7,447 matches
-
vânzător. Dacă viciile aparente au fost aduse la cunoștinŃa vânzătorului în termenul legal de două zile conform cu prevederile articolului 70 din Codul Comercial cumpărătorul poate rclama viciile aparente în termen de 3 ani. Termenul acesta curge de la data constatării viciilor aparente transmisă vânzătorului. Codul Civil recunoaște vânzătorului de bunuri imobile un privilegiu în cazul în care ar interveni o executare silită imobiliară. Potrivit articolului 1737 Cod Civil punctul 1 ”vânzătorul pe imobilul vândut (are un privilegiu) pentru plata preŃului”. Privilegiul vânzătorului
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
produs acordată de producător. Nu pot fi considerate că intrând în cadrul vânzărilor cu prime acordarea de ambalaje, accesorii, eșantioane, articole promoŃionale care nu fac obiectul comerŃului. Vânzarea cu prime poate fi considerată că o vânzare comercială dublată de o libertate aparentă deoarece ea nu conduce la o diminuare reală a patrimoniului comerciantului dar pentru că acesta realizează acest lucru în mod speculativ mizând pe accelerarea vânzărilor deci pe creșterea vânzărilor și realizarea unui profit suplimentar din care să acopere valoare primelor oferite
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
calității mărfii. 9.5. Înăuntrul termenului de garanție vânzătorul se obligă să acorde asistență tehnică pentru marfă livrată și furnizarea de piese de înlocuire, aceste operațiuni făcându-se gratuit. 9.6. Vânzătorul este răspunzător de viciile ascunse și de viciile aparente, privind calitatea mărfii pe care acesta o livrează cumpărătorului. X. Controlul și recepŃia 10.1. Vânzătorul este obligat să predea marfă la locul stipulat în contract și să transfere cumpărătorului proprietatea asupra produselor, după încasarea prețului stabilit. 10.2. Cumpărătorul
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
rău din senin. Credeam că vandalii sînt mai robuști. MINISTRUL: Adu-i un pahar de apă. Mi se pare că a murit... JENI: Dacă a murit, nu mai poate să bea apă... MINISTRUL: Ai dreptate. Dar dacă e o moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă aparentă și să mă lase-n pace. M-a stresat destul cu vulgaritatea ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sînt mai robuști. MINISTRUL: Adu-i un pahar de apă. Mi se pare că a murit... JENI: Dacă a murit, nu mai poate să bea apă... MINISTRUL: Ai dreptate. Dar dacă e o moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă aparentă și să mă lase-n pace. M-a stresat destul cu vulgaritatea ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI: La ce vă referiți? MINISTRUL: De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
murit, nu mai poate să bea apă... MINISTRUL: Ai dreptate. Dar dacă e o moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă aparentă și să mă lase-n pace. M-a stresat destul cu vulgaritatea ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI: La ce vă referiți? MINISTRUL: De multe ori, cînd mergeam pe la cimitir cu coroanele, am auzit o expresie latinească. Un fel de boală pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Dar dacă e o moarte aparentă? JENI: Atunci să bea apă aparentă și să mă lase-n pace. M-a stresat destul cu vulgaritatea ei. Probabil că și moartea asta aparentă e dinadins. MINISTRUL: Nu cred că e o moarte aparentă. Are chestia aia latinească. JENI: La ce vă referiți? MINISTRUL: De multe ori, cînd mergeam pe la cimitir cu coroanele, am auzit o expresie latinească. Un fel de boală pe care o fac morții. JENI: Vai, domnule ministru! Dar morții nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ca scîndura. JENI: Eu n-o mai fardez. Mi-e frică. MINISTRUL: Puțin pe pleoape. Un pic de albastru, ce naiba. Altfel o să fim acuzați de neglijență în serviciu. JENI: Au! A mișcat iar. V-am spus că e o moarte aparentă. MINISTRUL: Nu cred să fie atît de neserioasă. JENI: E capabilă de orice, bandita asta. Auziți? Dar dacă s-a făcut strigoi? MINISTRUL: Atît de repede? PATROANA: Ah. Ajutor. JENI: S-o ajut? MINISTRUL: Dacă s-a făcut strigoi, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Atît de repede? PATROANA: Ah. Ajutor. JENI: S-o ajut? MINISTRUL: Dacă s-a făcut strigoi, n-o ajuta. Așa-i trebuie. PATROANA: Leșin... MINISTRUL: Las-o să leșine. PATROANA: Mor... JENI: O las să moară? MINISTRUL: Dacă e doar aparentă, las-o. JENI: Vai de mine! MlNlSTRUL: Ce se mai zvîrcolește, babornița dracului! Și ce rigor avea adineauri. Cu inconsecvența asta n-o mai scoatem noi la capăt. JENI: Cred că are o criză. MINISTRUL: Eu cred, dimpotrivă, că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sau alta a prestigioasei sale activități, acțiunile sale urcînd simultan la bursa poeziei, prozei scurte, romanului, teatrului, fără a uita de eseistică, pamflet și critica de întîmpinare. Dincolo de această "risipire" ca-și-programatică a încă foarte tînărului scriptor (n. 1963, București), la fel de aparentă ca și disponibilitatea majorității nouăzeciștilor pentru genuri și specii diferite ducînd firește la interșanjabilitatea elementelor dintr-un mereu schimbător tablou mendeleevian al literelor de azi, ceea ce a făcut întotdeauna farmecul textelor lui Horia Gârbea unificînd teorii ale scrisului care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
