835 matches
-
prin excelență, pe care îl găsim mai peste tot în organism și care are proprietăți incredibile în diminuarea riscurilor de boli degenerative și cardiace, în dispariția reacțiilor alergice, în oprirea cancerului și în ajutarea persoanelor bolnave de SIDA42. Rolul său antioxidant a fost subliniat de asemenea în accelerarea reparării țesuturilor din pielea arsă43. Or, se știe că vindecarea unei arsuri este unul dintre procesele de regenerare celulară cele mai lungi și cele mai afectate de radicalii liberi. Efectele secundare ale DHEA
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
curative ale usturoiului. De atunci, mai multe studii medicale au încercat să descopere secretele medicinale ale usturoiului. Cum putem defini multiplele beneficii pe care le poate aduce usturoiul? Poate printr-un acronim* (n.trad., în franceză ail înseamnă usturoi): A: antioxidant I: imunitate L: longevitate Antioxidant Este probabil unul din antioxidanții cei mai utili datorită eficacității sale în numeroase domenii. Ceea ce-l face să fie un antioxidant atât de puternic este compoziția sa variată de fitonutrimentelor sale: mangan, zinc, seleniu, germaniu
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mai multe studii medicale au încercat să descopere secretele medicinale ale usturoiului. Cum putem defini multiplele beneficii pe care le poate aduce usturoiul? Poate printr-un acronim* (n.trad., în franceză ail înseamnă usturoi): A: antioxidant I: imunitate L: longevitate Antioxidant Este probabil unul din antioxidanții cei mai utili datorită eficacității sale în numeroase domenii. Ceea ce-l face să fie un antioxidant atât de puternic este compoziția sa variată de fitonutrimentelor sale: mangan, zinc, seleniu, germaniu, vitaminele A și C. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
aduce usturoiul? Poate printr-un acronim* (n.trad., în franceză ail înseamnă usturoi): A: antioxidant I: imunitate L: longevitate Antioxidant Este probabil unul din antioxidanții cei mai utili datorită eficacității sale în numeroase domenii. Ceea ce-l face să fie un antioxidant atât de puternic este compoziția sa variată de fitonutrimentelor sale: mangan, zinc, seleniu, germaniu, vitaminele A și C. Toate aceste nutrimente fiind la rândul lor niște antioxidanți, usturoiul se poate deci defini ca un cocktail antioxidant. Imunitar Usturoiul este recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
face să fie un antioxidant atât de puternic este compoziția sa variată de fitonutrimentelor sale: mangan, zinc, seleniu, germaniu, vitaminele A și C. Toate aceste nutrimente fiind la rândul lor niște antioxidanți, usturoiul se poate deci defini ca un cocktail antioxidant. Imunitar Usturoiul este recunoscut de mult timp ca stimulant al sistemului imunitar care crește puterea globulelor albe. El își datorează această proprietate mai ales prezenței seleniului și a germaniului. Aceste elemente sunt bogate în compuși antioxidanți sulfurați netoxici și biodisponibili
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
ridicată, colesterol, cancer, boli inflamatorii (artrita, bronșită, apendicită etc.) și bolile degenerative (scleroza în plăci, fibromialgia etc.) - care sunt consecința atacului radicalilor liberi. După o examinarea literaturii științifice, doctorul Balch rezumă principalele opt binefaceri ale usturoiului: acționează ca un puternic antioxidant; diminuează presiunea sangvină; stimulează sistemul imunitar; reechilibrează nivelul de zahăr din sânge; previne atacurile cardiace; ajută la metabolizarea grăsimilor; alină durerile de picioare; ajută la prevenirea cancerului. Am putea să-i adăugăm proprietatea de antiviral și antifungic (omoară ciupercile). În
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
științifice. Numeroase studii descoperă binefacerile sale în privința sănătății. Conform acestor studii, ea ar putea împiedica dezvoltarea a patru mari tipuri de probleme curente: • simptomele menopauzei; • niveluri ridicate de colesterol; • cancerul; • osteoporoza. Toate aceste puteri s-ar datora tipului unic de antioxidant pe care îl conține sămânța de soia: izoflavona numită „genisteină”. Menopauza și bufeurile de căldură După un studiu efectuat de Universitatea Tufts 46, numai 9% din femeile asiatice se plâng de simptome legate de menopauză, față de 55% dintre femeile americane
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de la Harvard a făcut cunoscute rezultate similare în statele Dakota și Wyoming în privința cancerului la colon, iar un cercetător finlandez, în privința cancerului de prostată. Într-un fel este ca și cum soia ar stopa dezvoltarea cancerului. Aceste rezultate încurajatoare s-ar datora antioxidantului „genisteină” pe care îl găsim în soia51. Conform Societății Americane Împotriva Cancerului (American Cancer Society), rata cancerului la sân în Statele Unite este de 22,4 la 100.000 femei, în timp ce în Japonia ea este de numai 6 la 100.000
