2,797 matches
-
vesele cântări. Bravi ostași ai țării mele, Dorobanți și roșiori, Cucerind redute grele. Voi ați fost învingători. Citește mai mult Ostașilor români de ziua independenței Dorobanți și roșiori,Bravi ostași ai țării mele,Ați luptat învingători,Cucerind redute grele.Lupte aprige la Plevna,La Smârdan ori la Vidin,Au aprins în suflet râvnaDe-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajniciSă luptați spre libertate,Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarteZiua voastră e aproape,Zi din maiul înflorit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
independenței Dorobanți și roșiori,Bravi ostași ai țării mele,Ați luptat învingători,Cucerind redute grele.Lupte aprige la Plevna,La Smârdan ori la Vidin,Au aprins în suflet râvnaDe-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajniciSă luptați spre libertate,Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarteZiua voastră e aproape,Zi din maiul înflorit,Cerul vrea să vă adapeFlori pe piept din mal ivit.Cerul vrea să vă aducăUn omagiu de culori,Să se-audă-n vai și-n luncăMarșuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
scoboară Și face clipa zilei mai senină. Și când ești tristă, tu tot frumoasă ești Iar lacrima ți-nnobilează fața; S-au scris, în vreme, poeme și povești, Cum te-ai luptat, zeiță, tu cu viața. Nu mă pricep mai aprig să te laud... Ce vorbe alese să poeticesc, Ca să înțeleagă toți, care mă áud, ... Citește mai mult AZI, DE ZIUA TAde Nicolaie Tony DINCĂAzi mi-am propus s-amestec, cu răbdare,Parfum de fân, de cer, de orhideeCu nimb de
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
ceruri se scoboarăși face clipa zilei mai senină.Și când ești tristă, tu tot frumoasă eștiIar lacrima ți-nnobilează fața;S-au scris, în vreme, poeme și povești, Cum te-ai luptat, zeiță, tu cu viața.Nu mă pricep mai aprig să te laud...Ce vorbe alese să poeticesc,Ca să înțeleagă toți, care mă áud,... IX. SINISTRA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. SINISTRĂ de Nicolaie DINCĂ Poate noaptea n-ar fi sumbră, Și nici
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
AVATARUL MEU, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016. AVATARUL MEU de Nicolaie Tony DINCĂ În lumea mea de vis te-am pus zeiță Și ți-am clădit în inimă altar; M-ai înrobit în aprigă dorință Și îmi ești hrană, gând și avatar. Trăiesc o inefabilă mirare: De ce nu fug, dacă nu sunt legat, De ce aleg să stau, în continuare, Prizonier voit și resemnat?!... Citește mai mult AVATARUL MEUde Nicolaie Tony DINCĂÎn lumea mea de
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
dacă nu sunt legat, De ce aleg să stau, în continuare, Prizonier voit și resemnat?!... Citește mai mult AVATARUL MEUde Nicolaie Tony DINCĂÎn lumea mea de vis te-am pus zeițăși ți-am clădit în inimă altar;M-ai înrobit în aprigă dorințăși îmi ești hrană, gând și avatar.Trăiesc o inefabilă mirare:De ce nu fug, dacă nu sunt legat,De ce aleg să stau, în continuare,Prizonier voit și resemnat?!...... XXIX. ATITUDINI, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2110 din 10
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > GÂNDU-MI ZBURLIT.. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului S-a lăsat înserarea și un frig.. Parcă-i iarnă cu așa vânt aprig, Cade ploaia ce-i pre viscolită, Cum, și vremea o fi smintită..? Vine fulgul de ploaie tare Și cu putere se prăvale, Iar pe față de pică -înroșește Și în bălți ea clipocește.. Dar, de-i părul un pic zburlit, Iar
GÂNDU-MI ZBURLIT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384961_a_386290]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POȘTĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului POȘTĂ Când gerul vrea zăpada să ne-o ardă, E însoțit de viscolele reci. Se lasă frig mai aprig dacă pleci, Ninsorile ne-atacă iar în hoardă. Printre nămeți nu mai găsesc poteci, Străjerii iernii au ieșit din gardă, Deși toți lupii zburdă fără zgardă, Nici pân’ la poartă nu mă mai petreci. Și tot pe-aceleași drumuri mă
POŞTĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385020_a_386349]
-
cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic meleag pe cer păsări șoptesc încet, ușor pe limba lor trec clipe, trec ore... ce lung este sfârșitul acestui început nu am știut nici azi nu știu cum a venit, cum a trecut arunc o ultimă
CERCUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385143_a_386472]
-
cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic meleag pe cer păsări șoptesc încet, ușor pe limba lor trec clipe, trec ore... ce lung este sfârșitul acestui început nu am știut nici azi nu știu cum a venit, cum a trecut ... Citește
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
pământul umedjilav de gânduri, lacrimi și durerim-am întins în lumina ceruluice moale e firul verde-crudcosit în zoride trecătorice vin, ce pleacăuneori mă ridicmă amestec în țipătul timpuluiprintre norii albi,visătorio sclipire nebună de doraici sau poate în alt visvântul mătura aprig trupul pribeagrătăcit pe un tragic meleagpe cer păsări șoptescîncet, ușorpe limba lortrec clipe, trec ore...ce lung este sfârșitulacestui începutnu am știutnici azi nu știucum a venit, cum a trecut... VI. O PASĂRE UCISĂ, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
văzut nimic erau ocupați, preocupați de nimicul cotidian liniștea îmi devasta tâmplele obosite în picioare a mai rămas un ultim arbust, cuvântul, prea mic pentru lumea asta mare cu pletele în vânt duc flori căzute prin iarba uscată de focul aprig ce ardea în mine aștern pe o coală goală dureri,tristeți din vremuri reci și seci îmi este atât de frig, aici, lângă voi nu cer decât o rază de iubire Citește mai mult DOAR ATÂTastăzi e timpul, nu...să
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
vrei să stai închis în casă. Se-nalță sunetele-n cer-ogivă Indiferența toată-n urm-o lasă, Din timp ar vrea să fugă și să iasă Cu dragostea cea mare deopotrivă. Vom depăși ce-i trist și monoton, Va curge aprig sângele-n artere, Nu vom mai sta scorțoși prin vreun salon, Când viața-n focul ei încă ne cere. Urmăm chemarea unui saxofon, Care ne dă speranță și putere. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SAXOFON / Leonte Petre : Confluențe
SAXOFON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384359_a_385688]
-
e ud... Doar ploaia ce -l mai biciuie -n rafale Eu vag îmi amintesc de al tău nud Pierdut între minute siderale În bezna nopții, torturat de frig Mi -s ochii stinși, dar totuși licăresc Oricât ar fi amorul de aprig N -oi înceta în veci să te iubesc Acum m -ai părăsit, dar ce folos Tu ești fugară, nu mai ești o doamnă Iubirea mea acum e de prisos Și nu îți spun decât ADIO, TOAMNĂ !... 25 11 2015, Focșani
ADIO, TOAMNĂ !.. de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384392_a_385721]
-
DE 9 MAI Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ostașilor români de ziua independen ț ei Dorobanți și roșiori, Bravi ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
roșiori, Bravi ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
să conceapă urgie mai grea, Cănd roșu și verde jucau rol extrem, Cănd lumi se zbăteau între bombe ce gem O zi minunată de soare-a venit, O zi dintr-un mai în petale-nvelit, S-au stins focuri grele și aprige uri, Popoare-nvățat-au să îngroape securi, Pe blândă planetă, bătrân continent Si-a-ntins pacea caldă. dorită fervent. Zilei Europei Soarele primăverii strălucea mai tare, Înalții bărbați plănuiau pacea între popoare. Nu era un vis de neîmplinit, Zenitul nu
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
Autorului Sonetul LXXXV. (sola scriptura) Papirus, pergamente, percepte zise “sfinte” De-a valma adunate în nesfârșite pagini S-au dovedit în vreme tăgăduite margini, O simplă-nșiruire de nefirești cuvinte. Spun pace, dar credința a zămislit robia, Mănându-și prozeliții în aprige războaie, Profeții poartă aur și-n suflete noroaie, Încătușatul suflet a propășit prostia. Mă-ngenunchează teama, sau mă doboară ura? De ce îmi simt zenitul în glod, lângă nadir? De ce-n cătușe-i cerul și-i sânge pe mundir? De ce mințim
