634 matches
-
Există și o taxă pe valoarea adăugată, iar impozitul net pe avere a fost eliminat în 2006. Reglementările pieții muncii sunt relativ flexibile și piața muncii din Islanda este printre cele mai libere din lume. Drepturile de proprietate sunt puternic apărate și Islanda este una dintre puținele țări din lume în care ele se aplică și pescăriilor. Ca și alte state sociale, contribuabilii își plătesc unii altora diferite subvenții, volumul lor fiind mai scăzut decât în alte țări europene. În ciuda taxelor
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
KFOR) și Liban (UNIFIL), precum și în IFOR și SFOR. Între 2003 și 2007, aproximativ 450 de soldați danezi au fost desfășurați în Irak. Danemarca urmează astăzi o politică externă activă, în care drepturile omului, democrația și alte valori cruciale trebuie apărate activ. Groenlanda și Insulele Feroe au primit garanția că vor avea un cuvânt de spus în probleme cum ar fi pescuitul, vânătoarea de balene, și alte aspecte geopolitice. Danemarca propriu-zisă este împărțită în cinci regiuni (în , singular: "region") și acestea în
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Salerno. Încă de la începuturi, planificatorii aliați s-au temut că Operațiunea Avalanche poate să se încheie cu un eșec. Din acest motiv ținta principală a operațiunilor era o debarcare reușită la Salerno, iar nu orașul mai nordic și mai puțin apărat, Neapole. Datorită faptului că zona de debarcare de la Salerno era un golf înconjurat de dealuri înalte, unde apărătorii puteau amenaja excelente poziții defensive, s-a luat hotărârea ca debarcarea să fie executată prin surprindere, fără niciun sprijin de artilerie. Debarcarea
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
a fi una dintre armatele minore ale Sfântului Imperiu Roman. Dar era o armata permanentă alcătuită din 80 000 de soldați, reprezentând 4% din populația de 2,2 milioane de locuitori a Prusiei. Armata prusacă era disproporționată față de mărimea statului apărat. Imperiul Austriac avea 16 de milioane de locuitori, dar armata era numai la jumătatea dimensiunii populației din cauza restricțiilor financiare. Apărarea austriacă părea mai degrabă să fie o "sită" decât un scut împotriva invaziei străine. Armata prusacă era una dintre cele
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
aliați aveau cea mai mare flotă de la războaiele napoleoniene, au considerat fortificațiile rusești, în special fortăreața de la Kronstadt, prea greu de cucerit, și de aceea și-au limitat operațiunile la blocarea comerțului rușilor și la raiduri pe coastele mai puțin apărate ale Finlandei. Rusia era dependentă de importuri atât pentru industria civilă, cât și pentru cea militară și pentru aprovizionarea armatei, blocada afectând foarte serios economia țării. Flota franco-britanică a reușit să distrugă câteva forturi de pe coasta finlandeză, dar multe alte
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
capăt prosperității coloniei în 1471, când au cucerit zona și au construit o fortăreață puternică. Într-un dintre bătăliile care a rămas una dintre paginile de legendă ale istoriei căzăcești, cazacii de pe Don au cucerit în vara anului 1637 fortăreața apărată de 4.000 de turci cu 200 de tunuri și au stăpânit-o timp de 5 ani. În iunie 1641, cazacii au rezistat unui asediu al armatei otomane. În 1642, după retragerea turcilor, țarul a convocat o adunare populară - Zemski
Azov () [Corola-website/Science/302227_a_303556]
-
Finlandei după declanșarea revoluției industriale din secolul al XIX-lea. Istmul a rămas în cadrul Finlandei și după proclamarea independenței. În noiembrie 1939 Uniunea Sovietică a atacat Finlanda declanșând astfel Războiul de Iarnă. Forțele sovietice au reușit să străpungă foarte bine apărata linie Mannerheim la începutul anului 1940. Întregul istm Carelia a devenit parte a URSS-ului, conform prevederilor Tratatului de pace de la Moscova. În 1941 a izbucnit al doilea război mondial, și Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică („Operațiunea Barbarossa”). În
Istmul Carelia () [Corola-website/Science/302355_a_303684]
-
ca în această zonă a pungii de la Kursk să fie concentrate cele mai multe forțe ale Armatei Roșii. Comandanții Frontului Central Sovietic au ales la rândul lor să apere mai bine zona tactică (pe o adâncime de 20 km), lăsând mai slab apărată zona de spate a frontului. Armata lui Model de pe flancul de nord avea mai puține tacuri decât cei de pe flancul sudic. În cele din urmă, în ciuda întăririlor cu divizii de infanterie, Armata a 9-a a bătut pasul pe loc
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
