794 matches
-
iar o vreme deține și funcțiile de director de școală și inspector-șef la Inspectoratul de Stat pentru Handicapați al Județului Arad. La activitatea de la catedră se adaugă cea din domeniul literar, U. fiind un timp și redactor-asociat al revistei arădene „Arca”. Debutează la „Tribuna” în 1973 cu schița În spatele chioșcului, iar editorial cu romanul Ochiul zilei de ieri, apărut în 1976. Colaborează la „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Aradul cultural”, „Astra” ș.a. Ochiul zilei de ieri este romanul unei
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
în 1997 cu teza Influența orientală în proza românească interbelică. Constante culturale și poetice, publicată în 1998 sub titlul Tentația Orientului. A beneficiat de burse de studiu la Heidelberg (1990), Strasbourg (1993) și Stuttgart (2002-2003). Debutează cu versuri în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1972), și editorial cu volumul Povestiri cu strada depozitului (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), urmat de romanul Însemnare despre anii din urmă (1989). Mai e prezent în „Familia”, „Cuvântul”, „Euphorion”, „Vatra”, „Ariergarda”, „Provincia”, „Dilema” ș.a., în periodice din străinătate
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie, cu lume interlopă, cu figuri picarești, printre care apar exemplare ce amintesc de umanitatea gorkiană. Un volum reprezentativ rămâne Hotel Tristețe (1957). Titlul reproduce alterat denumirea unui hotel arădean, denumire ce tocmai prin alterare rezumă starea de spirit a populației din cartier. Prin ștergerea unei litere de pe firmă, Hotel Triest a devenit Hotel Trist, iar localnicii îi spun Hotel Tristețe. Pentru relevarea condiției multora dintre localnici, iată doar câteva
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
la Arad în învățământul secundar, iar după 1990 devine profesor la Colegiul Universitar Pedagogic al Universității „Vasile Goldiș”, având o perioadă și funcția de decan. În 1993 obține la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
ne-a trădat” și a golului. Această evoluție validează opinia critică potrivit căreia aici s-ar revela un poet ce „își devoră singurătatea” (Eugen Simion). Activitatea istoricului literar N. s-a axat pe explorarea și valorizarea presei și a personalităților arădene sau, mai larg, ale Vestului, lucrările sale aducând necesare contribuții - completări documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul Însemnări despre scriitori (1987) intră în acest perimetru, căci majoritatea articolelor oferă informații noi despre relațiile unor scriitori cu revistele și publicul cititor al zonei (Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, O. Goga
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Zamfirescu, O. Goga, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu ș.a.) sau luminează aspecte inedite ori neclare din activitatea celor născuți aici (de pildă, Ioan Slavici). SCRIERI: Păuliș ’944, București, 1981; Ora plecării, 1982; Scriitori tribuniști din perioada arădeană, Timișoara, 1983; Revoluția europeană de la 1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
I. Mihăescu ș.a.) sau luminează aspecte inedite ori neclare din activitatea celor născuți aici (de pildă, Ioan Slavici). SCRIERI: Păuliș ’944, București, 1981; Ora plecării, 1982; Scriitori tribuniști din perioada arădeană, Timișoara, 1983; Revoluția europeană de la 1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Scriitori tribuniști din perioada arădeană, Timișoara, 1983; Revoluția europeană de la 1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G. I. Tohăneanu, Iulian Negrilă, O, 1986, 16; Al. Ruja, „Însemnări despre scriitori”, O, 1987, 48; Ion Lungu, „Însemnări despre scriitori”, T, 1988, 1; Ion Buzași, „Însemnări despre scriitori”, ST
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Perez, Edgar Papu, Ion Apetroaie, Marin Mincu, V. Copilu-Cheatră, Titu Popescu, Bucur Țincu, Arșavir Acterian, Cornel Moraru, Paul Miclău, Radu G. Țeposu, Al. Cistelecan, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Adam Puslojić, Vasko Popa. Începând din 1984 O. conține suplimentele „Orizont arădean” și „Danubius”, cărora în 1985 li se adaugă „Semenicul”, editate - cu mici întreruperi - până în 1989. O serie nouă a revistei este inaugurată imediat după decembrie 1989, primul număr - din 27 decembrie 1989 - purtând mențiunea „Ediție specială”. El conține o Declarație
