755 matches
-
și neființă estetică (Editura Junimea, Iași, 2004), în care acesta detectează și analizează, sub toate ipostazele care s-au manifestat de-a lungul timpului, antinomia, conchizând că singura compensație ce i-a fost dată omului la această hărțuire constantă a antinomicului este esteticul. 243 Jeanne Hersch, Mirarea filozofică. Istoria filozofiei europene, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 10-11. 244 Ibidem, p. 13. 245 Ibidem. 246 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 229-230. 247 Jeanne Hersch, op. cit., p. 13. 248 Ei pot
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 113-114. 297 Ibidem, p. 114. 298 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, pp. 151-155. 299 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura "Mirton", Timișoara, 1992, p. 48. 300 În legătură cu prezența antinomicului în gândirea indiană, se vorbește chiar de "o predilecție a spiritului filosofic indian spre un fel de paradoxo-poietică, facere de antinomii denumită uneori și paradoxie theologală" (Constantin Marin, Filosofia indiană, Editura Moldova, 1994, p. 71). 301 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
op. cit., pp. 238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 211-216. 303 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 239. 304 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 263-268. 305 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 113. 306 Ibidem, p. 116. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
386 Sergiu Al-George, op. cit., p. 226. 387 Ibidem, p. 231. 388 Ibidem, pp. 231-232. 389 Ibidem, p. 236. 390 Ibidem, p. 241. 391 Ibidem, p. 243. 392 Ibidem, p. 26. 393 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în op. cit., pp. 110-119. 394 Ștefan Afloroaei, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. 395 Lucian Blaga, Corespondență (A-F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 193 (Scrisoarea din 12 decembrie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei, București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui Eminescu pentru structuri din orizontul antinomicului, se poate vedea Irina Andone, "Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a, desfășurat în zilele de 5-6 mai 2011
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a, desfășurat în zilele de 5-6 mai 2011 la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, am prezentat comunicarea "Elemente de gândire antinomică în filosofia lui Constantin Noica", ce va fi publicată în volumul aferent lucrărilor simpozionului. 446 Predilecția lui Cioran pentru gândirea paradoxală o semnalează Simona Modreanu, în "Paradoxul cioranian și logica terțului inclus", Revista 22, nr. 20, 10-16 mai 2011. 447
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Solomon Marcus este o impresionantă dovadă. 715 Până atunci, paradoxul a fost considerat un fenomen marginal de care s-a încercat să se facă abstracție sau ca o problemă ce trebuia rezolvată. În cea mai mare parte, atitudinea față de antinomic a fost una de rezervă și respingere. "Ceea ce s-a numit "rezolvarea paradoxurilor", observă Solomon Marcus, a însemnat de multe ori interzicerea lor. Este ca și cum cuiva care are o migrenă, medicul, în loc să i-o trateze, i-ar spune să facă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
901 Ibidem, p. 139. 902 Ibidem, p. 140. 903 Ibidem, p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este posibil și real, de cât atunci când se efectuează treptat. Mișcările răpezi, bruști și violente, de multe ori au un efect contrariu de cât cel așteptat”. Apelul la unitate transpartinică, dominant mai târziu la Boerescu, Întregea o imagine total antinomică scrierilor anterioare . Nu pot fi trecute sub tăcere motivele pragmatice ale atitudinii lui Boerescu: numirea sa În calitate de suplinitor al catedrei de „drept comercial și procedură” În cadrul „colegiului capitalei”, la 30 septembrie/12 octombrie 1857 Îl făcea În mare măsură dependent
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
pe o temă culturală anume, propusă de unul dintre participanți și acceptată de majoritate. Animatorul și coordonatorul din umbră al dezbaterilor a fost Mircea Eliade. Despre una dintre temele propuse și dezvoltate de Eliade până la amploarea unei adevărate prelegeri, Polaritatea antinomică și complementară a culturii române, își amintește peste ani Titus Bărbulescu, și el participant la aceste întâlniri. Prima ședință a cenaclului - cea de definitivare a sumarului revistei „Luceafărul”, care va apărea însă în noiembrie 1948 - a debutat cu lectura făcută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