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Aceste rezultate erau vizibile și la cei care rămăseseră la o alimentație bogată în grăsimi și în colesterol. Și mai semnificativ este faptul că soia permite scăderea colesterolului rău și creșterea colesterolului bun56. Toate aceste beneficii sunt datorate încă o dată antioxidantului din soia, mai precis izoflavona (genisteina). Osteoporoza În sfârșit, studii recente arată că genisteina din soia ar putea să împiedice deteriorarea oaselor (osteoporoza) și chiar să stimuleze formarea lor57. Aceste rezultate sunt cu atât mai importante cu cât au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mai bune surse, în timp ce sosul de soia are dezavantajul de a conține mult sodiu și este nerecomandat în caz de hipertensiune. Trebuie să știți că soia este una din rarele vegetale care conțin o sursă echilibrată de aminoacizi. Curry-ul, un antioxidant? Delicios în preparatele indiene (caris) atât cu pește, cât și cu legume și leguminoase, curry-ul este folosit în India de mii de ani, dar și în China, Indonezia, Sri Lanka, în Australia și în Antile. O dată uscată, această plantă cu formă
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
O dată uscată, această plantă cu formă bizară (un rizom ca și ghimbirul) capătă o culoare portocalie. Deși religia ayurvedică îl recunoaște de multă vreme pentru proprietățile sale terapeutice, mai ales pentru calmarea la nivelul ficatului și la stomacului, valorile sale antioxidante au fost descoperite recent. După câte se pare, curry-ul are mai ales o acțiune de prevenire a cancerului și este un prețios anticoagulant sau fluidizant al sângelui, fiind în același timp capabil să reducă nivelul de colesterol. Ceaiul verde (Camelia
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
anticoagulant sau fluidizant al sângelui, fiind în același timp capabil să reducă nivelul de colesterol. Ceaiul verde (Camelia Sinensis) Cunoscut pentru proprietățile sale anticancerigene și mai ales în cazul cancerul la colon, ceaiul verde face parte dintre polifenoli. Ingredientul său antioxidant cel mai activ este epigalocatechina. (În realitate, secretul ceaiului verde stă în amestecul său sinergetic format din trei elemente antioxidante active: epicatechina, epigalocatechina și epicatechina-3-galata).De asemenea, el conține clorofilă și alte elemente antioxidante pe care le găsim în sâmburii
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
pentru proprietățile sale anticancerigene și mai ales în cazul cancerul la colon, ceaiul verde face parte dintre polifenoli. Ingredientul său antioxidant cel mai activ este epigalocatechina. (În realitate, secretul ceaiului verde stă în amestecul său sinergetic format din trei elemente antioxidante active: epicatechina, epigalocatechina și epicatechina-3-galata).De asemenea, el conține clorofilă și alte elemente antioxidante pe care le găsim în sâmburii de strugure, în afine, în ginkgo biloba sau în scoarța de pin. Ceaiurile Earl Grey sau Orange Pekoe par să
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
face parte dintre polifenoli. Ingredientul său antioxidant cel mai activ este epigalocatechina. (În realitate, secretul ceaiului verde stă în amestecul său sinergetic format din trei elemente antioxidante active: epicatechina, epigalocatechina și epicatechina-3-galata).De asemenea, el conține clorofilă și alte elemente antioxidante pe care le găsim în sâmburii de strugure, în afine, în ginkgo biloba sau în scoarța de pin. Ceaiurile Earl Grey sau Orange Pekoe par să aibă și ele asemenea proprietăți, cu condiția ca procesele de uscare, preparare și ambalare
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Berkeley, par să demonstreze că extractul de ceai verde este cea mai bună capcană pentru radicalii liberi hidroxili, fiind urmată de extractul din sâmburi de strugure, pycnogenolulTM, gingko biloba și alte amestecuri de bioflavonoide. Probabil că tocmai datorită calităților sale antioxidante ceaiul verde este capabil să oprească mutațiile genetice imputabile atacării ADN-ului și poate „stopa” începutul unui cancer. Într-adevăr, în 1997 și în 1998, două echipe universitare, una în Japonia (Mie University), cealaltă în Statele Unite, au arătat că ceaiul
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
microhemoragiile care au loc în vasele de sânge ale ochiului. Ginkgo biloba întărește pereții vaselor din ochi și, în consecință, ameliorează distanța de vedere. Armurariul Armurariul (Silybum marianum) este o plantă care, prin conținutul său de silimarină, permite optimizarea mecanismelor antioxidante ale ficatului. Timp îndelungat, armurariul a fost folosit în tratarea hepatitei, a cirozei și în protejarea ficatului împotriva intoxicației cu medicamente. Dar principala sa substanță activă, silimarina, nu a fost identificată decât în 1968. Este vorba de o bioflavonoidă conținută
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
folosit în tratarea hepatitei, a cirozei și în protejarea ficatului împotriva intoxicației cu medicamente. Dar principala sa substanță activă, silimarina, nu a fost identificată decât în 1968. Este vorba de o bioflavonoidă conținută de semințele și frunzele armurariului. Un potențial antioxidant Calitățile silimarinei se datorează fără îndoială capacității sale de a crește nivelul de glutation în ficat și enzimei antioxidante superoxid dismutază 61. Într-adevăr, silimarina pare să-și focalizeze puterea antioxidantă asupra ficatului, ceea ce explică poate superioritatea sa față de vitaminele