totală de 79 km, din care 10,3 km sunt direct la Rin. Wiesbaden este supranumit "Poarta spre Rheingau", aceasta fiind o zonă întinsă, pe partea dreaptă a Rinului, renumită (printre altele) prin vinuri de mare tradiție și calitate. Poziția apărată a Wiesbadenului la poalele înălțimilor Taunus (care ajung până la aproape 1.000 m) îi conferă o climă blândă. Temperatura medie anuală în Wiesbaden este de 9,5 °C, precipitațiile se adună la 622 l/m², iar soarele strălucește pe cer
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
forțe pentru executarea loviturii. În nord se se aflau trei divizii mecanizate și Corpul Expediționar Britanic. În sud se afla divizia blindată a lui de Gaulle. Șansa de a ataca pozițiile germane într-o perioadă în care ele erau slab apărate a fost pierdută însă. Întârzierile manevrelor aliaților le-a permis germanilor să aducă divizii proaspete de inganterie în coridor și să ocupe noi poziții pe țărmul Canalului Mânecii. Weygand s-a deplasat cu avionul în punga din Belgia și s-a
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
de pe Somme. "XIX Korps" comandate de Guderian trebuiau să înainteze spre frontiera francezo-elvețiană și să prindă în capcană forțele franceze în Munții Vosgi. În același timp, "XVI Korps" ataca Linia Maginot dinspre vest printr-o manevră care viza spatele slab apărat - orașele Verdun, Toul și Metz. Forțele franceze din regiune fuseseră slăbite prin mutarea Grupului de Armată 2 din Alsacia și Lorena pe Linia Weygrand de pe Somme. După ce Grupul de Armată B și-a început ofensiva împotriva Parisului și mai departe
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
ale Europei: Varadinum, Oradea, Nagyvárad, Grosswardein.(după Marcu din Kált, "Chronicon pictum vindobonense" (Cronica pictată de la Viena)) Se povestește că după căderea Budei sub turci, în 1540, aceștia au forțat cucerirea cetății Oradea, considerată poarta de vest spre Transilvania. Cetatea, apărată ca o vrajă de apele veșnic calde ale Peței, era de necucerit! Steaua protectoare a cetății a strălucit până în anul 1660, când Ali, pașa de Timișoara, și-a jurat să cucerească mica fortificație cu orice preț. A venit cu oaste
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
urma unor mici încăperi ce au generat ipoteza că cetatea ar fi de epocă preromanică”. În cetate mai exista o fântână adâncă și o capelă. Faptul că din trei părți fortificația era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăți din Transilvania și Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate). Era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cutun, de care era legată
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
spre stânga, anulându-se astfel orice unghi mort. Meterezele de la turnurile de colț și de la turnul clopotniță erau de tipul arquebuse, rotunde, având deasupra o deschidere pentru ochire. Zidurile de pe laturile de sud și de est erau cele mai bine apărate, cele de pe laturile de nord și vest aflându-se pe o coamă abruptă a dealului, greu de escaladat de eventualii atacatori. De-a lungul zidurilor se observă existența unui "drum de strajă" din lemn, pentru a permite apărarea la nivelul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
renunțaseră la acea dată la astfel de rezolvări. Fortificațiile erau impresionante, "intra-muros-ul" ocupând 45 de hectare. Accesul se făcea prin barbacane. Existau în total în jur de 20 de turnuri și porți care erau întreținute, pe timp de pace și apărate, pe timp de război de bresle meșteșugărești, al căror nume îl și purtau . Acestea erau:
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
a le permite acestora să extermine garnizoana revoluționară”. Astfel, guvernul provizoriu, sprijinit de câțiva servitori care se aflaseră anterior în slujba țarului și rămăseseră loiali, s-au baricadat în palat. O mare parte a personalului administrativ a fugit, lăsând palatul apărat doar de un număr mic de cazaci și cadeți, precum și de 137 de militari femei din Batalionul Femeilor. Alimentele comandate de către ocupanții palatului au fost rechiziționate de bolșevici, iar Palatul de Iarnă a fost supus unui asediu, intrând astfel în
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
cu turci selgiucizi și tătari islamizați (parte din urmașii acestora, trăind printre creștini, au devenit găgăuzii de mai tarziu). Tot în această perioadă, datorită vremurilor nesigure, orașul s-a mutat din nou spre mare, în locuri mai greu accesibile - înălțimile apărate natural (în special dealul mare, numit "Djinna Bair", unde s-au descoperit vestigii ale construcțiilor din secolele XIII - XIV). După 1300, zona a trecut din nou în stăpânirea celui de-al Doilea Țarat Bulgar, sub conducerea țarului Teodor Svetoslav, pentru ca