reacții vii în rândul practicienilor. Cadrele didactice percep autonomia despre care este bine să nu se discute, pentru că școala este o instanță reprezentând autoritatea, deci nu se poate ca ea să stimuleze autonomia. De parcă autoritatea și autonomia sunt doi termeni antinomici, două realități care se exclud reciproc în spațiul școlii. Și ce-ar fi școala fără profesor? Un vapor fără cârmaci. Oricât de bine utilat și oricât de modern ar fi vaporul respectiv, fără cineva care să știe să-l conducă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
îl poartă mântuindu-l, dintr-o lume imperfectă (un „timp al morții” unde îl proiectase păcatul primordial) în cea aflată sub semnul divin, esențialmente salvator. „Avantajele” aduse de moarte se așază într-o concludentă (și foarte „antimiană”) cascadă de perechi antinomice: Omul] „după adormirea cea de pe urmă, caré o numim noi a morții, tréce din scârbă la bucurie, din stricăciune în nestricăciune, din orașul lacrămilor la locul veseliei, din turburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Eghipetului în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
culturale și utilizarea forței sau a influenței constructive: prin forță - hard power cultural, sau prin influență pentru prevenire unei situații de criză culturale - soft power cultural? Totuși, la o analiză mai profundă a celor două concepte, nu par a fi antinomice, deoarece nu se poate trasa o linie între cele două abordări din punct de vedere cultural. A doua problemă care ar trebui dezbătută în cadrul acestei dihotomii aparente, ar fi implementarea unui smart power cultural, ca fuziune între cele două metode
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
rigorii intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre "echivalențe" Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în " rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu "dublete" temperamentale dintre cele mai neașteptate, dsa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în mod consistent viziunea platoniciană asupra trinității. La Platon apare ideea unei trinități consubstanțiale, Unul, Inteligența și Sufletul Lumii, temă care va face o prodigioasă carieră în tradiția care i-a urmat. Consubstanțialitatea treimii platoniciene nu va căpăta însă caracterul antinomic exprimat în doctrina creștină, ci va avea caracterul unei ierarhii care se deosebește și se împlinește datorită trecerii unuia în altul, fără încetare, a ipostasurilor, de la unul la altul, în măsura în care se oglindesc unul pe altul. Accentul pe caracterul personal potrivit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fiecare însușirea personală; Dumnezei cei Trei priviți la un loc. Fiecare este Dumnezeu din cauza deoființimii; Cei Trei sunt Dumnezeu din cauza monarhiei.” Capadocienii au operat, din punct de vedere terminologic, o mutare de înțelesuri spectaculoasă, dar care a putut da dimensiunea antinomică a înțelegerii creștine a unui Dumnezeu Treimic. Era vorba de introducere a unei distincții între două sinonime, care prin aceasta nu au încetat a avea o dimensiune de echivalență deși au descris aspecte diferite: ouoia și unooxaoiq. Ipostasul este tot
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic. Conștiința că terenul pe care se află este antinomic îl determină pe Grigorie să nu cadă în cursa unor formule discursive care să aducă o soluție satisfăcătoare pentru rațiunea comună. Chiar afirmă în mod explicit că este propriu oricărui discurs teologic veridic să afirme când un lucru, când altul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În aceste aspecte este, de altfel, văzută depășirea filosofiei clasice grecești, pentru că a păstra contactul cu realitatea revelată înseamnă nu doar a păstra cei doi termeni ai antinomiei ci și a găsi o formulă de echilibru între cei doi. Gândirea antinomică a fost utilizată de Palama în mai multe instanțe, însă de o importanță aparte este punerea întru aceeași valoare de adevăr a două teologii, cu alte cuvinte două maniere de a înțelege pe Dumnezeu. Un mod de a teologhisi este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 17-46. Zac, Sylvain, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, pp. 181-202. În seria FILOZOFIE au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Discursul puterii
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]