consum de droguri și tot ceea ce constituie o obsesie, ceea ce îl face rob pe cel cărora li se închină acestor deșertăciuni pierzătoare de suflet. “Atunci când nu ai nimic în sine, pui pe tine”, spune o vorbă de duh. Unul dintre aparentele paradoxuri ale societății romanești contemporane este acela potrivit căruia România, deși este cotată ca fiind una dintre țările sărace ale Europei, se situează printre primele poziții în clasamentele consumatorilor. Acest lucru nu ne îndreptățește să credem că toți romanii au
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
același sex, perversiunea sexuală, corupția sexuală, incestul sunt considerate “învechite” sau “în neconcordanță cu realitățile sociale moderne”, când, în realitate, prin raportare la principiile morale creștine, lipsa lor din Codul penal poartă amprenta venalității unora care, prin prisma unei toleranțe aparente de jure, încetează, de facto, de a mai avea respect de sine și, în consecință, față de valorile sociale pe care ar trebui să le apere. Decalogul este perfect în alcătuirea sa, ca și Dumnezeu Creatorul care l-a dăruit omenirii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Enron în timp ce continua să fie director financiar al companiei. Causey și fostul ofițer de credite Rick Buy au fost desemnați să monitorizeze aceste afaceri murdare pentru a proteja astfel imaginea și performanțele financiare comunicate de firmă. Pe acest fond de aparent succes financiar perpetuu, în august 2000, Enron înregistrează cea mai mare valoare a acțiunilor sale: 90 de dolari/acțiune ( HYPERLINK "http://en.wikipedia.org" http://en.wikipedia.org). Cu toate acestea, numărul mare de afaceri neprofitabile și numărul mare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
alte motivații, atrași de lucruri lumești. Există elemente care au rolul de a asigura coeziunea socială și unul din acestea îl constituie generalul comun. Indiferent de infinitatea variațiunilor individuale trebuie să existe și un număr de elemente identice (cel puțin aparent) pentru toți indivizii unei societăți care să facă posibilă legătura dintre ei. Cel mai important element socializant este limbajul. Se adaugă mediul comun, precum și alte împrejurări, dintre care merită a fi menționată figura conducătorului. Importantă în aceste sens îmi pare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
viața, dar eu nu trebuie să-i împovărez cu amintirile, păcatele și durerile mele. Ei au drumul lor, ca păsările care zboară din cuib. Trebuie să-i lași liberi, despovărați de grijile părinților. Trebuie să fiu mereu senin, cu o aparentă liniște. Ca oglinda unui lac, fără a-mi dezvălui zbuciumul din adâncuri. Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
puterile închipuirii ca o noțiune atât de puternic marcată cultural să se fundamenteze - chiar în spațiul artificiului filozofic - pe o constantă atât de liniară încât să frizeze, de-a dreptul, natura. Nici măcar prin resemantizări periodice. Altminteri, pe măsură ce înaintează către actualitatea aparentă a literaturii postbelice, notațiile devin din ce în ce mai interesante și se emancipează în tot mai mare măsură de imperativele citatelor. Cu - uneori - o radicalitate susceptibilă de schizoidie. Abordarea celebrei "competiții continue" invocate de Gheorhe Crăciun deține, de departe, supremația: În aceste condiții
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
pe tema: "Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă". Cu toate acestea este partea cea mai interesantă a revistei chiar dacă par din alt film. Partea a doua reunește recenzii de carte scurtisime, nu lipsite de farmecul eboșei, de o neglijență aparentă, poate chiar autentică, cum sunt cele ale Ralucăi Șerban sau ale lui Mădălin Roșioru. Într-un magnific portret de activist-cultural, Dan Gulea descoperă "modelul cultural al lui Ion Bogdan Lefter, a cărui oglindire se află și în cărțile sale" în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
