979 matches
-
și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
umbre, am să pun, ca pe o tablă de șah, cativa copaci albi și negri, iar la poalele lor am să plantez un mănunchi de lăcrămioare și doine. Iar toate am să le încap pe o mică frunză roșiatica de arțar, pe care să o țin în palmă și să o ud cu belșugul lacrimilor de dor, pentru că pomii, înflorind și rodind, să îmi aducă mângâierea unui zâmbet.
Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
18 ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
Windsor și mă gândeam cât de puțini conaționali ai noștri știu că În localitatea aceasta cu puțin iz shakespearian, cu sau fără neveste vesele, Canada coboară până la paralele 42, adică sub latitudinea României, spre exemplu. și totuși Canada frunzei de arțar este considerată o țară nordică, nu? ținta noastră era de data aceasta Hamilton și apoi Câmpul Românesc unde am ajuns exact când Începea programul celei de a doua zile, cum Îmi planificasem Încă din ultima lună a anului universitar, Încheiat
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Nobunaga. În timp ce Yoshimoto își batjocorea inamicul la cartierul său general, Nobunaga urca pe pantele fără cărări din Taishigadake. Se apropia deja de comandamentul lui Yoshimoto. Taishigadake nu era nici deosebit de înslt, nici abrupt, dar avea povârnișurile acoperite cu stejari, zelkova, arțari și sumaci. În mod normal, îl frecventau numai tăietorii de lemne, așa că pentru a trece acum rapid cu caii și oamenii trebuia să taie copacii, să strivească tufișurile, să sară peste prăpăsii și să traverseze pâraie. Nobunaga le striga oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dintre paznici îl însoți până la poarta centrală a Templului Bishamondo. De acolo, îi fu predat unui străjer al citadelei interioare și condus la Shingen. Shingen stătea așezat pe un scaun de campanie, pe veranda Templului Bishamondo. Frunzele tinere ale unui arțar cu trunchi gros îl împestrițau cu pete de lumină. — Ce vești îmi aduci, Sanpei? întrebă Shingen. — Înainte de toate, informațiile pe care vi le-am trimis înainte s-au schimbat complet. Prin urmare, gândindu-mă că s-ar putea întâmpla ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se audă nici măcar o împușcătură - atâta liniște, încât te-ai fi putut îndoi că era un câmp de luptă atâta liniște încât sunetul unei lăcuste furișându-se prin iarba uscată foșnea în ureche. Era mijlocul toamnei în provinciile de la apus. Arțarii se înroșiseră pretutindeni pe culmi, în ultimele două, trei zile, iar roșeața lor ardea ochii lui Hideyoshi. Revenise în tabăra de pe Muntele Hirai. Stătea așezat față în față cu Kanbei, sub bradul de pe colina de unde priviseră luna cu câtva timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și prăjiturilor conservate, precum și pentru fabricarea produselor pentru gustări dulci sau sărate, precum și cu spații de depozitare, păstrare și livrare corespunzătoare. 3. Unități pentru fabricarea sau rafinarea zahărului și a înlocuitorilor din sfeclă de zahăr, suc de trestie de zahăr, arțar și palmier - unitate prevăzută cu spații, amenajări, dotări și instalații specifice adecvate pentru recepția materiei prime, depozitarea, prelucrarea acesteia, în vederea obținerii, depozitării și livrării zahărului. 4. Unități pentru fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei, a produselor zaharoase, inclusiv unt de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238206_a_239535]
-
16801 LAZURAN VASILE (n. 1937) Stei, str. Unirei nr. 2 ap. 4 țel. 330922 094875974 604 LICA IOAN (n. 1931) Oradea, Str. P-ta București Nr. 1, bl. B4, ap. 12 țel. 474957 7844 LISTEA ILEANA (n. 1962) Oradea, Str. Arțarilor nr. 37 țel. 434696 606 LUKACS ALEXANDRU (n. 1931) Oradea, Str. Nicolae Olahus Nr. 79/A țel. 138775 522 MACRA LIVIU (n. 1934) Oradea, Str. Spl. Crișanei nr. 2 bl. C 1 ap. 8 țel. 431358 523 MAGHIAR ALEXANDRU (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
str. Principala nr. 89 țel. 224031 BRETFELEAN ANAMARIA Viișoara str. Principala nr. 182 țel. 237226 BRUJ FLOARIA Prundu Bargaului str. Secu nr. 758 țel. 265806 CÂMPAN EMIL Bistrița str. Cloșca nr. 8 țel. 094/514868 CARDOȘ MARIA MAGDALENA Bistrița str. Arțarilor nr. 30 țel. 212519 CHIRILĂ DOCHIA Bistrița str. O Goga bl. 1 sc. 1 ap. 3 țel. 220590 FAZAKAS GYONGY Bistrița str. Tihutei nr. 3 țel. 095/106879 FLAMIND IOANA Maieru str. Principala nr. 565 țel. 374066 FLORE FIROANA Rebra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 245239 20014 ENCULESCU LUMINIȚA (n. 1968) Tg. Jiu, Str. Grivița bl. F1/9 țel. 218998 094708626 20570 JIANU ILARIE (n. 1957) Bumbești Jiu, str. Narciselor bl. 2, ap. 14 țel. 463026 093202475 22000 NICA MIOARA (n. 1974) Motru, str. Arțarului nr. 6 bl. T10 sc. A ap. 9 țel. 362318 361978 20563 PREDUTA S. CONSTANTIN MARIAN (n. 1973) Tg. Jiu, str. Păcii bl. 1, ap. 1 țel. 093228730 20730 STOENESCU ALINĂ LOREDANA (n. 1974) Comună Logrești Tutori de stagiu I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]