1,520 matches
-
reproducerea societății omenești. Cele două sfere se caracterizează prin exploatare și oprimare în societatea împărțită în clase. Familiaxe "„familie" nu este „naturală”, ci produs al evoluției sociale și este influențată în evoluția ei de către relațiile economice de producție. Preluând ideile antropologului Morgan, Engelsxe "„Engels,Friedrich" analizează matriarhatulxe "„matriarhat" (femeile dețineau putereaxe "„putere" economică, ele având tot ceea ce era necesar pentru gătit, îmbrăcat, adăpostit, gospodăria fiind primul centru al producției) și apariția monogamiei. Înainte de apariția familiei, argumentează el, a existat o stare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
chiar fără date statistice, sunt utile și interesante. Lucrul apare evident când este vorba de alte culturi și populații și cu atât mai mult când acestea sunt „exotice”. Constatări care pentru nativi au statutul de mari banalități pot apărea în fața antropologului cultural (sau etnografului) și a mediului cultural din care acesta provine ca veritabile informații științifice. Semnificația acestui gen de informații sporește dacă ele îmbracă haina mai riguroasă a datelor statistice. Publicul larg, audiența pretinde din ce în ce mai mult astfel de date, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teoretic și intelectual mai larg, acestea pierd mult din relevanță. E nevoie de interpretare, dar nu una liberă de orice acoperire faptică. Vom încheia în acest sens invocând un citat chiar din celebra lucrare The Interpretation of Cultures (1973) acunoscutului antropolog cultural american C. Geerts, considerat unul dintre părinții turnuriiinterpretativiste (și postmoderniste): „Nimic n-ar discredita mai mult o asemenea abordare șinterpretativistă - n.n.ț decât o combinare de intuiționism și alchimie, indiferent cât de elegant sunt exprimate intuițiile sau cât de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali indică faptul că pentru fiecare cultură sunt tot mai puține norme general acceptate prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”). Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial cu observația participativă. Luând parte la viața și activitatea unei colectivități (observația participativă), acești cercetători au realizat și discuții informale, iar uneori au inițiat și interviuri propriu-zise. Observația participativă și interviul de profunzime
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare care are ca obiect o realitate socială asupra căreia nu dispunem de informații teoretice și practice preliminarii. Etnologii și antropologii sunt primii cercetători care au întreprins observații de acest tip asupra societăților "primitive", înregistrând direct aspecte și evenimente semnificative din viața populațiilor respective și oferind astfel primele informații despre ele. Practica asistenței sociale presupune extrem de frecvent apelul la o asemenea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de informație mediate; astfel, antropologii și sociologii veacului al XIX-lea și-au construit teoriile științifice pe baza mărturiilor din scrierile călătorilor europeni în Lumea Nouă sau pe baza analizei documentelor statistice. Tehnica documentării a fost utilizată ca instrument fundamental în dobândirea și în transmiterea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
parte dintr-o structură socială (familie, vecinătate, grup, etc.), dintr-un mediu social specific și, prin aceasta, dintr-o rețea de raporturi sociale diferite. Termenul de rețea își are originea în anchetele de comunitate, fiind utilizat pentru prima dată de antropologul John Barnes, în 1954, într-un studiu asupra rolurilor sociale în sânul unei comunități. După Barnes, rețeaua este "ceva care traversează societatea... toate grupurile normale, familia și vecinătatea, echipele de muncă sau profesionale"31. Ea este constituită din sistemul de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam și China. (c) 2008, Laurent Bazin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hegemonică reprezintă un fel de impuls de a reanaliza diversele elaborări antropologice cărora le-a dat naștere și de a căuta să surprindem în specificul lor diferitele câmpuri de raporturi sociale. În această optică, munca ocupă un loc esențial pentru antropolog, oricare ar fi statutul producției, central sau pe cale de a deveni periferic, în formațiunile socioeconomice avute în vedere. Economicul care cunoaște o revenire magistrală, în același timp negativă și pozitivă, pe scena mediatică este obiectul unor viziuni divergente. Critica se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi cu studiul societăților "primitive" sau "tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la o analiză a situației coloniale, de a propune noi formulări pentru ipotezele generale elaborate de Marx și Engels în legătură cu formarea și expansiunea capitalismului. Două orientări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este complicată de decupajele epistemice și condamnată să confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de fond deschise de antropologia economică par astăzi foarte îndepărtate, dacă nu complet uitate, îngropate și ocultate de o parte din antropologi. Ele luau naștere într-o conjunctură generală în care modurile de cunoaștere și de interpretare nu se dizolvau într-o captare fascinată a "realului concret": pe scurt, societatea era în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat, și chiar bulversată prin acte individuale semnificative și mișcări sociale de emancipare. Această capacitate noetică de depășire a situațiilor contingente deschidea orizonturi hermeneutice foarte vaste, care-i făceau pe antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o voință
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și statutare, pe de o parte, precare și depreciate, pe de alta, s-a accentuat într-atât, încât a făcut din economic și din transformările lui mondiale ceva ce seamănă cu un negândit neglijabil pentru minoritatea cea mai teoretică a antropologilor concentrați asupra speculației etnografice sub aspectele ei istorice sau postmoderne. În paralel cu noile tendințe ale "etnologiei franceze" de a se interesa de întreprinderi, de clasele muncitoare sau de meserii din perspectiva patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care decurg din ea, și anume prezența etnologului în interiorul întreprinderii și accesul la salariați: condiționați de acordul direcțiilor care, în acest domeniu, păstrează o putere de decizie integrală, această prezență nu este, ca în celelalte câmpuri de investigație obișnuite pentru antropologi, rodul unei alegeri libere. Statutul juridic al întreprinderilor proprietăți private sau publice face din ele locuri închise, implicând o autorizație de acces. În această privință, poziția de străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
individual de către întreprindere într-un post dat, pentru a fi în contact cu populația uzinei. Această soluție, care nu poate să nu îmbrace un aspect "misionar", după ce a fost mult timp un itinerar militant, tinde să seducă cu ușurință comunitatea antropologilor, dispuși să vadă în ea în mod spontan o reluare fidelă a modelelor fondatoare ale disciplinei: a decide să "se stabilească" la uzină ar fi ca și când ar pleca să împărtășească viața unui sat african sau a unui trib amazonian. Recrutarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etnologia în întreprindere; dar ea revenea asupra acestei linii de conduită în 1989, când accepta "proprietatea privată" a investigațiilor, reținând în același timp clauza de a nu aduce "prejudicii" persoanelor. Această noțiune de prejudiciu, împărtășită de multe asociații profesionale de antropologi, este în mod evident eminamente problematică în întreprindere, mai cu seamă într-o perioadă de transformări cruciale în care avansul spre o hegemonie totodată reală și imaginară a întreprinderii impune reajustări constante care îi ating în mod prioritar pe indivizi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de resurse umane și de comunicare, o obligație de care ar beneficia pe termen scurt sau mediu disciplina etnologică? Presiunea exercitată asupra antropologilor pentru a-i face să abandoneze niște atitudini care, din exterior, ar putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]