dormitoare, hol, tineret și mobilier de birotică. Tel. 152193, 0744393842. Repar la domiciliul clientului TV color, monitoare, cuptoare cu microunde
Agenda2003-12-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280834_a_282163]
-
în stilul Evului Mediu, cu tot felul de instalații pentru scopuri fantastice”? În primul rând trebuie amintită „cartea plină de mistere a lui Nostradamus (dies geheimnisvolle Buch, Von Nostradamus)”, probabil Profețiile celui pe care contemporanii l-au numit „noul oracol antic”. E menționată apoi o carte în care Faust „vede semnul macrocosmosului”, posibilă trimitere la a 53-a gravură (Schema de Mundo Archetypo) din Georg von Welling, Opus mago-cabbalisticum et theosophicum..., Frankfurt, 1719. Este cartea la care Goethe citea pe la 1770-1773
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Cartagina (2010). Să notăm că autoarea are totuși un atu: chiar dacă importanța studiilor clasice a pierdut în ultima sută de ani teren în învățământul umanist, prestigiul a rămas. Aparținem unei culturi care s-a consolidat pe fundamentele culturii greco-latine. Fără antici, Shakespeare (departe de a fi un „barbar”, așa cum îl considera Voltaire) e de neconceput. Dau un exemplu, desigur, superlativ. Dar îl consider cât se poate de grăitor. Nu numai subiectele pieselor sale, dar și retorica (ce denotă bune cunoștințe în
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
Alexandra Ciocârlie vine, așadar, în critica literară cu o pregătire care impune. Ea se află, prin structură, undeva „dincolo de mode și timp”, ceea ce-i conferă o garanție de credibilitate. Este și cazul acestei cărți, intitulate, cu modestie, În dialog cu anticii. E vorba despre o sumă de eseuri dedicate teatrului românesc (de la Alecsandri până la Vlad Zografi) și raporturilor sale, accidentale sau sistematice, cu clasicitatea greacă sau latină (ceea ce nu înseamnă numai faimoșii tragici atenieni, ci și, o serie de la fel de
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
Breban n-a rămas indiferent la provocările dramaturgiei. În concluzie, zona aceasta, citită cu justificată mefiență de către critica estetizantă beneficiază acum de o revizitare (fie ea și parțială, și direcționată) care echivalează cu o resuscitare. Alexandra Ciocârlie verifică persistența „enciclopediei” antice în piesele „modernilor” români. Impresionant e și inventarul. I-am pomenit pe Alecsandri (cu Fântâna Blanduziei și Ovidiu) și pe Vlad Zografi (cu Oedip la Delphi). Aceștia doi sunt doar capetele intervalului. Între ei îi regăsim pe Victor Eftimiu (dar
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
Doinaș (cu singura lui piesă, foarte interesanta Brutus și fiii săi), pe Ștefan Zicher (o surpriză, numele acestuia nefiind menționat nici măcar de documentatul și malignul Marian Popa) și pe Nicolae Ionel. La final, trei glose despre trei comentatori ai teatrului antic: Alice Voinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Aram Frenkian. Ce se remarcă întâi și-ntâi e că metoda Alexandrei Ciocârlie scoate la lumină mai ales bucăți mai puțin discutate. Ceea ce e deja un plus. Apoi, deși nici autorii citați nu sunt niște
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
susținut de autorități în epocă (este, aceasta, și teza unei cărți a lui Gelu Ionescu). S-a publicat, recuperator, multă literatură străină, chiar și înainte de existența editurii Univers, ceea ce nu putea rămâne fără consecințe. Nu mă gândesc numai la literatură antică. Dar, în ce-i privește pe dramaturgii noștri, un rol trebuie să fi jucat și familiarizarea cu formulele unor Hofmannstahl sau O’Neill. În sfârșit, nu e de neglijat nici aspectul „evazionist”, deci numai bun pentru a păcăli filtrul Cenzurii
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
pe care a povestit-o în versuri naive, convins că-și îndeplinește o obligație patriotică. Refugiul sigur la constituit însă, ca la poetul victorian, lumea clasicității eterne: Ulysses al lui Tennyson se multiplică la Pillat în nenumărați eroi ai Greciei antice, din care poetul român și-a edificat baza construcției sale imaginare. Compunerile ultimei faze nu au reprezentat la Pillat simplă reluare: poetul a vrut să ofere celei mai interesante părți din poezia sa o imagine în oglindă, sub forma stilizării
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
