1,311 matches
-
control a constituționalității legilor pe care nu ar putea să o obțină pe altă cale. În cele din urmă, guvernele naționale nu au putut face față acestui cumul de autoritate pentru că Curtea și-a mascat comportamentul în termeni tehnici și apolitici, fără a depăși deloc aplicarea tratatelor. Cheia integrării legale constă în capacitatea de a menține o distanță perceptibilă între drept și politică și în a menține legitimitatea tribunalelor. Atât timp cât se evită ca domeniul dreptului să se amestece cu interesele politice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre, Plafar, cizmar, un zece, nici un efort; * pe lângă, modalitate, PSD, bineînțeles, certăreț, inutil, un nimic, Mihai Viteazul, deoarece, nou-născut; * senator, înspre, PNL, apolitic, despădurire, toc-toc, de pe la, a hăi, Nichita Stănescu, treizeci; * personalitate, un of, nemulțumire, rea-credință, deasupra, câte doi, PD, ignoranță, comesean, visător; * alianță, trosc-pleosc, un tânăr, ineficiență, intrajudețean, Înălțimea-Voastră, dumnealui, rățoi, DEX, Ion Barbu; * democrație, ham-ham, UDMR, neinvitat, fiindcă, de trei ori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-1990-1998 Lia Manoliu -1998- 2004 Ion Țiriac -2004 până în prezent Octavian Morariu Academia Olimpică Română -este o instituție a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, înființată la 21 martie 1991. -Art. 2. Academia Olimpică Română are caracter social, educativ-cultural-sportiv, umanitar, non-profit, apolitic și nonconfesional. Ea reunește prin adeziune benevolă cadre didactice, antrenori, conducători sportivi, personalități sportive, specialiști în domeniul sportului de performanță și din alte domenii de activitate, sau care concură la știința sportului, cu preocupări de ordin cultural-educativ sau de cercetare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
fost utilizat de la început, din 1990, pentru că el era încă inadecvat. A fost preferat termenul tranziție, întrucât era mai puțin tensionat, conținea chiar o formă de neutralitate și ambiguitate acceptabile pentru toată lumea: și pentru comuniști, și pentru anticomuniști, și pentru apolitici, și pentru cei care habar n-aveau ce se întâmpla în și cu țara lor. Mentalul colectiv românesc a înregistrat, în schimb, un alt termen care, chiar dacă nu a fost pronunțat ca atare, a funcționat la nivel invizibil: acela de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
argumentațiilor bazate pe drepturile omului constituie apoi o ancorare discursivă a normelor juridice și a jurisprudenței naționale a discursului internațional (Frost, 2002). Totuși, dincolo de considerațiile de natură teoretică, literatura politologică și sociologică include voci critice asupra neutralității și asupra condiției apolitice a argumentațiilor bazate pe drepturi. Nu numai că s-a demonstrat că aplicarea lor concretă, care cere o permanentă interpretare, nu este lipsită de posibilitatea de a fi la discreția unor persoane. În interiorul spațiilor lăsate de clauzele asupra drepturilor omului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
discursivă a proceselor democratice; un trade off între dimensiunea participativă și dimensiunea reprezentativă în favoarea celei dintâi; tendința de a traduce reprezentarea funcției legate de teritoriu într-o reprezentare de tip transnațional legată de definirea de policy issues (părți interesate); dimensiunea apolitică a statului, înțeles ca stat de reglementare; subsidiaritatea rolului Statului față de sistemul de norme transnaționale, în special în materie de definire a drepturilor; rolul experților de drept, atât în faza de formulare a politicilor de implementare a drepturilor fundamentale, cât
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
nu am idee ca legionarismul să fi lăsat în urmă capodopere muzicale, după cum nici de pe urma nazismului nu cred să fi rămas ceva de neuitat. În Germania, reciclarea și piedestalurile noi pentru muzica lui Wagner și Bruckner (acesta din urmă total apolitic) au coincis cu înmormântarea muzicii dodecafonice și a experimentelor mai populare ale republicii de la Weimar. În România, la venirea la putere a guvernului legionar, nu prea exista nimic de reciclat și, probabil, așa se face că, trimisă în turneu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