dorit un cămin acolo. La hotel, odihna călătorului e tulburată de concertul leilor captivi în grădina palatului alăturat. Renumitul leu abisinian, simbolul țării. "Vă veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt odoarele palatului, dar "toate aceste splendori, toată această liniște aparentă, dispare ca prin farmec noaptea, în ceasurile de odihnă, cînd apucate de nostalgia deșerturilor și a pădurilor virgine, superbele fiare își înalță sub bolta cerului smălțuit de stele, protestul răcnetelor lor." A doua zi, pe lumină, se văd casele simple
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
fi, în câmpul cultural al acestei mișcări, definitiv falimentar. Critic minuțios până la virgulă - și totuși prin nimic tributar școlilor pozitiviste de modă veche - Paul Cernat evită, înțelept, formula epică a criticii literare. Pe care o înlocuiește cu o sumă de aparente pedanterii în spiritul respectului filologic față de litera scrisă: "abundența și amploarea citatelor nu e o întâmplare, ci o strategie deliberată. Adeseori materia s-a distribuit pe calapodul ideilor după regulile unui montaj vérité, de tip puzzle în puzzle, iar textele
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
acel "0" pe care îl așezăm numaidecît înaintea cifrei unu și căruia, parcă mulțumiți de locul pe care i l-am destinat, ne închipuim că i-am înțeles semnificația. Dar e îndeajuns să ne ceară cineva să-l explicăm pentru ca aparenta familiaritate a acestei forme grafice să se risipească. Și indiferent că îl desemnăm prin litere (zero) sau printr-un simbol (clasicul "0"), nu putem spune ce înțeles are. Putem cel mult să-i indicăm locul în șirul numerelor naturale și
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
că menirea omului (de altfel cred că și a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitară. Omul e o lume complectă și puternic izolată de toate celelalte lumi omenești. Legăturile cu lumile exterioare sînt doar aparente, în orice caz superficiale. Slăbiciunea și nevoile vieții te fac să-ți închipui că înțelegi pe alții, că iubești și ești iubit și înțeles. Eroare grea, despre a cărei realitate dureroasă ajungi să-ți dai seama tocmai în clipele cînd
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
controversat convertind, pur și simplu, problematica ionesciană în retorica de care autorul nu poate scăpa. Într-adevăr: fugind de literatură, Ionescu alunecă inevitabil în literatură. El contestă retorica, nolens-volens, cu armele retoricii. Dar nu li se întâmplă astfel tuturor spiritelor aparent - ori profund - negatoare? Nu a devenit și Cioran, negând sau refuzând sistematic totul, un mare stilist? și atunci, care mai este nota personală, individuală a lui Eugen Ionescu, formula sa de unicitate artistică? Criticul, de fapt, nu poate să pună
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
preocupe pe cineva. Dacă la optzeciști perspectiva era una exterioară, iar abordarea, eminamente ironică, la Ioan Flora se simte o atitudine participativă, tentația de a privi lumea prin ochii acestor personaje, de a le înțelege personalitatea dincolo de comportamentul banal și aparenta lor lipsă de miză în contextul social al timpului. Rezultă de aici o poezie gravă, încărcată de tensiune, a cărei semnificație constă mai degrabă în ceea ce se ascunde dincolo de cuvinte. Ca și alt scriitor bănățean, prozatorul Daniel Vighi, Ioan Flora
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
Coppola, conradiana călătorie în inima întunericului. Ca și în Saving Private Ryan asistăm la o mare desfășurare de forțe, înainte ca bătălia să se angajeze pe sectoare, într-un relief accidentat cu scurte episoade sîngeroase punctate de momente de calm aparent. Ochiului camerei nu-i scapă detaliul sîngeros, însă el nu este speculat, fetișizat. Nu avem nimic din furor heroicus al filmului de gen, ci doar monotonia în care se înscriu viețile pierdute ale combatanților anonimi departe de luminile rampei. Aceast
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
onomasiologice și mai ales prin citarea detaliată a dicționarelor. Autorul textului se plasează astfel în interiorul unei paradigme de discurs căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de intenții se bazează pe aparente date obiective, pro-venind din interpretarea aberantă a practicilor curente ale lumii culturale și științifice. Prima acuzație are ca premisă ideea că modificarea propriului text, la reeditare, e o practică anormală și vinovată (ce se modifică e foarte sumar explicat în
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]