4,246 matches
-
Reprezentanta Cameră de Comerț și Industrie a României în Italia (CCIRO.IT) și Asociația Românilor din Italia (ARI) organizează în perioada 28 septembrie - 25 noiembrie 2013 un numar de 5 evenimente regionale (Emilia-Romagna, Abruzzo, Umbria, Veneto, Piemonte) în Italia, sub egida “Forum economic ... 2013”. Prin aceste evenimente, CCIRO.IT își prezintă propriile servicii, parteneriate și oportunități de investiții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93450_a_94742]
-
numai în urma rezultatelor unor teste și studii pe o întindere de minim zece ani. Bun, după ce întreaga producție de vaccin antigripal românesc a fost contaminată cu o bacterie periculoasă, care poate provoca șoc anafilactic, se povestește că S.R.I-ul ar încercă să ia urma sabotorilor. Oare chiar s-a hotărît să facă ceva și pentru societatea românească? De 24 de ani a tot fost sabotată economia, România, națiunea, din interior și din afară, și nu prea s-a auzit de
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
astfel galeriei de personalități care au primit de-a lungul anilor acest titlu, între care Karol Wojtyła și Joseph Ratzinger, Gianni Alemanno, Flavio Toși sau Ion Iliescu. Diplomă de membru de onoare i-a fost înmânata Laviniei Șandru de președintele ARI, Eugen Terteleac, în cadrul emisiunii „Români pentru Români” de la Dacia TV de duminică, 5 aprilie(https://www.youtube.com/watch?v=UC0XB644UW4) În emisiune a fost făcută o trecere în revistă a activităților și proiectelor susținute în Italia și în diaspora
Lavinia Şandru, membru de onoare al Asociaţiei Românilor din Italia: „Este vocea diasporei la Bucureşti!” [Corola-blog/BlogPost/93518_a_94810]
-
de realizatorul TV Lavinia Șandru. „Ne cunoaștem din 1997. Încă de atunci a avut rolul de corespondent de război al nostru, al diasporei. Când am inceput mai multe bătălii pentru drepturile noastre.”, a amintit Eugen Terteleac. Au fost reamintite proiectele ARI la care a participat Lavinia Șandru, în special Festivalul Callatis și simpozionul românilor de pretutindeni, proiecte la care Lavinia Șandru a participat trup și suflet. „În special vreau să amintesc Festivalul Callatis de la Romă din 2011, cănd primarul de atunci
Lavinia Şandru, membru de onoare al Asociaţiei Românilor din Italia: „Este vocea diasporei la Bucureşti!” [Corola-blog/BlogPost/93518_a_94810]
-
la Parlament și organizarea Consiliului Consultativ al diasporei, la Președinție. Organizatorii sunt netransparenți și nu vor să consulte Diaspora. Războiul pentru afirmarea drepturilor noastre continuă și avem nevoie să rămâi aceeași voce a diasporei la București”, a mai spus președintele ARI. Eugen Terteleac, Președinte ARI Comunicat ARI - 8 aprilie 2015
Lavinia Şandru, membru de onoare al Asociaţiei Românilor din Italia: „Este vocea diasporei la Bucureşti!” [Corola-blog/BlogPost/93518_a_94810]
-
pe planeta Mercur (cea mai apropiată planetă de soare), există un crater cu un diametru de 125 de kilometri care îi poartă numele. Și nu doar atât. În catalogul planetelor mici („Minor Planet Names - alphabe-tical list” compiled by L.D. Schmadel, ARI, Heidelberg), printre cele 233.943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află planeta Eminescu... Planeta Micului Prinț, am putea spune, ca să facem o intersecție culturală cu opera unui alt scriitor universal, Antoine de
Universalitatea lui Mihai Eminescu începe să rodească [Corola-blog/BlogPost/93515_a_94807]
-
În curând va avea loc cea de-a patra ediție a concursului de frumusețe Miss România în Italia. Preselecțiile deja au început. O manifestație care a devenit deja tradiție, organizată de ARI Roma, Asociația Românilor din Italia. Câștigătoarea titlului 2012 este Andreea Benchea, 22 de ani. După succesul de anul trecut, Andreea are șanse să reprezinte Italia la Miss Mondo! Andreea Benchea, din Roman, trăiește din 2010 la Rivarolo Canavese, în provincia
De la Miss România în Italia la Miss Mondo [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