numeroși în Slovenia, Bulgaria, Moldova, Slovacia, Ungaria, România și Macedonia romii au pătruns în Parlament numai în România și Macedonia. Așa cum a arătat relativul succes al Partidului Romilor din România (comparativ cu alte țări est-europene), romii nu au nimic inerent apolitic, însă, ca minoritate etnică din Europa Centrală și de Est, ei tind să fie extrem de puțin mobilizați. Pentru o mai bună integrare a acestei minorități este important ca mobilizarea și participarea ei politică să fie încurajate în continuare. Mobilizarea poate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cerut să scriem o cuvântare, am scris despre pericolul comunist. Ca elevă în clasa a XII-a mi-am scris teza despre comunismul din Cuba. Acest interes nu avea vreo rădăcină în familia mea; părinții mei au fost republicani oarecum apolitici, în niciun caz simpatizanți ai lui McCarthy sau John Birch. Acest interes timpuriu a dispărut la facultate (am ratat din nefericire șansa de a învăța rusa cu profesorii fostului meu coleg Victor Friedman, tot la Reed ca și mine), dar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
jucat un rol esențial în definirea programelor politice ale partidelor. Hebdomadarul Le Globe, creat în 1824, devenit cotidian în 1830, s-a constituit (ntr-o publica(ie foarte original( unde Saint-Beuve și-a făcut debutul de critic. Cît despre mica presă apolitică Le Corsaire, Le Diable boiteux, primul Figaro din 1826 aceasta era plină de spirit, marc(nd începutul unei lungi serii de titluri consacrate vieții pariziene, scandalurilor și modelor. B) Presa în timpul Monarhiei din iulie (1830-1848). Născut dintr-o revoluție provocată
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
reprezintă un moment de r(scruce în istoria presei europene. Pentru prima dată un cotidian urma s( ajung(, prin vînzarea exemplar cu exemplar, la păturile populare: în acel moment, Le Petit Journal era cel mai bine vîndut ziar din toată lumea. Apolitic, ca s( nu fie obligat să plătească timbru, acesta își asigura succesul prin simplitatea stilului articolul de pe prima pagină, semnat Timothée Trimm (la origine, pseudonimul lui Léo Lespès) cuprindea termeni comuni ai înțelepciunii populare -, prin exploatarea faptelor diverse afacerea Troppman
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
faptul că avem un verdict judecătoresc de reținere. Sau care ar fi concluzia atâtor dezbateri lacrimogene și breaking news-uri emoțio nante? Nu-i mai arestăm pe cei care au probleme cu inima? Sau poate concluzia corectă a fost trasă de apoliticul șef al Curții de Conturi, onorabilul domn Nicolae Văcăroiu, care, în seara incidentului, s-a prezentat la spital și a declarat în direct la televiziuni că oamenii nevinovați sunt șocați de arestare, deci e clar că președintele Consiliului Județean Argeș
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
încă 4 ani, și filmul e acum gata. Ascultai Europa Liberă când erai mic? Bănuiesc că îți plăceau emisiunile muzicale. Te înșeli. Aveam colegi care ascultau, copiau muzică de la radio, dar eu eram mai orientat deja spre vizual. Și mai apolitic, adică inconștient și apatic. Ascultam însă inevitabil radioul, pentru că Europa Liberă se auzea seară de seară la noi acasă. Ba chiar mă enerva - se auzea prost, plin de bruiaj. N-am avut o relație specială directă, dar era o prezență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
îmi creștea inima văzând cum sunt apreciate locurile noastre, unele din ele ignorate de către românii noștri. Peisajul mănăstirii Bârsana este o feerie îmbinată cu măestria și imaginația omului, care ți creează senzația că ești într-o altă lume, cu persoane apolitice, fără scopuri acaparatoare. E o liniște deplină, dispusă să te ajute sufletește și material, să te ducă în rai și să te simți bine. Așa ne-am simțit și noi după ce am poposit câteva ore în cadrul acestui minunat monument, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
