1,523 matches
-
tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali demonstrează că pentru fiecare cultură sunt tot mai puține norme prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiză sociologică este săracă fără abordarea acestora, căci prin intermediul lor relațiile dintre indivizi și organizații capătă un caracter obiectual. Dacă simbolurile reprezintă prima formă de manifestare a culturii unei instituții, ritualurile reprezintă cel de-al doilea element sine qua non. Antropologii definesc ritualul ca pe o activitate repetitivă, standardizată din punct de vedere cultural, cu un caracter primordial simbolic, efectuată în scopul influențării acțiunilor umane (sau cel puțin permițîndu-le să înțeleagă mai bine locul lor în lume) și fiind de domeniul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
cu adevărat cineva să ne aducă prosperitatea? Aici pînă și economiștii au îndoieli serioase. Cred așadar că știința economică se află în criză. O criză pe care sunt chemați să o rezolve nu doar economiști, ci și filosofi, sociologi, politologi, antropologi într-o veritabilă horă a prieteniei transdisciplinare. Alte opinii consideră că știința econo-mică este actualmente cea mai bine structurată dintre toate științele sociale, că abordarea economică este nu doar legitimă ci și fructuoasă și că ar trebui să slujească drept
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
membrilor și valorificarea internă a apartenenței la grup și a loialității față de acesta. O asemenea raportare exclusivă la grupul familial, care plasează solicitările familiei deasupra limitelor impuse de lege, de norma etică sau de interesul public, a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip de structură socială comunitară, el a fost capabil să explice incapacitatea unor colectivități rurale din sudul Italiei de a ieși dintr-o anumită stare de subdezvoltare economică. Apariția și persistența
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și acest popor pot avea un viitor mare". În sfîrșit, o altă opțiune angajată pleda pentru neutralitatea descriptivă și compasiunea explicativă, întocmai ca în studiul recent al antropologului bulgar Bogdan Bogdanov: "omul acestor locuri nu este, în principiu, nici credincios în sens religios -, nici superstițios, fiind gata să rîdă de cei care exagerează în credința lor. Religia nu este un mod de a privi lumea, ea este acel
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
democratic îngrădit. — Ai să vezi, iar au să explice masacrul prin rivalitatea dintre triburile bantu și cele nilotice, spuneai, cu o nuanță de amărăciune pe care nu ți-o cunoșteam. — Păi credeam că toți sunt bantu în regiunea asta... — Vreun antropolog de serviciu o să găsească atâtea etnii cât e nevoie și li se va spune că s-au detestat dintotdeauna și că n-au decât să se ucidă între ei... Sau li se va aminti că președintele indezirabil i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
altfel, și deci nu e cazul să ne plângem: dar este cu adevărat păcat că De Martino 2, în loc să se ocupe de cultura populară din Lucania, nu s-a preocupat de cultura populară din Napoli. De altfel, nici un etnolog sau antropolog nu s-a interesat, cu aceeași precizie și intransigență științifică folosită în cazul culturilor populare țărănești, de culturile populare urbane. Este de neconceput, de exemplu, un studiu precum cel dedicat de Lévi-Strauss unor mici popoare sălbatice - izolate și pure - despre
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mafiei, Lumea interlopă din Napoli, Tatuaj)3. Abele De Blasio și-a desfășurat cercetările chiar în anii în care Di Giacomo și Russo scriau poezie, după o metodă ce-l avea drept maestru pe Lombroso și drept lucernae pe alți antropologi, ca să spunem așa, „veriști”4, astăzi uitați. Lipsa sa de finețe era deci maximă. Relația sa cu „plebea” napolitană era cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea, se cuvin corectate prin Marx și prin antropologi. *3 Teoria artei ca nevroză ne obligă să ne întrebăm în ce măsură autorul crede în creația imaginației sale. 119 Se aseamănă oare romancierul nu numai cu copilul romantic care "spune povești" - adică prelucrează propria sa experiență până ajunge la o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
făcut încercări cât se poate de concrete în această direcție în unele studii dedicate originilor sociale ale literaturii: în teoria unilaterală a lui Bücher oare susține că poezia s-ar fi născut din ritmurile muncii ; în numeroasele cercetări întreprinse de antropologi asupra rolului magic al artei primitive; în tentativa foarte erudită făcută de George Thomson de a lega concret tragedia greacă de cultul și ritualurile religioase, precum și de revoluția socială democratică efectuată în vremea lui Eschil ; în tentativa oarecum naivă a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
