1,654 matches
-
când de fapt le petrecuse jelind, îi scrie: „Tot restul a fost actorie” (Spender, 1977, p. 134). Corespondența, scrisorile deschise către diversele publicații ale timpului, notațiile din ceea ce s-ar putea numi „jurnalul” său (Chandler, 1991) dezvăluie adeseori un personaj anxios, reactiv, depresiv, ranchiunos, capabil de cruzimi și meschinării. Imaginea o evocă izbitor pe aceea a scriitorului din roman: Asemenea celui al lui Roger Wade, scriitorul plin de succes, între două vârste, alcoolic și egocentric, fluxul conștiinței lui Raymond putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
intereseze prea mult nici pe cel care a imaginat-o. Și totuși, ca suspans, ca artă a amânării deznodământului, Playback poate fi oricând citată între exemplele strălucite. Fiecare capitol iscă în cititor nu doar o vie curiozitate, ci și o anxioasă întrebare: În fond, ce se întâmplă? Unde conduc toate aceste fire dezlânate, toate aceste întâmplări care, în sine, nu par să spună nimic? În ce constă „crima” Eleanorei King (metamorfozată, între timp, în Betty Mayfield)? Influența romanului polițist englezesc e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de 3 luni, au indicat în mod constant că Margaret era în avans în privința nivelului capacităților perceptive și a capacității de a recunoaște stimuli familiari. Manifesta un interes deosebit pentru jucării și le utiliza pentru a se calma atunci când devenea anxioasă. Atenția acordată jucăriilor și relațiile sale cu acestea atingeau un nivel cel puțin egal cu interesul arătat persoanelor. Ea a surprins adesea personalul, dând dovadă de o capacitate impresionantă de „a percepe și discrimina jucăriile, în scopul de a acționa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
examen a arătat că aceia care se izolează de colegii lor par mai puțin stresați decât ceilalți (în Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Fără îndoială că rolul protector al fugii de afiliere poate fi atribuit efectului de contagiune al unui grup anxios. Nevoia de afiliere care-i determină pe imigranții de aceeași naționalitate să se grupeze în aceleași imobile sau cartiere, deși îi poate ajuta să suporte mai bine greutățile exilului, poate să afecteze în mod negativ integrarea lor în țara de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
comunică fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care nu este nici agresiv, nici manipulator 41. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Învățarea „afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor” este practicată în terapiile comportamentale, întrucât exprimarea antrenează o „decondiționare a răspunsurilor anxioase inadaptate care se instalează la bolnav în raport cu persoanele cu care intră în contact” (Wolpe, 1973/1975). Antagonismul dintre exprimarea sentimentelor și anxietate a fost subliniat în mod repetat de Wolpe, ca și de alți autori (Boisvert și Baudry, 1981; Mathieu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mor...”? Acest refuz al morții se manifestă în testul „Satul”. Deși toate satelereale au un cimitir, Lhote (1976) arată că doar 10% dintre persoanele supuse testului se gândesc să construiască unul. Iar aceste persoane sunt în marea lor majoritate subiecți anxioși, fragili, aflați într-o stare de indispoziție. Se întâmplă totuși ca persoanele cu o vârstă înaintată să le vorbească celorlalți despre anticiparea propriei morți. Victor Hugo îi mărturisea unei tinere poete: „Sunt bătrân, am să mor. Îl voi vedea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și moartea în prezența căreia el trăiește constant”. Melancolicul nu poate spera nimic, întrucât la el se observă „o stagnare a timpului trăit”, așa cum la schizofrenici apare „sindromul timpului oprit”. Patologică este anticiparea-catastrofă a fobicilor, a ipohondrilor și a marilor anxioși, dar aici avem de-a face cu un simptom, și nu cu un mecanism de apărare. Doliul anticipat, al cărui efect protector a fost prezentat anterior (vezi p. 149), are uneori consecințe nocive. Atunci când persoana a cărei moarte fusese anticipată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ajutor o întărește. Potrivit lui Freud (1926/1968), în isterie, modificările eului prin formațiunea reacțională sunt și