întruchipează această dublă referință tehnicistă și participaționistă. Victoria lui Hubert Dubedout, care ajunge în fruntea coaliției GAM-PSU-SFIO la alegerile municipale din Grenoble în 1965, le face vedete. GAM, compusă în special din sindicaliști, universitari, ingineri, se prezenta ca o grupare apolitică și propunea alegătorilor o gestionare modernă și democratică a orașului. Inginer în cadrul Centrului de Studii Nucleare, Hubert Dubedout s-a făcut cunoscut prin campania sa (victorioasă) privind aprovizionarea cu apă a etajelor superioare din blocurile noilor cartiere 269. El părea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă ajutat și de critici o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de cauzalitate între cele două fenomene și relația lor cu democrația. 4. Care sunt condițiile esențiale ale democrației contemporane? Răspândirea democrației nu garantează întotdeauna consolidarea și persistența acesteia. Este deci oportun să reformulăm întrebarea astfel: "Este posibilă identificarea anumitor condiții "apolitice" relevante pentru democrațiile care s-au instaurat consolidat în ultimele decenii? În aceste decenii, răspândirea democrației doar prin "imitare" a făcut relativ superfluă analiza tranzițiilor și a instaurărilor democrațiilor. Această întrebare a dat naștere unei dezbateri aprinse. În ciuda limitelor în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau (în accepțiunea lui Lijphart) a "sub-elitelor" activiștilor (în context apolitic, cu participare scăzută la nivel de masă). La nivel instituțional, democrațiile consociative sunt caracterizate de guverne cu coaliții largi; existența unor mecanisme de veto este menită să asigure rolul minorităților în procesul decizional și la aplicarea principiul proporționalității în toate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
indică o distribuție în trei dimensiuni: prima exprimă potențialul de protest, a doua participarea la grupuri secundare cu caracter mai evident politic, precum sindicatele și în special partidele politice, în timp ce a treia exprimă participarea la activitățile unor grupuri mai curând apolitice precum asociațiile sportive, religioase sau profesionale. Variabilele grupate în dimensiunile latente (factorii) ale participării sunt grafic separate prin chenarele îngroșate din tabelul 2.12. Trebuie luată în seamă această diferențiere a activismului politic în funcție de caracterul politic, semi-politic sau apolitic al
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
curând apolitice precum asociațiile sportive, religioase sau profesionale. Variabilele grupate în dimensiunile latente (factorii) ale participării sunt grafic separate prin chenarele îngroșate din tabelul 2.12. Trebuie luată în seamă această diferențiere a activismului politic în funcție de caracterul politic, semi-politic sau apolitic al grupului în care cetățenii activează. Este posibil, astfel, ca publicul să considere sindicatele drept un grup mai puțin autonom al societății civile și mai curând ca un vehicul politic pentru conducătorii acestora sau chiar pentru diverse partide politice. Nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
voluntare joacă roluri de "bonding" și "bridging", adică de punți peste linii de clivaj esențiale, făcându-i pe oameni să renunțe la aceste referințe esențiale și solidarizând societatea. Condiția impusă de Putnam este ca aceste asociații voluntare să fie total apolitice. Atunci cum ar putea ele favoriza participarea politică și angajamentul civic fără a se angaja în dezbateri politice specifice și fără a reprezenta interese sociale? Dacă ne gândim că societatea civilă este văzută în același timp și ca oponenta decisivă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de la orice implicare oficială. Dar totul în mod discret și organic, fără ostentație și gesturi spectaculoase. Refuzul de a scrie la comandă pleacă, în primul rând, dintr-o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor apolitici din vocație, indiferentă la soarta cetății (zeci, sute, mii de exemplare în literatura universală), a turnului de fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
primul rând, dintr-o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor apolitici din vocație, indiferentă la soarta cetății (zeci, sute, mii de exemplare în literatura universală), a turnului de fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică a rezistenței literare românești din ultimele decenii. Nu-i mai puțin adevărat că această formă de rezistență comodă, prudentă, fără mai riscuri, uneori chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]