cuprinde teama. Toate spaimele ancestrale se trezeau în el, vrând să iasă la suprafață. La început crezuse că i se pare, dar apoi sunetul se auzi din nou. Cristi se opri și ascultă atent. Pe dalele de ardezie ale trotu arului din spate se târa ceva foarte greu. Un clinchet ca de metal răsuna tot mai aproape în urma lor. Luată prin surprindere de oprirea bărbatului, Ileana se desprinsese de brațul lui Toma și mai făcuse doi pași. Se întoarse mirată spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încă din copilăria mea, a rămasă pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu Rosetti, căsătorită Mihăilescu, la Galați. Pentru construcția școlii, proprietara Sofia Boteanu Rosetti a donat 1.790m2 și 28 ari pentru folosința directorului școlii. Între multele hârtii ale tatălui meu am găsit și citit tabelele cu cetățenii care au contribuit cu bani și muncă pentru construcția școlii. Școala avea o singură sală de clasă 9/6m, o cancelarie 5/4m
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
posibilitatea materială să-și achite sau să-și cumpere pământ. După primul război mondial țăranii soldați așteptau o reformă agrară care a fost legiferată în 1921. Cu toate acestea, zeci de mii de familii țărănești aveau insuficient pământ (de la câțiva ari până la un hectar); erau zilieri, proletari agricoli. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial se preconizase o nou reformă agrară (devenise o obișnuință!) de către toate forțele politice. Din multiple motive de ordin ideologic, economic, social și politic, la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
267) că pentru 0,5 ha s-a achitat cu 50 kg grâu, ceea ce ar însemna că prețul pământului era simbolic, dacă nu s-ar fi scrisă înainte că reprezintă rata anuală. Majoritatea loturilor de împroprietărire au fost de 50 ari (5000 m2), cel mai mică a fost de 1250 m2, iar cel mai mare de 2ha, la doi împroprietăriți de pe tabelul anexă: Dumitru Gh. Boca și Spiridon Manolache. Pe tabelul mare, primele dou poziții sunt ocupate de doi tineri atunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era de 8 ari, apoi s-au mai adăugat 5 ari. Valoarea zilei de muncă, potrivit celor spuse din amintiri, 425 era 25 lei, produse și bani. Se aplica și o retribuție suplimentară pentru cei care lucrau în sectorul zootehnică sau la grădinile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era de 8 ari, apoi s-au mai adăugat 5 ari. Valoarea zilei de muncă, potrivit celor spuse din amintiri, 425 era 25 lei, produse și bani. Se aplica și o retribuție suplimentară pentru cei care lucrau în sectorul zootehnică sau la grădinile de legume. În ce privește via de pe Dealul Velnița, am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scuză mijloacele, dar întotdeauna cu condiția ca scopurile să fie atinse și legea necesității să se împlinească, iar dumneavoastră n-ați împlinit, nici atins niciunul, chiar acum această moarte a comisarului, A fost asasinat de dușmani, Nu-mi veniți cu arii de operă, vă rog, mă mișc în treaba asta de prea mult timp ca să cred în basme de adormit copiii, acești dușmani de care vorbiți aveau, din contră, toate motivele să facă din comisar eroul lor și nici unul ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
doina aia populară și cântă altceva, tare și lungind țigănește vocalele, chiar dacă știai cântecul și ce poate actorul, tot leșinai de râs: Mi-aruncau pământ pe mine/ Cu lopata doi gropari/ Ca să nu mai văz durerea/ Ochilor frumoși și ma-ari./ Acest ma-ari din finalul ultimei strofe e rupt în două cu arta unui bișnițar, Rică, fante de Obor, vorba MRP-ului, jocul e desăvârșit, un șmenar adevărat se naște în fața lor... Te-ai întors târziu acasă/ Primul lucru ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
