648 matches
-
îl arestează pe Bruce Reynolds, capul bandei care a dat „lovitura secolului”, atacând trenul poștal Glasgow-Londra - omul invidiat de toți autorii de romane polițiste ai lumii, niciodată capabili să scrie ce a „scris” într-o singură noapte acest fost distins anticar fără să apeleze la ficțiune, la metafore și pistoale, fără să ucidă, doar cu mâinile înmănușate și o cheie franceză cu care i-a dat în cap mecanicului de locomotivă, amenințându-l atât cât trebuia. Atunci ce i-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
simplu „marfa” într-un seif din New York mai bine de zece ani de zile. Schimbările de temperatură și umiditatea - într-un cuvânt, condițiile total improprii de conservare - au accelerat deteriorarea prețiosului codex. Mai mult, acesta a ajuns pe mâinile unui anticar american, Ferrini, care l-a depus într-un congelator o vreme, nu înainte de a-i sustrage numeroase fragmente și de a-l fotografia cvasiintegral. Pe scurt, dacă manuscrisul ar fi fost achiziționat imediat după descoperire și dacă ar fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
valul publicității și al prejudecăților într-o bună măsură. Deocamdată, în condițiile în care o ediție a textului copt n-a văzut încă lumina tiparului - mai mult, în condițiile în care se așteaptă recoltarea tuturor fragmentelor vândute ici-colo de un anticar veros -, orice verdict definitiv asupra Evangheliei lui Iuda trebuie amânat. Cred însă că lectura prezentată mai sus, pe baza cercetărilor grupului de la Universitatea Laval, este cea mai fidelă versiunii de care dispunem la ora actuală. Cine știe ce surprize ne pregătește viitorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și mai ales dacă o facem onest. M.G.: Până la urmă, care e povestea Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? C.B.: Textul a fost descoperit în 1978, în regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns în prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are în mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite în 1945 la Nag Hammadi, a cerut o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care și Evanghelia lui Iuda, se afla într-o stare excelentă, așa cum o confirmă specialiștii care l-au avut sub ochi atunci. Or, acum, din cauza transportării, a manipulărilor fără precauții și a depozitării lui în locuri neprielnice (un nemernic de anticar american l-a ținut într-un... congelator!), codicele respectiv s-a făcut pur și simplu praf, s-a dezintegrat în mii de bucățele. Mai mult, același anticar american și-a rotunjit contul bancar vânzând pe sub mână bucățele disparate savanților sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
manipulărilor fără precauții și a depozitării lui în locuri neprielnice (un nemernic de anticar american l-a ținut într-un... congelator!), codicele respectiv s-a făcut pur și simplu praf, s-a dezintegrat în mii de bucățele. Mai mult, același anticar american și-a rotunjit contul bancar vânzând pe sub mână bucățele disparate savanților sau amatorilor de curiozități. De aceea, atunci când, abia în 2001, a fost reachiziționat de către doamna Frieda Nussberger Tchacos (de unde și numele codicelui, Tchacos), el ajunsese într-o stare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
imagini ale umilinței mi-o dau cărțile care zac în librării, ocolite de cititori.” Eugen Frunză 686. „Cititor deștept e acela care știe să elimine cartea proastă.” Eugen Frunză 687. „O seară nemaipomenit de tristă: răsfoind o carte cumpărată de la anticar, am descoperit în ea, o floare de Nu-mă-uita.” Eugen Frunză 688. „Există și cărți proaste cu bun simț, care îți cer scuze pe parcursul lecturii.” Eugen Frunză 689. „Judecând după faptul că fiecare carte are un preț, s-ar putea ajunge
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
