1,643 matches
-
umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
footnote> Acești copii se bucură de o libertate mai mare în lipsa părinților, primesc bani de la aceștia și-și pot permite obiecte de lux (telefoane mobile sofisticate, haine scumpe, de ultimă oră) dar nu sunt în afara pericolului de a comite acte antisociale, cauzate de absența autorității și a controlului parental. De asemenea și randamentul lor școlar are de suferit: ”Randamentul la ore al elevilor care au părinții plecați la muncă în străinătate, este mult mai scăzut și mulți dintre ei ajung în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mult și pe care o iubea necondiționat; frecvente cazuri de abandon școlar; apariția frecventă a cazurilor de suicid în rândul copiilor cu părinții plecați la lucru în străinătate(atipic pentru aceste vârste); implicarea copiilor rămași în grija bunicilor în acte antisociale; apariția tulburărilor de comportament în rândul acestor copii; creșterea continuă a numărului de copii plecați după părinții lor în străinătate și urmarea cursurilor școlare în țările în care s-au stabilit temporar părinții, ca o reacție de nemulțumire a părinților
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului aveau, Într-o mai mare măsură, tendințe agresive. Din moment ce comportamentul agresiv la bărbați poate duce, uneori, la comportamente antisociale, ne putem aștepta ca nivelul ridicat de testosteron să fie un impediment În calea succesului În viața americană. Într-adevăr s-a dovedit că bărbații cu niveluri foarte ridicate ale testosteronului au, În general un status social inferior (Dabbs și
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
n-a descoperit nimic suspect” <ref id="71"> 71 Idem, dosar 8987, f. 11. 72 Ibidem, f. 19. </ref>. Au fost și cazuri când literatura românească era confiscată. Astfel se proceda În cazul cărților cu caracter anarhist, socialist, antireligios și antisocial <ref id="72"> </ref> sau cu acelea de factură naționalistă. În august 1912, după ce au fost cenzurate 23 de colete, expediate din Huși, au fost confiscate două cărți care purtau titlul Ostașul. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen aprecia că acestea, „fiind
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
exigențele sociale. Atunci când diferențele între activitatea agresională și atitudinea victimală sunt foarte greu de făcut un rol deosebit îl are modul în care se poate individualiza inhibiția victimei în realizarea unor elemente care ajută, stagnează sau împiedică producerea unor efecte antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184 185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, „orice act care încalcă exigențele de conformism impuse de către adulți minorilor și tinerilor” (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea unor delicte spectaculoase, atât ca ingeniozitate și mod de realizare, cât și ca procedee de organizare și valorificare a ”produselor” delictuale. Pentru mulți dintre acești minori, deși a fost adoptată o întreagă gamă de măsuri educative și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a) starea de boală psihică; b) potențialul de periculozitate antisocială; c) pierderea parțială sau totală a discernământului cu implicații imediate asupra răspunderii pentru faptele comise. Constituirea psihopatologiei ca știință Deși s-a constituit relativ recent ca disciplină independentă în cadrul „disciplinelor psihologice”, psihopatologia are rădăcini solide și vechi în domeniul științelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se produce o „întoarcere narcisică” a persoanei către sine - însuși rupându-se orice fel de legătură inteligibilă cu realitatea lumii posibile exterioare bolnavului. Această schimbare face ca bolnavul să devină o prezență stranie în spațiul realității externe, o „prezență negativă” (antisocialul, conflictualul, paranoicul) sau chiar un „individ absent” (bolnavii cronici degradați, demenții). După K. Jaspers, sectorul psihopatologiei este cunoașterea și înțelegerea vieții psihice anormale în ceea ce privește realitatea ei, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele care o determină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor. Un aspect important este legat de „teama societății” de bolnavii psihici. Alienații moștenesc „teama” pe care o inspirau nebunii în lume. Teama de nebuni se transformă, în cazul alienaților, în pericol social, acestora atribuindu-li-se un mare potențial antisocial de tip violent, imprevizibil și de care nu pot fi făcuți responsabili. Conceptul de alienare mintală este legat, ca explicare etiologică, de „teoria degenerescenței” care a făcut epocă în secolul al XIX-lea, aspect asupra căruia vom reveni. Ceea ce este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții etc.; - conduite automate, unele dintre ele executate în virtutea unei relații de dependență sau induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l produce utilizarea lor. Cel mai vechi cunoscut din această serie este alcoolul, principiul activ existent în vin și care produce beția, starea de euforie cu dezinhibiție hipomaniacală sau moriatică, uneori chiar cu agitație motorie și verbală violentă, dezordonată și antisocială. În jurul său s-a creat și cultul zeului Bacchus, cu întregul său ritual orgiastic. Tot din antichitate sunt cunoscute efectele mandragorei, descoperită și utilizată de Dioscoride. Alcaloid solanaceu, cu efecte atropinice, acesta era considerat ca afrodisiac, anestezic, narcotic, atribuindu-i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, împrumutând caracteristici disparate de la toate acestea. Acest tip constituțional reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, tulburările de comportament, în special cele deviante antisociale. Tipologia somato-psihică a lui E. Kretschmer a fost ulterior completată de K. Conrad care i-a adăugat o notă evolutiv-genetică prin care explica aceste diferențe tipologice dintre indivizi. În sensul acesta K. Conrad pleacă de la relația existentă între vârsta maturizării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normalului. Aceste tipuri constituționale care reunesc condițiile unor dispoziții premorbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta în sfera tulburărilor de caracter sunt incluse următoarele tipuri de persoane: apaticii, timizii, retrașii sau izolații, impulsivii, emotivii și labilii emoțional. În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări și variații fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip sublimativ, cum ar fi alcoolismul sau toxicomaniile. Spre deosebire de agresivitate care este o stare psihică potențială, violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea unor „anti-modele” de comportament de tip deviant sau sociopatic. Ea are un caracter distructiv, antisocial, prezentând prin aceasta un mare grad de periculozitate. Este legată de tulburările de activitate, voință, instinctuale, fiind prezentă în multe afecțiuni psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții psihice ale individului în fața unor situații ocazionate ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de delicvență în grup, cu caracter organizat antisocial orientată împotriva structurilor și limitelor impuse de normele modelului socio-cultural. În cadrul tulburărilor de comportament se descriu ca forme importante de manifestări psihopatologice fugile și vagabondajul (A. Jaffroy și R. Dupouy). Vom insista în mod deosebit asupra acestora. Fuga este acțiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările datorate ingestiei unor substanțe toxice (alcool, opiu etc.); b) tulburări psihice de cauză alimentară; c) tulburări psihice legate de factori de mediu, climă etc.; 3) alienația rezultată prin transformarea unor nevroze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domeniu al patologiei psihiatrice extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul de a fi al acestei categorii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii, bizarerii, excentricități psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relațiilor interumane. b) Dificultățile de adaptare-integrare, de comunicare cu lumea, îi fac pe acești indivizi să sufere, producând prin aceasta și suferința persoanelor din anturajul lor. c) Sunt structuri caracteriale și temperamentale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dezechilibru psihic. La dezechilibrul psihic anomalia de personalitate se traduce prin dificultăți de adaptare sau inadaptare permanentă la normele și sistemul de valori al vieții sociale, familiale etc. Această stare este cunoscută sub denumirea de dezechilibru psihopatic, sociopatie, personalitate antisocială, toți acești termeni desemnând acea formă, de devianță socială care se observă în special la sexul masculin și în mediile socio-familiale dezorganizate. Prin instabilitatea și incapacitatea sa de a se integra în grup, persoana dezechilibratului se deosebește de persoana dis-socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică. După O. Kernberg, personalitatea de tip borderline se caracterizează printr-un tablou polimorf în care sunt dominante anxietatea, tulburările psihopatice, reacțiile antisociale, obsesiile, fobiile etc. Noțiunea de borderline nu este atât o noțiune nosologică, cât mai ales desemnează aspecte psihodinamice de frontieră în psihopatologie. Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea de borderline corespunde cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de refugiu, episoade psihotice acute, conduite sexuale deviante. 23. PSIHOZELE EXOGENE I (Psihozele organice) Aspecte psihopatologice generale Psihozele exogene reprezintă un grup de tulburări psihopatologice, cu un profil clinic bine conturat, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]