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
acestor multiple insuficiențe și incoveniențe, realizarea de construcții relativ înalte datează încă de la începutul anilor 1600 în anumite locuri. Spre exemplu, în Edinburgh, Scoția, zidul defensiv ce înconjura orașul limita clar expansiunea teritorială a acestuia. Ca urmare construcțiile din interiorul apărat au început să crească în înălțime. Astfel, construcții cu 10 - 11 nivele au devenit comune, înregistrându-se și clădiri record de înalte cu 14 - 15 nivele. Multe din acele clădiri înalte stau încă în picioare și pot fi văzute în
Zgârie-nori () [Corola-website/Science/303591_a_304920]
-
număr de atacuri cu rezultat nedecis, amiralul Togo nu a reușit să provoace alte distrugeri importante flotei rusești, bine apărată de bateriile de tun ale portului. Pe de altă parte, flota rusă nu a părăsit portul, rămânând în rada bine apărată, moartea amiralului Stepan Osipovici Makarov de pe 13 aprilie contribuind la luarea acestei decizii. Însă atacurile asupra flotei ruse au asigurat acoperirea necesară debarcării infanteriei japoneze de la Incheon din Coreea. În scurtă vreme, japonezii au ocupat orașul Seul și cea mai
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
de 6,8 m a fost adâncită în stâncă până la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă, surprinzător la această înălțime. Faptul că din trei părți fortificația era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăți din Transilvania și Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate). Era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cătun, de care era legată
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
partidele politice poloneze de stânga, dreapta sau centru. Chiar în tabăra lui Piłsudski se găseau numeroși oponenți ai Prometeismului. În mod paradoxal, printre tinerii din Partidul Național Democratic și alte organizații de opoziție la linia piłsudskistă, ideea prometeistă era larg apărată și susținută. Istoria colaborării Poloniei interbelice cu "popoarel prometeiene" poate fi împărțită în cinci perioade. În prima perioadă, (1918-1921), Polonia și-a stabilit noile ei granițe răsăritene după războaie cu Uniunea Sovietică și Ucraina, cele apusene cu Germania prin răscoalele
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
I Ucrainean a învins ultimele formații germane și a depășit prin nord Juteborgul, pentru a se întâlni la cu americanii care traversaseră râul Elba la Magdeburg. La nord, Frontul al II-lea Ucrainean a atacat între Stettin și Schwedt pozițiile apărate de Armata a III-a Panzer. Pe 21 aprilie, Armata a II-a de Gardă a avansat aproximativ 50 km la nordul Berlinului, după care a atacat la sud-vest de Werneuchen. Alte unități sovietice au reușit să ajungă în fața ultimei
Bătălia Berlinului () [Corola-website/Science/304390_a_305719]
-
care a făcut joncțiunea cu saxonii lui Bernadotte. Dându-și seama de miza acțiunilor sale, Masséna i-a ordonat lui Carra Saint-Cyr să recucerească satul. În momentul în care generalul a ezitat să atace, căutând punctul slab al localității puternic apărate, André Masséna i-a ordonat să înceapă imediat asaltul. Ofensiva diviziei Carra St-Cyr a fost condusă de regimentele 24 ușor și 4 de linie, urmate de excelenta brigadă de gardă hesiană. La est, rămășițele trupelor saxone ale lui Bernadotte împreună cu
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
un exemplu perfect al hotărârilor militare din ce în ce proaste ale lui Hitler în perioada de sfârșit a războiului. Operațiunea a avut încă din faza de planificare obiective mult prea îndrăznețe. Nu numai că trebuia recucerită Budapesta, dar trebuiau apărate și câmpurile petroliere de la Nagykanizsa. În plus, Hitler spera ca ofensiva germană să împingă Frontul al 3-lea Ucrainean înapoi pe aliniamentul Dunării, ceea ce ar fi oprit înaintarea generală sovietică în Ungaria. Generalii germani speraseră ca trupele de elită și
Operațiunea Frühlingserwachen () [Corola-website/Science/312062_a_313391]
-
succes; ca urmare, atacul german („Operațiunea Marița”) a întâmpinat o rezistență redusă din parte grecilor epuizați, în aprilie 1941”. O scăpare importantă a planificatorilor italieni a fost lipsa oricărui atac împotriva Insulelor Ioniene sau a Cretei, care erau relativ slab apărate, și a căror cucerire ar fi asigurat avanposturi maritime și aeriene importante.
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]