semnul unor activități de contrainvestire. În acest fel, conflictul rezultat din ambivalență este, după cât se pare, rezolvat. O demonstrează surplusul de tandrețe sau atenția anxioasă electivă a unei paciente isterice față de copiii săi, înlocuind ura subiacentă legată de moțiunile pulsionale infantile ale femeii. Tot astfel, în isteria de conversie, transpunere corporală a tensiunilor psihice, „contrainvestirea își alege (...) fragmentul asupra căruia va putea fi concentrată toată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nervi») poate fi găsit chiar într-un ansamblu pe cât posibil neutralizat” (Rausch de Traubenberg și Boizon, 1976). Răspunsuri moralizatoare date la testul „Lăbuță-Neagră” ne permit de asemenea să intuim o formațiune reacțională, după cum subliniază Corman (1974) în legătură cu cazul Maryvonne. Extrem de anxioasă, tânăra manifestă în răspunsurile la testul „Lăbuță-Neagră” o reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este indecent, spune ea, să te săruți în plin câmp, în plină stradă, iar Lăbuță-Neagră dă dovadă de indiscreție privindu-i”. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
începutul studiilor sale de medicină, în Centrul medical universitar american unde lucrează Gamill, care se va ocupa de terapia lui. În urma acestui episod, mama pacientului, care i-a fost învățătoare timp de doi ani, se dovedește a fi o femeie anxioasă care își „dădăcește” fiul, intervenind chiar și în alegerile lui amoroase. După șase luni de tratament, pacientul, căruia îi este mai bine, reușește să facă față, alături de cursurile sale la universitate, și unui post de asistent de laborator. Totuși, după
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și ofilește, împingând-o într-un anotimp autumnal, de extincție lentă. Viața - descoperă poetul - înseamnă de fapt combustie, înaintare inexorabilă spre moarte. Existența e în esență „marea trecere”. După Trakl, nimeni n-a dat o expresie mai copleșitoare acestui sentiment anxios, propriu liricii expresioniste. Poezia blagiană începe să fie populată de viziuni apocaliptice, anunță și ea „Menschheitsdämmerung”, „aude plânsul orașelor”, așa-numitul „Qual der Stadte”, lamentația marilor aglomerări umane, unde germenul originar al vieții a fost ucis sau urmează curând să
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi retrăite într-o simetrie a declinului
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor aflat într-o profundă criză existențială și morală, este acela al unei lumi în agonie, în care „cadavre neîngropate la timp”, infestate de viermi hidoși, stau alături de șerpi, „cameleoni anxioși” și hiene, alcătuind laolaltă un bestiar al spaimei și coșmarului. O lume a „golului metafizic” și a „eroilor apocrifi”, nouă Sodomă în care domnesc dezolarea și zădărnicia: „Aici e la fel de trist, de stupid, de zadarnic,/ nu mai ai nici pe
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acomodează ușor; - așezată , tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează între a fi timidă, temătoare și a fi îndrăzneață, spontană, sociabilă, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
solidaritate, altruistă, de apărare, utilitară, ca formă de opoziție etc., reflectând spiritul de contradicție al persoanei; e) părăsirea domiciliului este o măsură de apărare la care recurge copilul pentru a evita unele situații neplăcute sau o pedeapsă; acest copil este anxios, nefericit, căutând refugiu la rude sau la prieteni; f) absenteismul și demisia școlară - fuga și vagabondajul afectează direct activitatea școlară; sunt situații când școala poate fi una din cauzele acestor tulburări de comportament, copilul prezentând o adevărată fobie școlară. Problemele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