infinite pentru scurgerea rapidă a vieții. Amory și-a amintit că un absolvent din anii nouăzeci Îi povestise cândva despre una dintre distracțiile lui Booth Tarkington: să se proțăpească În mijlocul campusului, când abia se crapă de ziuă, și să cânte arii de tenor către stele, stârnind emoții amestecate În sufletele studenților din culcușuri, În funcție de dispoziția fiecăruia. Acum, undeva departe, pe linia părelnică a străzii University Place, o falangă albă a spart Întunericul și siluete În marș, cu cămăși albe și pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
răspunse pilotul. Știți... eu mai mult pe-aici... prin spațiu... — Știu, știu, încuviință comandantul. Nici eu n-am. Acum îmi dau seama ce prost am fost. Măcar numele să-mi fi rămas, că altceva... — Mie mi-au rămas douăzeci de ari cu porumb 14 în Valea Dragonului, zise Amărășteanu. — Ți-au dat și ție atunci lot ajutător? se miră comandantul. Nu știam. Da, eram la prașila-ntâi. Însă acum... Sunt curios cui o să repartizeze lotul după mine. — Precis lui Dumbrăveanu, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REGINĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și cântă o pasăre pe umerii lunii, cântec timid, franjurat în arii secerate de zgomotul unui copac tăiat deodată lângă un râu; era copacul în care devenise cetate când liniștea i-a sărutat aripile și ochii închiși în dimineața pe care scrisese, limpede, sunt aici! Să coboare prin ploi măcar pentru o
REGINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364485_a_365814]
-
cer“ ~ daba „soare“ în amerind., dawa „luna“ (tibet), diwő „soare“ în talamanca (= bribri = viceyti, Costă Rica). • bagă „cer“ (iran.) ~ begi „soare“ în udi (Azerbaidjan), boq (bezhita, Caucaz), buq (tseziană, Caucaz). • mara „cer, lumina“ (melaneziana) ~ mara „soare“ în abază (Abhazia, Caucaz). • aro „cerul“ în Sân Cristoval = aro „soare“ în hula (N. Guinee). • Palk, zeul soarelui la coreeni e în legătură cu Apolo și pelet. Am dat aceste exemple pentru a vedea difuzia cuvintelor și evoluția sensurilor la distanțe de mii de km, de ex.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
dawa „luna“ (tibet), diwő „soare“ în talamanca (= bribri = viceyti, Costă Rica). • bagă „cer“ (iran.) ~ begi „soare“ în udi (Azerbaidjan), boq (bezhita, Caucaz), buq (tseziană, Caucaz). • mara „cer, lumina“ (melaneziana) ~ mara „soare“ în abază (Abhazia, Caucaz). • aro „cerul“ în Sân Cristoval = aro „soare“ în hula (N. Guinee). • Palk, zeul soarelui la coreeni e în legătură cu Apolo și pelet. Am dat aceste exemple pentru a vedea difuzia cuvintelor și evoluția sensurilor la distanțe de mii de km, de ex. anu în actualul Irak, num
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
Acasa > Impact > Scrieri > ARISTO Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Imbecilii!, se înfurie Ari peste măsură. Nu mai știu ce să mai scoată, nu mai știu ce să inventeze, ca să mă termine psihic, să mă facă să sar la gâtul lor! Aruncă ziarul peste masă și se ridică brusc în picioare. Luă scrumiera plină
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
-te în largul tău... În fond, suntem în vacanță, nu? Maria zâmbi larg și se apropie de amantul ei. Își petrecu brațul pe sub cămașa albă, descheiată a lui și-l trase spre ea, forțându-l să facă un pas înainte. Ari râse: - Suntem ca în vremurile bune, Maria. Aici, în largul mării, mă simt împlinit, cu adevărat fericit. Nicăieri în altă parte soarele nu-mi mângâie mai bine chipul, nicăieri razele lui nu-mi încălzesc mai tare freamătul inimii. În larg
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
clipa imediat următoare se simți jenată de propria izbucnire și căută să-l împace: - Scuză-mă, dar... cred că ceva ai pățit... Nu spui lucruri de-astea prea des... - Nu am voie să fiu și eu romantic uneori?, se bosumflă Ari deodată. - Ba da, ba da, dar mă miră... Atâta tot! Și se repezi să-l sărute pe obraz. Ari însă se feri iute și o făcu pe supăratul. - Haide, haide, nu te supăra!, îl dezmierdă Maria. - O să-mi treacă doar
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]