părți din poezia sa o imagine în oglindă, sub forma stilizării superioare. A doua fază a poeziei pillatiene descinde din prima, seamănă uneori frapant cu ea, dar lectura prin suprapunere evidențiază o nouă etapă de esențe concentrate. Sonetele pe teme antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
fază - sonete, numeroase și cu structură interioară variată, poemele într-un vers, diminuarea drastică a discursivului. Tema recurentă a țărmurilor mediteranee și a Greciei clasice ia uneori forme noi și ingenioase. Volumul Balcic a construit pe teritoriu național o Grecie antică pentru uz propriu; cîteva piese din el ating o strălucire tardivă, din care au dispărut exclamațiile, livrescul, entuziasmul naiv; perspectiva contemporană asupra unui trecut imemorial survine doar aluziv, prin detalii simbolice. Căutînd seninele eternității în imediata sa apropiere, printr-un
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
în matca unor cercetări docte. Rezultatul sunt cărți de nișă: o monografie despre Iuvenal sau un volum despre portretul Cartaginei, tomuri ai căror cititori sunt cai de rasă, puțini grație purității de spirit a pregătirii lor. Volumul În dialog cu anticii e un exemplu de retragere în matca cercetării pure, cu ambiția de a căuta acele ecouri pe care tragediile grecești le-au lăsat în opera dramaturgilor români. Ce o preocupă pe Alexandra Ciocârlie e cum se oglindesc temele antice în
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
cu anticii e un exemplu de retragere în matca cercetării pure, cu ambiția de a căuta acele ecouri pe care tragediile grecești le-au lăsat în opera dramaturgilor români. Ce o preocupă pe Alexandra Ciocârlie e cum se oglindesc temele antice în piesele moderne. Ordalițiul la care se supune autoarea stă în lectura a 16 dramaturgi români, cu depistarea minuțioasă a deosebirilor care leagă cutare piesă de cutare motiv din opera lui Eschil, Sofocle sau Euripide. În trena celor trei greci
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
autoarea stă în lectura a 16 dramaturgi români, cu depistarea minuțioasă a deosebirilor care leagă cutare piesă de cutare motiv din opera lui Eschil, Sofocle sau Euripide. În trena celor trei greci sunt așezați acei autori care au folosit motivele antice ca sursă de inspirație, de la Dan Botta și Nicolae Iorga la Victor Eftimiu și Mircea Eliade, sau de la Dumitru Radu Popescu și Vlad Zografi la Alecsandri și Dumitru Solomon. Rezultatul este o exegeză în cursul căreia autoarea povestește conținutul fiecărei
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
Dumitrescu- Bușulenga. Dincolo de conținutul pieselor dramatice, sunt două lucruri ce se impun atenției cititorului. Primul e că nevoia dramaturgilor de a se întoarce la greci vine din intuiția stînjenitoare că trăim într-o epocă atât de sterilă că recursul la antici cîntărește cît o binevenită gură de aer. Altfel spus, presentimentul că la greci cadrul metafizic dă o măreție cu neputință de găsit în actualitate e motivul întoarcerii la ei. Cînd prezentul e sterp, fuga în trecut e prilej de regenerare
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
presentimentul că la greci cadrul metafizic dă o măreție cu neputință de găsit în actualitate e motivul întoarcerii la ei. Cînd prezentul e sterp, fuga în trecut e prilej de regenerare. Al doilea lucru e și mai trist: supraviețuirea temelor antice aduce cu preluarea unor cadre goale din care spiritul primordial a dispărut, pretenția de a reînsufleți viziunea grecilor fiind neavenită. Suntem rupți de Antichitate printr-o mutație adîncă, lucru pe care îl constatăm de îndată ce comparăm fundalul ancestral cu cel al
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
însă în subsidiar. Într-un cuvînt dispare sursa măreției, viața omului fiind derizorie prin ștergerea ideii de destin. Fără providență, zbaterile sunt insignifiante, fără ecou într-un plan superior. Din acest motiv, prologul piesei poate lipsi, la fel cum corul antic, ca asistență neutră a întîmplărilor, își pierde rostul, monologurile prelungindu-se uneori pînă la sațietate, din pofta subiecților de a-și zgîndări narcisic slăbiciunile. Astăzi decadența teatrului nu stă în lipsă de talente, ci în îngustarea viziunii. Nu poți face
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