(SOLA SCRIPTURA) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384456_a_385785]
-
o continuă menținere a acestor prime tipuri de relații : cooperare, competiție constructivă, acomodare și asimilare. Concluzii Filosofia idealist - obiectivă a lui Platon, în care Ideea-Forma reprezintă forță gândirii sale a constituit și mai constituie și astăzi subiectul unor îndelungi și aprige discuții. Faptul că mai este și azi de actualitate după atâtea secole o atare concepție se datoreaza modului pur speculativ al formulării teoriilor platoniciene. Gândirea să psihologică este o încercare de revalorizare a ideilor înaintașilor săi, conformă epocii în care
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă prin somnurile line de copii creează irizări ca de oglindă spre iarna care-ncepe-a se grăbi și printre fulgii strecurați prin site s-or ridica fuioarele de fum din focurile aprige pornite de călătorii osteniți de drum cu spuzele rămase peste noapte podele s-or freca de sărbători să străluceasc`atunci când mere coapte se vor griji de dat la urători cât statul iernii ele împletite din vetre peste casele din sat
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384581_a_385910]
-
până la pământ Papuc după papuc prin veac ați lins; Zadarnic steagul flutură în vânt, Vae victis! Deci păziți rugul aprins! Chiuind într-un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump, devoră avid; Căci actori pe-o scenă de fațadă Mâniat-ați pronia divină, Ați trăit viața ca o pradă, Coborând
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
Autorului Rodul iubirii Am picurat de mult grăunțele iubirii, Le-am așezat cu grijă în așternut curat, Să zămislească-n pace, după legea firii, Lăstare-n rod bogat,iubire-am presărat. Ferindu-le ades' de arșița din soare, De vântul aprig, furtuni și uneori de ploi, Rodu-a crescut bogat doar mângâiat de-o boare Și a lăsat clepsidra să curgă între noi. Dar am lăsat în rod a ochilor oglindă, Înțelepciune-n gânduri și un descânt de dor, Însingurat de-oi
RODUL IUBIRII de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382507_a_383836]
-
de-acasă, nu?! -După așa primire, lesne prind curaj! Și aș putea rosti vorbe de mângâiere, dar... Juniorul stopă discursul citind pe fața celuilalt nu asmuțire, nu negare, nu revoltă ca-n alte dăți, când întâlnirile se finalizau în excluderi aprige, reciproce ale unuia din firea celuilalt. Acum Seniorul părea destins. Trupul, înaltul trup, primise între timp o nobilă aducere a umerilor lați, brațele, dezinvolte și expresive în mișcare, lămureau oricare vorbă începea. Fruntea oferea privirii boltirea nativă, încununată de-o
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
îl simți cum dintr-o dată toate fibrele sale se destind, trăsăturile i se îndulcesc și apare în fața ta un alt om. Un om pătruns de măreția celui mai viteaz și mai drept domn al Moldovei, rămas în memoria urmașilor ca aprig apărător al gliei strămoșești și ca ziditor de mănăstiri și biserici, pentru slava lui Dumnezeu și pentru adâncirea credinței supușilor săi. Nu am regretat niciodată timpul petrecut în tovărășia acestor doi poeți sensibili, foarte buni prieteni, unul născut în apropiere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
vale, s-au desfășurat, s-au aprovizionat și au trecut armatele lui Petru Rareș pentru a pătrunde în Transilvania, în anii 1529 și 1642. Ne întrebam de ce a ales același traseu și Alexandru Lăpușneanu între anii 1556-1557, încercând să înțelegem apriga încleștare dintre vitejii luptători ai domnului moldovean Gheorghe Ștefan și nobilii transilvăneni, care se străduiau să ajungă acasă pe drumul cel mai scurt cu putință, în acele vremuri, după ce se refugiaseră din Polonia. Comparând diversele situații de luptă cu diferiți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]