2,520 matches
-
presiuni și riscuri majore ce pun în pericol stabilitatea sa pe termen scurt și lung. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt (următorii 1-5 ani), mediu (5-10 ani) și lung (următorii 10-15 ani) se estimează în funcție de presiunea antropică și de intensitatea factorilor de risc naturali care ar putea amenința habitatul. Acolo unde se constată modificări evidente ale habitatului față de situații prezentate în literatura de specialitate în anii precedenți (Mihăilescu et al. (2015), Zaharia et al. (2013), se
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
creștere, în descreștere sau necunoscute. Tendința de evoluție este considerată stabilă dacă există premise pentru ca starea actuală a habitatului să nu sufere modificări semnificative, în sensul deteriorării sau îmbunătățirii sale. Lipsa unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică, este o premisă a stabilității habitatului. Tendința de evoluție este considerată crescătoare (în sensul îmbunătățirii stării habitatului), dacă parametrii indicatori ai stării de conservare a habitatului s-au îmbunătățit raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
parametrii indicatori ai stării de conservare a habitatului s-au îmbunătățit raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate sau dacă se estimează îmbunătățirea lor în viitor, în lipsa unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică. Tendința de evoluție este considerată în descreștere (în sensul deteriorării stării habitatului) dacă calitatea habitatului s-a deteriorat raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate sau dacă se estimează o deteriorare a habitatului în viitor ca
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
stării habitatului) dacă calitatea habitatului s-a deteriorat raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate sau dacă se estimează o deteriorare a habitatului în viitor ca urmare a unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică. Tendința de evoluție este considerată necunoscută în situația în care nu există informații suficiente asupra evoluției habitatului în viitor. Calitatea habitatului (bună, moderată, inadecvată sau necunoscută) este determinată în funcție de numărul asociațiilor vegetale caracteristice, de gradul de acoperire a
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
habitatului în viitor. Calitatea habitatului (bună, moderată, inadecvată sau necunoscută) este determinată în funcție de numărul asociațiilor vegetale caracteristice, de gradul de acoperire a vegetației, de numărul rarităților floristice, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. Presiunile (factorii de risc) care amenință/pot amenința starea de conservare a habitatului sunt evidențiate în funcție de efectele lor asupra habitatului 1210 ca fiind majore (pot produce modificări de anvergură
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
în funcție de caracteristicile fizice și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung sunt estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție a habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fizice și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung sunt estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție a habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care pot oferi indicații asupra
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi, care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor. Starea de conservare a habitatului este considerată neadecvată în situația în care habitatul este supus în prezent unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură, care afectează deja parametrii de calitate ai acestuia, periclitându-i stabilitatea pe termen lung. Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri majore, ce
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
întregime. Măsurarea întinderii unui estuar necesită definirea atentă a suprafeței de separație în raport cu limita dinspre mare, tranziția dinspre uscat spre râu și limita nivelului apei marine la flux. Pentru estuarele delimitate de maluri stâncoase sau de margini solide antropice, cum ar fi dane portuare sau faleze, măsurarea poate fi un simplu exercițiu cartografic, folosind cele mai actualizate hărți ale zonei. Estuarele cu maluri "moi", cum sunt sărăturile, pot necesita un exercițiu de cartografiere mult mai sofisticat, ca teledetecția, în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ocupă acea parte a plajei care nu este udată de mare decât cu ocazia furtunilor ceva mai puternice. Depozitele detritice despre care facem vorbire sunt cel mai adesea reprezentate de materiale aduse de valuri, având origine vegetală, animală sau chiar antropică (reziduuri solide), precum și din spuma densă provenită din planctonul marin. Fauna prezentă aici cuprinde cel mai adesea crustacee amfipode, izopode dar în special insecte. ... – Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă, ce nu sunt udate de valuri decât în timpul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
altor specii exotice CI05 Managementul speciilor native problematice CI06 Alte măsuri legate de speciile problematice CI07 Controlul și eradicarea bolilor plantelor și animalelor, agenților patogeni și dăunătorilor CJ Măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări a conditiilor hidraulice antropice pentru utilizări multiple CJ01 Reducerea impactului poluării din surse mixte CJ02 Reduceți impactul modificărilor hidrologice pentru utilizari multiple CJ03 Restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice pentru utilizari multiple CJ04 Alte măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări hidraulice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pentru utilizări multiple CJ01 Reducerea impactului poluării din surse mixte CJ02 Reduceți impactul modificărilor hidrologice pentru utilizari multiple CJ03 Restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice pentru utilizari multiple CJ04 Alte măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări hidraulice antropice pentru utilizari multiple CL Măsuri legate de procese naturale, evenimente geologice și catastrofe naturale CL01 Gestionarea habitatelor (altele decât agricole și forestiere) pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale CL02 Minimizarea / prevenirea impactului catastrofelor geologice și naturale CL03 Restaurarea habitatelor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