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu același nume (din 2000). Are o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind prezent cu contribuții în numeroase volume colective și face parte din diferite organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța mea, apărut în 1990. Colaborează la „Echinox” (unde asigură rubrica „Ce istorie scriem?”), „Apostrof” (unde o vreme deține rubrica „Cronica literară
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
încă o dată rolul lor de mijlocitori în pătrunderea cărților de care avea nevoie nu doar intelectualitatea, ci toată populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică relațiile cu Țările Române; aceeași pătură cultă care avea să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda, Viena sau Karlowitz. E o stare de emulație pe care o vom recunoaște urmărind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În 1830 el preia conducerea școlilor naționale românești și sârbești de graniță din Banat. Impulsul dat de instituțiile de învățământ și de profesori este stimulat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ecoul” (Arad), „Ofensiva română” (Cluj), „Înnoirea” (Arad), „Litera” (Arad), „Tribuna” (Cluj, Brașov), „Luceafărul” (Timișoara), „Poporul” (Timișoara) ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al șaptelea B. reintră în viața culturală arădeană. Publică versuri în culegerea colectivă Cariatide, în ziarul „Flacăra roșie” și în „Orizont”. Plachetele Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
oraș (1962). Își practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenției a frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Cehov, 193-196; [Florin Bănescu], RRI, I, 289-290; Ștefan Damian, Florin Bănescu - o experiență literară, TR, 1989, 14; Ovidiu Pecican, Un romancier SF: Florin Bănescu, TR, 1991, 35; Dicț. scriit. rom., I, 234-235; Ulici, Lit. rom., I, 383-385; Negrilă, Dicț. scriit. arădeni, 13-17; Cosma, Romanul, II, 153-154; Ada D. Cruceanu, Narativul moștenirii, CL, 2000, 4; Popa, Ist. lit., II, 887-888; Cornel Ungureanu, Alți mușchetari de cursă lungă, O, 2002, 11; Gheorghe Mocuța, Recuperarea mitului prin povestire, F, 2002, 11-12. L.P.B.
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
că În special câteva momente de la Începutul anilor 50, ca „devierea de dreapta” din 1952 sau ancheta și procesul grupului Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, au fost rezolvate din punctul de vedere al cercetării. Prima dintre aceste lucrări Îi aparține cercetătoarei arădene Lavinia xe "Betea"Betea și este o explorare exhaustivă a Întregii problematici din jurul procesului grupului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu 1. Lucrarea impresionează prin seriozitatea documentației, prin demersul de a lămuri nenumăratele conexiuni ale anchetei și procesului. Bazându-se pe o vastă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
informative și contrainformative ale Marelui Stat Major român să colaboreze cu „toată stăruința la operațiunea de recrutare a agenților” ce vor fi trimiși „cu delegat” la Arad. Locotenent-colonelul Eftimie Căpușă, care asigura și „permanența” Centrului „E” din „localul chesturii Poliției” arădene, a luat măsurile „imediate de executare” și de primire a celor nou sosiți. La 9 noiembrie 1944, erau emise Instrucțiunile speciale pentru funcționarea Centrului de Informații Mixt Româno-Sovietic, aprobate de generalul N Rădescu, șeful Marelui Stat Major, și contrasemnate de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. În același timp, ea exprimă viziunea scriitorului asupra lumii și asupra existenței umane. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru tema aleasă Destinele personajelor prin care se ilustrează tema banului sunt urmărite întro narațiune heterodiegetică, dintro perspectivă narativă omniscientă, obiectivă. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o durată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personaje sunt determinate de viziunea realist obiectivă a lui Ioan Slavici, de opțiunea sa pentru narațiunea heterodiegetică și pentru perspectiva narativă omniscientă. Firul epic care urmărește evoluția relației dintre Ghiță și Lică plasează acțiunea întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]