decât „timpul de plumb“, l-am întrebat pe Imre Barna, lectorul editurii mele ungurești, de numele unui autor al cărui roman mă amețise în anii mei tineri: Ispită la Budapesta. Puțin mai târziu am primit cărțoaia ferefnițită din stocul unui anticar. De scris, a scris-o Franz Körmendi, un scriitor uitat între timp. Apărut în 1933 la editura Propyläen din Berlin, romanul lui povestește, preț de cinci sute de pagini, despre bărbați care-și caută un sprijin în viață sau fericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să se sustragă rigorilor destinului și propriei morți. Copilului i se părea firească ostilitatea celor din jur, fiind primul sentiment pe care-l cunoscuse, ajungând să se deteste el însuși. Singurul său loc de refugiu era mica prăvălie a bătrânului anticar Sofron. Să ții o prăvălie cu relicve și cărți vechi într-o mică urbe de provincie, locuită de meseriași și mici negustori, era ciudat și inutil. În plus, Sofron nu avea deloc spirit comercial. Se atașa de obiectele și cărțile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Têtes et champignons acordă visului patina de intertextualitate rafinată pe care Pratt o cultivă borgesian. Amnezicul Corto (o amnezie din care se naște și dragostea pentru Soledad Löckhaart) este prins în plasa de vrajă și de iluzii a doi magicieni, anticarul Levi Colombia și profesorul Steiner. Uniți de linia ascunsă a Golemului, cei doi rememorează drumul tragic al celor doi exploratori europeni către El Dorado. Urma pierdută a ofițerului englez și a anarhistului francez evadat din Guyana poate fi regăsită de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tragic al celor doi exploratori europeni către El Dorado. Urma pierdută a ofițerului englez și a anarhistului francez evadat din Guyana poate fi regăsită de cel care avea temeritatea de a trece pragul lumii de dincolo, cu ajutorul ciupercilor pe care anticarul le dobândește din jungla amazoniană. Întoarcerea pe firul timpului este și șansa ca marinarul cu cercel în ureche să-și redobândească identitatea pierdută. Ciupercile deschid o poartă dincolo de care se află o poveste în care se amestecă, postmodern și oniric
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din nou alături de Bouche Dorée și de Tristan Bantam. Pe vasul ce ancorează lângă ostrovul fermecat din largul Americii Centrale, li se alătură blonda Soledad și Jesus Maria, companionul ei, dar și cei doi pontifi ai gnozei europene, profesorul Steiner și anticarul Levi Colombia. Rasputin nu poate fi nici el absent de la această ultimă întâlnire. În adânc, acolo unde se aventurează ca scafandru Corto însuși, indiciile de pe frescele înecate arată că drumul către misteriosul continent pierdut este pe cale de a fi regăsit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
povestiri creată de Breccia și Oesterheld se plasează în spațiul de confluență al fantasticului pur și al științei-ficțiune. Om venit de nicăieri, cu o memorie prodigioasă a unor evenimente ce par să urce până la Facerea lumii, Mort intră în viața anticarului londonez Ezra Winston, tulburând pacea unei vieți ce se adună în jurul ciudatelor obiecte achiziționate și a exis tenței lor secrete. Ca și naratorul din Eternautul, anticarul este distribuit de destin în rolul de duhovnic și de partener al acestui straniu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a unor evenimente ce par să urce până la Facerea lumii, Mort intră în viața anticarului londonez Ezra Winston, tulburând pacea unei vieți ce se adună în jurul ciudatelor obiecte achiziționate și a exis tenței lor secrete. Ca și naratorul din Eternautul, anticarul este distribuit de destin în rolul de duhovnic și de partener al acestui straniu mort viu care renaște din mormântul său. Odată cu Mort Cinder, un continent secret al Londrei și al universurilor întregi este explorat, iar silueta inconfundabilă și damnată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
patrie și nici vârstă. El este, în același timp, soldatul ce luptă în tranșeele primului război mondial, dar și sclavul egiptean care asistă la sfârșitul prințesei Lisis. Înzestrat cu un sentiment aproape dostoievskian al empatiei, Mort Cinder îl inițiază pe anticarul londonez în arcanele acestor povești ascunse sub rândurile istoriei documentabile oficial. Călătoriile în timp ale lui Mort Cinder sunt provocate de întâlnirea fragmentelor de memorie ce ajung până în prezentul narațiunii. Un ciob de vază străveche este poarta de intrare către