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
silimarina, nu a fost identificată decât în 1968. Este vorba de o bioflavonoidă conținută de semințele și frunzele armurariului. Un potențial antioxidant Calitățile silimarinei se datorează fără îndoială capacității sale de a crește nivelul de glutation în ficat și enzimei antioxidante superoxid dismutază 61. Într-adevăr, silimarina pare să-și focalizeze puterea antioxidantă asupra ficatului, ceea ce explică poate superioritatea sa față de vitaminele E și C în tratarea hepatitei 62. Activitatea sa antioxidantă îi permite de asemenea să împiedice inflamațiile ficatului pe
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Montréal. Note 1. Souccar, T. (1995). La revolution des vitamines, J’ai lu, col. Bien-être, Paris. 2. Ibidem. 3. Acuff, R., și colab. (1998). American Journal of Clinical Nutrition, nr. 67, pp. 459-464. 4. Zamora, R., și colab. (1991). „Comparative antioxidant effectiveness of dietary betacarotene, vitamine E, selenium and coenzyme Q10 in rat erythrocytes and plasma”, J. Nutr., nr. 121, pp. 50-56. 5. Giovannuci, E., și colab. (1995). „Intake of carotenoids and retinol in relation to risk of prostate cancer”, Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Richard, H. (1992). Biosci and Biotech. Biochem. 10. Tribune médicale (1992). 11. Balch, J.F. (1998). The Super Antioxidants, Why They Will Change the Face of Healthcare in the 21st Century, Evans & Co., New York, p. 69. 12. Larson, R.A. (1988). „The antioxidant of higher plants”, Phytochem, vol. 27, nr. 4, pp. 969-978. 13. McDanell, R., McLean, A.E., Hanley, A.B., Heaney, R.K., și Fenwich, G.R. (1987). Food and Chemical Technology, nr. 25, pp. 363-368. 14. Schneider, J., și colab. (1982). „Abnormal
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina. 4. Cistina este una dintre puținele proteine care poate ridica, sigur și constant, pe termen lung, nivelul de glutation. Or, repet, toate cercetările recente arată că sistemul glutationului este cel mai important sistem antioxidant al organismului. El are avantajul enorm de a fi, în plus, un regulator, împiedicând astfel orice carență sau exces. La ora actuală, singurul mijloc de a ne procura un aport semnificativ de cistină naturală este să luăm un supliment alimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
carențele sau bolile, dar și pentru a optimiza sănătatea. În sfârșit, aceste norme se referă la o populație în ansamblul ei și nu trebuie confundate cu nevoile fiecărui individ în parte și, a fortiori, cu cele generate de o boală. Antioxidant; sinonim: reducător. Orice atom, moleculă sau ion care poate elibera sau ceda unul sau mai mulți electroni. Practic, este vorba de o substanță care neutralizează radicalii liberi și speciile oxigenate reactive și protejează țesuturile de daunele pe care acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
permite și regularizează anumite reacții biochimice. Enzimele au nevoie de o coenzimă pentru a fi activate. Fenol: substanță organică derivată din benzen, având ca grupare funcțională radicalul liber hidroxil (OH). Fenolii sunt relativ frecvenți și concentrați în vegetale. Proprietățile lor antioxidante ar putea explica parțial protecția pe care o oferă fructele și legumele împotriva anumitor boli cardiovasculare și a altor patologii. Glutation (GSH): este vorba de principalul antioxidant și detoxifiant al organismului. El regenerează vitamina C. De asemenea, este elementul-cheie al
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
liber hidroxil (OH). Fenolii sunt relativ frecvenți și concentrați în vegetale. Proprietățile lor antioxidante ar putea explica parțial protecția pe care o oferă fructele și legumele împotriva anumitor boli cardiovasculare și a altor patologii. Glutation (GSH): este vorba de principalul antioxidant și detoxifiant al organismului. El regenerează vitamina C. De asemenea, este elementul-cheie al sistemului imunitar al celulei. Este format din trei aminoacizi: glicina, glutamina (glutamatul) și cisteina. Cisteina se găsește cel mai greu în alimentație. Glutation peroxidază (GPX): enzimă antioxedantă
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
reacționează cu alte substanțe, de exemplu cu alimentele. În general, acest tip de reacție se traduce printr-o pierdere de electroni. Oxidoreducție: schimb de electroni între două substanțe: un oxidant (de exemplu, un radical liber) și un reducător sau un antioxidant. Parkinson (maladia): boală degenerativă a sistemului nervos care se manifestă prin tremurături, prin rigiditatea și slăbirea mușchilor. Peroxidare lipidică: oxidare de către radicalii liberi a acizilor grași (grăsimi) conținuți în membranele majorității celulelor organismului. Plachete: celule din sânge care au funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]