de a-și zgîndări narcisic slăbiciunile. Astăzi decadența teatrului nu stă în lipsă de talente, ci în îngustarea viziunii. Nu poți face artă scenică acolo unde fundalul spiritului a fost eradicat. E de prisos să ne întrebăm dacă, în lipsa temelor antice, Alexandra Ciocârlie ar fi dedicat atîta timp citirii celor 16 dramaturgi. Fără atracția fundalului tragediilor antice, unele piesele sunt de-a dreptul anodine, dar puse în contrast cu modelul grec, ele pot fi citite ca abateri de la un tipar consacrat. Tocmai de
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
în îngustarea viziunii. Nu poți face artă scenică acolo unde fundalul spiritului a fost eradicat. E de prisos să ne întrebăm dacă, în lipsa temelor antice, Alexandra Ciocârlie ar fi dedicat atîta timp citirii celor 16 dramaturgi. Fără atracția fundalului tragediilor antice, unele piesele sunt de-a dreptul anodine, dar puse în contrast cu modelul grec, ele pot fi citite ca abateri de la un tipar consacrat. Tocmai de aceea importanța lor stă în comparația cu tiparul inițial, altminteri atracția unor eroi greci mișcîndu-se după
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
gust și mentalitate ale publicului“ (p. 7). Numai că de supraviețuit nu supravieț uiesc decît motivele mitice sau schemele de conduită, în vreme ce fundalul e iremediabil pierdut, ceea ce înseamnă că solul din care plantele ar putea să crească e vacant. Motivele antice sunt împrumuturi prestigioase, grefe ilustre cu gust simandicos, numai că puterea lor de pătrundere în matricea stilistică actuală e firavă. O carte pentru literații cu preocupări antice, sau pentru regizorii dornici de dramaturgie comparată.
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
înseamnă că solul din care plantele ar putea să crească e vacant. Motivele antice sunt împrumuturi prestigioase, grefe ilustre cu gust simandicos, numai că puterea lor de pătrundere în matricea stilistică actuală e firavă. O carte pentru literații cu preocupări antice, sau pentru regizorii dornici de dramaturgie comparată.
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
parusianismul și umbră demențiala a misticului Rasputin, a lui Ivan cel Groaz nic (Groznâi, de unde concepte că groază, îngrozitor, grozav, ...grobianism, etc.). * Poezia lui Cezar (sau Cae sar) - nu este a Ivan-escului, ci a Fecioarei - Geea, matriceale, mater dolorosa spațiului antic indo-european, pre-dacic. Le gătura (religio) este una singură, ancestrala: limba mă terna, condiția învățării lumii de la Mama. * Pentru Cezar, scriitura este „armă melodioasa” a sufletulu lui omenewsc, contra dictaturii (vezi seria inaugurată de el la Junimea”„Dictatură și scrii tură
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
relatări fanteziste despre existența milenară a crăsănenilor (Cetatea Helis), despre presupoziția orgolioasă a descoperirii unor morminte tumulare, și cu tot felul de legende despre obiceiurile, năravurile și credințele străvechi ale locuitorilor de pe valea Ialomiței (calchiate, în parte, după informațiile istoricilor antici despre neamul traco-geților). După anii „obsedantului deceniu“, care debutează, în roman, cu trădarea „spionului“ Osman și cu începuturile colectivizării, în care se resimte gheara tragică a istoriei, comunismul este descris ca o intrare „într-o fantă a istoriei, deschisă către
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
cu exceptia unui personaj cu aripioare, este cel purtat pe cap, însoțit doar de gulerașele independente de la gât. Este contribuția, deloc neglijabilă, a scenografei Corina Grămoșteanu, care, cu un singur element, bogat în sugestii, ne-a purtat de la lumea faraonilor egiptului antic la regi antici și medievali și de la tiarele unor episcopi la căciulițele unor bufoni. Coregraful a mizat puțin de astă dată pe reliefarea unor personalităi și mai mult pe o suită de relații între două sau mai multe corpuri, profitând
O joacă de actori-dansatori by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2563_a_3888]
-
cu aripioare, este cel purtat pe cap, însoțit doar de gulerașele independente de la gât. Este contribuția, deloc neglijabilă, a scenografei Corina Grămoșteanu, care, cu un singur element, bogat în sugestii, ne-a purtat de la lumea faraonilor egiptului antic la regi antici și medievali și de la tiarele unor episcopi la căciulițele unor bufoni. Coregraful a mizat puțin de astă dată pe reliefarea unor personalităi și mai mult pe o suită de relații între două sau mai multe corpuri, profitând astfel, în mai
O joacă de actori-dansatori by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2563_a_3888]