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ea, să spun că numai din cauza ei... Spre seară am intrat într-o anticărie, o dugheană, în care nu mai intrasem de când găsisem ploșnițe în cotorul unei cărți cumpărate de acolo. „N-ai mai trecut de mult pe la noi“, spunea anticarul. Nu i-am răspuns, m-am dus direct la raftul din dreapta, ceva mă atrăgea acolo ca un magnet, am scos din raft un tom vechi, îmbrăcat în piele roșcată, jupuită : Cornelius Agrippa, De Occulta Philosophia - o ediție princeps. N-aveam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și dăruirea mea entuziastă ca Însoțitor. Eu Îi atribuiam toleranța faptului că, probabil, mă considera inofensiv. Într-o după-amiază, Îmi plasa o ofertă suculentă de a cumpăra romanul lui Carax. Îmi spunea că discutase subiectul Împreună cu cîțiva colegi din breasla anticarilor și că toți căzuseră de acord că acum Carax putea valora o avere, mai cu seamă În Franța. Eu Îi spuneam Întruna că nu, iar el se mărginea să zîmbească, șiret. Îmi Încredințase o copie a cheilor de la apartament, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care a fost trimis la ghilotină. Or, e păcat, nu-i așa, ca un om să fie trimis la ghilotină fără proces. De aceea mă și hotărâsem să-l judec eu. Fie și zadarnic. Am început să scotocesc prin rafturile anticarilor după cărți despre revoluția franceză. Dacă într-o zi găseam o informație nouă, un răspuns la întrebările mele, eram mulțumit. Seara îmi ajungea să beau un ceai cald și să mănânc două felii de pâine prăjită cu unt. Treptat, ajunsesem
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
din drum și m-am lovit nas în nas cu un individ care a bâiguit ceva, o scuză. Nu i-aș fi dat atenție, dar semăna cu cerșetorul pe care nu-l mai găsisem la colțul străzii. Apoi, ieșind de la anticar, l-am văzut din nou. Mă aștepta. Am început să intru la idei. Individul mergea după mine, ceva mai departe acum, ca să nu bată la ochi. M-a condus până acasă. Din ziua aceea n-am mai ignorat strada și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
sinelui, să-ți iei destinul în serios, să ți-l consemnezi într-o carte fantastică cu happy end și s-a zis cu vina de a fi om singur. O singură dată, și acceptarea te proiectează chiriașul propriului destin. Petre, anticarul ce nu-și cunoaște cărțile este mai fericit decât poetul singurului poem despre sine. Părintele Tatu știa carte cât toți profesorii la un loc. (Uneori, ca să înțelegi un om trebuie să ai aceeași vârstă cu el. Sub ruinele mânăstirii, adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Încerca să ducă prea departe raționamentele de natură morală, era convins că demersul său nu va trece dincolo de marginea unei anume decențe. Își va Întîlni cîțiva urmași fără să spună cine este; nu va avea de suferit nimeni. Lui Berger, anticarul, Berg - cum Îi ziceau cunoscuții -, Thomas ar fi Încercat să Îi spună cîte ceva; nu amănunte, firește; poate ar fi primit un sfat. Se știau de ceva vreme, dar asta nu Însemna că erau și amici; anticarul nu avea prieteni
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nimeni. Lui Berger, anticarul, Berg - cum Îi ziceau cunoscuții -, Thomas ar fi Încercat să Îi spună cîte ceva; nu amănunte, firește; poate ar fi primit un sfat. Se știau de ceva vreme, dar asta nu Însemna că erau și amici; anticarul nu avea prieteni; avea mulți cunoscuți, unii dintre aceștia oarecum apropiați, nu prea mult. Berg păstra mereu o distanță; era respectat, căutat, Îi era destul. Veneau la Berg, În depozitul din spatele magazinului, o bibliotecă, de fapt, doar cei care erau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un fel de miere din zahăr, adică din hîrtie, din cărțile tale pline de mucegaiuri invizibile; mie Îmi place la tine, Berg, chiar aș vrea să sfîrșesc ascultîndu-te, asta nu e bine, dar ar fi o soluție, m-ai zăpăcit, anticarule, dar și noi pe tine, nu mai poți trăi fără noi, sîntem, crezi, victimele tale, oricum eu trăiesc tot mai anapoda, unii cred că tot mai onorabil? Chestia asta cu onoarea, alt sos! Dacă nu ai onoare, vezi, Doamne, ești
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
există nevinovați, Jesper, știi și tu, Berger, or mai fi, dar nu Îi știm noi, poate preoții, dar unii au ademenit copiii În paturile lor, de ce aș fi eu mai vinovat, noi? Thomas Îl aducea cîndva și pe Jesper la anticar. Dar Castor se cam plictisea, prea se credeau deștepți cei de acolo; el era pentru fapte; bune, rele - fapte; viață. Vorbe, prea multe vorbe. Nu prea avea dreptate, faptele dacă nu erau redate prin vorbe aproape că nu existau, puteau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
spusese lui Thomas că femeia aceea - o dansatoare - Îi vorbea numai În șoaptă, ce Îi zicea ținea doar pentru el; totul se terminase, nu se știa de ce, poate Jesper se plictisise ori doar obosise. Cum i se Întîmpla și la anticar; după un sfert de oră, parcă nu mai avea aer, vroia să iasă, vroia mișcare; avea acum, cît cuprinde, și aer, și mișcare, pe unde bîntuia cu Legiunea, prin Africa, prin Asia. Thomas mergea tot mai rar la Berg, de la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]