engramele motoare (Sbenghe, 1987). Tulburările de coordonare au la origine tulburările de sensibilitate superficiale și profunde, inconștiente sau conștiente, tulburările vestibulare sau cerebeloase, precum și tulburările psihologice sau afective, în sensul că pacientul nu se poate concentra asupra acțiunilor sale, este anxios și nesigur. Semnele subiective ale tulburărilor de coordonare, mai ales la copii, se manifestă prin gesturi dizarmonice, neîndemânare în utilizarea obiectelor, îmbrăcare și dezbrăcare dificilă, dublate de un grafism ezitant. După De Meur și Staes (1988), semnele obiective sunt: a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală și autism sau a celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat în special de efectul pe care îl are muzica utilizată sub diverse forme, ca mijloc pentru modelarea personalității și normalizarea stărilor psihice, atât pentru persoanele normale, cât și pentru cele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în scopuri practice, pentru recuperarea personalității decompensate a subiecților supuși meloterapiei; b) la copiii cu deficiență mintală și hiperactivi, meloterapia poate fi utilizată pentru ameliorarea inhibiției voluntare a actelor motoare și pentru realizarea unor performanțe psihomotrice; c) pentru calmarea subiecților anxioși și a celor hiperkinetici, se folosește un instrument care emite un fel de sunete prelungi de clopoței, deosebit de armonioase; d) la subiecții cu instabilitate emoțională, utilizarea meloterapiei determină diminuarea tensiunilor psihice, reducerea agresivității, favorizează cooperarea în interiorul grupului și activitățile în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu scopul de a întări musculatura antagonistă mișcării din timpul ticului. Metodele psihoterapeutice și de terapie comportamentală ce folosesc numeroase tehnici sunt și ele recomandate, împreună cu celelalte forme de terapie. TIMIDITATE (< fr. timidité, cf. lat. timiditas, -atis) - Comportament defensiv și anxios, ezitant și astenic, exprimând dificultăți de adaptare socială. Timiditatea se poate datora unor factori cum sunt: temperamentul hipotonic, nesiguranța de sine, complexele de inferioritate, consecința unui autoritarism educativ impus, dificultățile de comunicare, reticențele dictate de atitudini hiperexigente din partea familiei sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau alterări funcționale. Diagnosticul se bazează pe observarea tiparelor repetitive de comportament sau pe percepția tulburărilor care alterează activitatea socială. Tulburările de personalitate se împart în trei grupe: ciudat/excentric (personalitate paranoidă, schizoidă); teatrală/nehotărâtă (personalitate borderline, antisocială, narcisistă, histrionică); anxios/inhibat (personalitate dependentă, eschivantă, obsesiv-compulsivă) (Martin, 2005). TULBURĂRI INSTRUMENTALE - După Arcan și Ciumăgeanu (1980), există mai multe accepțiuni ale acestei noțiuni: este considerată o tulburare instrumentală marcantă dificultățile în însușirea citirii, scrierii și calculului la un copil al cărui nivel
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să-și compună o mină impasibilă, însă nu reușește decât pe jumătate. În spatele lui apare și Parthenicus. Șușotesc amândoi precipitat, apoi Ianuarius își croiește drum grăbit, fără să răspundă la saluturi, printre plecăciuni slugarnice și murmure dezaprobatoare. Fulcinius îl petrece anxios din priviri până îl pierde din ochi. Uită pentru o clipă de propriile griji și se gândește că puterea, averea și statutul privilegiat pe care principele le-a acordat unora dintre liberții săi trezesc în mod natural resentimente. Se posomo
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aici. Și deși plăsmuirea vastă atotcuprinzătoare poate fi de cel mai adânc interes, că vine de la Dumnezeu sau de la o sursă nedeterminată care ar trebui să poarte un alt nume, tu Însuți, o instanță finită, ești obligat să aștepți, dureros, anxios, cu inima frântă, În această deznădejde galbenă. Și de ce? Dar trebuie! Așa că zăcea și aștepta. Și asta nu era totul, când Sammler stătea cu chirie În mormânt. Nu era momentul să se gândească, poate, dar ce altceva era de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fie făcută o fată din zilele noastre. Apoi, în secunda în care Polly se face vinovată de comportament antisocial, se dau de ceasul morții ca să explice că de fapt răutatea ei e doar bravadă. Polly e „vulnerabilă“, zic ei. E „anxioasă“. Ei bine, mă scuzați - toți suntem anxioși. Contează mai mult ce facem cu această anxietate. Faptul că Polly le tratează pe fetițele de doisprezece ani cu arsuri chinezești ca să le ia batoanele de Mars nu e un „comportament“. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]