apariția acestora, un rol major revine procesului de impulverizație (acumularea de săruri datorită aerosolilor marini) (Florea,1976). ... În toate cele trei cazuri este foarte important și rolul apei freatice, fără aportul acesteia nefiind posibile procesele de salinizare ale profilului solului. Factorul antropic în geneza sărăturilor Un aspect important în cercetarea de teren este legat de necesitatea de a se face distincția între caracterul arealului de sărătura: primar, respectiv natural, și secundar sau antropogen. Sărăturile secundare apar în urma folosirii unor agrotehnici deficitare
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
uscate climatic sau edafic sau în zone cu un conținut hidric mai ridicat. În conformitate cu această definiție generală, există două principale situații din România în care aceste habitate pot exista: pajiști naturale și pajiști semi-naturale. În ambele situații, activitatea antropică influențează, în măsură mai mare sau mai mică, compoziția floristică a acestora. În România este prezentă o mare varietate de tipuri de pajiști (de exemplu: pajiști de stepă, pajiști alpine, pajiști montane, pajiști azonale/extrazonale) care diferă în funcție de compoziția
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
chiar pe termen mediu și scurt. Astfel, în monitorizarea habitatelor de turbării și mlaștini trebuie avute în vedere trei aspecte principale: a. sensibilitatea ridicată a acestor habitate față de schimbările factorilor de mediu abiotici; ... b. modificări produse în urma intervențiilor antropice și/sau a măsurilor de conservare; ... c. modificări produse datorită schimbărilor naturale: dinamice și succesionale ale comunităților vegetale. ... În elaborarea metodologiei de monitorizare se vor stabili și analiza factorii de mediu limitativi specifici pentru fiecare tip de habitat și informațiile existente
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri 1. Descrierea metodologiei de monitorizare a habitatului 8310 1.1. Definiții Habitatul 8310 (peșteră închisă publicului) este considerat acea cavitatea naturală care nu este destinată exploatării turistice sau altor activități antropice care produc presiuni și amenințări asupra ecosistemului subteran (activități industriale, căi de circulație, depozite etc.). Analizând definițiile pentru acest tip de habitat rezultă că denumirea de "peșteră" este un termen generic, în care condiția de accesibilitate a acesteia (cavitate care
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
carstic poluarea solului și apelor Risc subteran natural procese de colaps (prăbușiri tavane și galerii), incaziune deschidere de hornuri și ferestre carstice aport de depozite de la suprafață (grohotiș, sol, argilă, detritus vegetal) dezagregări frecvente cu formare de detritus mobil antropic depozitarea de materiale și substanțe toxice sau potențial toxice valorificări ale resurselor peșterii dezobstrucții și decolmatări turism excesiv și/sau neorganizat acte de vandalism Se monitorizează riscul și amenințarea directă sau indirectă asupra stării de conservare a peșterii, respectiv asupra integrității
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de informa ceilalți colegi cu privire la unele fenomene din orizonul local; — analizarea unor informații științifice oferite de diferite platforme online (dedicate noilor evoluții climatice globale) pentru corelarea corectă a schimbărilor actuale ale mediului înconjurător cu o serie de activități antropice (metoda turul galeriei). 3.3. Formularea de soluții la probleme din realitatea înconjurătoare, utilizând elemente din domeniul științelor — aplicarea unor pași/algoritmi simpli, logici, pentru rezolvarea de probleme (exemplu: dacă mediul terestru tinde să devină tot mai ostil civilizației umane, care ar
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
mai 2024 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 3.255 din 21 decembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2024. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1 Scopul prezentului regulament este de a reglementa activitățile antropice care se desfășoară pe suprafețele incluse în Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina și ariile naturale protejate suprapuse cu acesta, denumite în continuare PNGM-C, respectiv siturile Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina și ROSPA0045 Grădiștea Muncelului - Cioclovina și ariile naturale de
REGULAMENT din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283368]
-
situațiile: introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiții de izolare a speciilor invazive, introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice Nr./codul măsurii RO-ME-012 Categoria de măsuri UE 1a Referință – legislația românească Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce privește procedura de reglementare cu control Obiective de mediu Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Descriptori D5 Eutrofizare
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
legislația românească Art. 4 din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare. Referință – legislația UE/internațională Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991. Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
agricole, cu modificările și completările ulterioare. Referință – legislația UE/internațională Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10 Contaminanți Ind. 8.1.1
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]