2). 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și Conjuncția și stabilește relații de coordonare copulativă și are o răspândire generală, putând lega foarte multe tipuri de conjuncți (inclusiv prefixoide: Ion și Maria sunt etno- și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interpretarea grupată, de exemplu). 2.6. Coordonarea de prefixoide Unele aspecte care țin de coordonarea de prefixoide au impact asupra acordului în număr și, într-o mai mică măsură, asupra acordului în gen: (181) Ion și Maria sunt etno- și antropologi. Enunțul (181) admite două lecturi: - (i) fiecărui conjunct din prima sintagmă coordonată îi corespunde un conjunct din a doua sintagmă coordonată, respectând ordinea liniară a conjuncților (o distributivitate dublă): (182) a. Ion este etnolog. b. Maria este antropolog. - (ii) sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etno- și antropologi. Enunțul (181) admite două lecturi: - (i) fiecărui conjunct din prima sintagmă coordonată îi corespunde un conjunct din a doua sintagmă coordonată, respectând ordinea liniară a conjuncților (o distributivitate dublă): (182) a. Ion este etnolog. b. Maria este antropolog. - (ii) sintagma coordonată din poziția de subiect se combină în mod colectiv cu sintagma coordonată predicativă (lectura colectivă): (183) a. Ion este etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din (183), propoziția (181) nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublă): (182) a. Ion este etnolog. b. Maria este antropolog. - (ii) sintagma coordonată din poziția de subiect se combină în mod colectiv cu sintagma coordonată predicativă (lectura colectivă): (183) a. Ion este etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din (183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din (183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i) pluralul distributiv (care se distribuie fiecăruia dintre conjuncți); (ii) pluralul cumulativ (care apare prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i) pluralul distributiv (care se distribuie fiecăruia dintre conjuncți); (ii) pluralul cumulativ (care apare prin cumularea referinței sintagmei coordonate). Pluralul (...logi) din sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i) pluralul distributiv (care se distribuie fiecăruia dintre conjuncți); (ii) pluralul cumulativ (care apare prin cumularea referinței sintagmei coordonate). Pluralul (...logi) din sintagma etno- și antropologi nu este distributiv în interiorul acestei sintagme coordonate, ci este de tip cumulativ (pentru lectura din (182)). Aceeași diferență între pluralul distributiv și pluralul cumulativ se întâlnește și în: (184) limbile română și franceză, unde pluralul nominal nu se distribuie fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
are nevoie de un țap ispășitor pentru a-și defula umorile, tensiunile și nervii îndelung acumulați. Evident, tapul ispășitor în Italia actuală este comunitatea românească. Ea este simbolic/real sacrificată. A devenit o nefericită versiune postmodernă a pharmakos-ului analizat de antropologul Rene Girard. Din această perspectivă, nu are importanță realitatea că doar unii români sunt răi... La limită, toți românii sunt stigmatizați drept hoți, violatori și criminali. Dacă un italian violează o fată de 4 ani, nefericitul eveniment este consemnat de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
era interpretată ca o probă a cinstei acuzatului. Realitatea este că ordaliile sunt universale și preced cu mult creștinismul. Antropologia culturală ne oferă cu maximă generozitate o mulțime de exemple. Unele dintre ele au fost colecționate și interpretate specific de antropologul englez Sir James Frazer în celebra sa carte "Creanga de aur". Doar două exemple clasice. În Umbria edificatoare era trecerea prin proba armelor. În vestul Africii predomina ordalia otrăvii. Ioan Petru Culianu invocă, la rându-i, dreptul cutumiar celtic. Aici
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în SUA s-a conturat orientarea biologică a neoevoluționismului prin autori precum Julien Steward și Leslie White. Primul a fost cel care a fondat ecologia culturală, fiind interesat în mod special de influența condițiilor materiale asupra culturii. În acest sens, antropologul american considera că un sistem cultural este format dintr-un nucleu cultural (cunoștințe tehnice, diviziunea muncii, realități socio-culturale) și trăsături secundare (inovații locale, elemente de împrumut, determinări ale mediului specific). De asemenea, Steward afirmă că evoluția se bazează pe creșterea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
motivele lor. Răbdarea este o virtute pe care trebuie să ne o asumăm cu toții... Dincolo de toate interpretările posibile, subiectul este realmente fascinant și de o permanentă actualitate. Aștept, prin urmare, dezbateri publice cu adevărații specialiști în subtilitățile teologiei, cu istorici, antropologi și sociologi ai religiilor. Cultura pop instrument de manipulare sau religie alternativă? (1) Muzica pop a fascinat dintotdeauna. Eroii pop-ului sunt semizeii desacralizați ai cotidianului. Au făcut și fac istorie. Ieri i-am avut pe Beatles, Rolling Stones, Pink
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sunt vaste. Pe lângă numeroase articole, circa 80 și aproape 300 recenzii critice, Durkheim a publicat și patru cărți: * Diviziunea muncii sociale * Regulile metodei sociologice * Sinuciderea * Formele elementare ale vieții religioase După moartea sa, urmașii, între care nepotul său, sociologul și antropologul Marcel Mauss (1872-1950) s-a distins în mod deosebit, au editat aducând la cunoștința publicului următoarele cărți: * Educație și sociologie * Sociologia și filozofia * Socialismul * Evoluția pedagogiei în Franța Învățăturile. Emil Durkheim aparține istoriei sociologiei, fiind considerat : a. inițiatorul caracterului științific
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
În 1876 obține bacalaureatul. Între 1876-1881 a studiat istoria și filosofia la Universitatea din Berlin cu unele dintre cele mai importante figuri academice al momentului: istoricii Mommsen, Treitschke, Sybel și Droysen, filosofii Harms și Zeller, istoricul de artă Hermann Grimm, antropologii Lazarus și Steinthal și psihologul Bastian, familiarizându-se cu cele mai noi interpretări furnizate de științele timpului. La sfârșitul studiilor, în 1881, obține titlul de doctor în filosofie cu o teză despre Kant intitulată Conceptul de materie la I.Kant
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]