2,792 matches
-
de un albastru pur, Se simte prin piețe preaplinul, Prin aerul toamnei din jur. A venit toamna bogată, Prin livezi cu fructe aurii, Privitorului i se arată, Copaci cu frunze ruginii. Pe aleile noi ale toamnei, Se risipesc scumpe metale, Aramă din condurii Doamnei, Aur din îngălbenitele petale. 27 septembrie 2016 Moldova Veche Referință Bibliografică: ZILE DE TOAMNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile
ZILE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366286_a_367615]
-
de lumină Alungă din tăcere Un murmur de albină Și florile albastre Se-nchină-n asfințit O zi în care viața Se roagă-n infinit Când vara se arată Peste amurguri roșii Pădurea de lumină Primește cuvioșii Pe drumuri de aramă În șoapte de argint O zi în care viața Se roagă-n infinit Când toamna se ivește Peste coline calde Un murmur se aude În leagănul de șoapte Și frunzele speranței Plutesc în asfințit O zi în care viața Se
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
frățiile, pierzându-se tocmai esența, iubirea înfloritoare, roditoare, constructorul principal al trăirilor, bunurilor și locurilor mai sus amintite. Inima-mi bate acum ca a sticletelui prins în pumn. De nimic nu mi-e mai teamă, ca de pierderea codrului de aramă ce umbra ne-ascunde, de nimic nu am spaimă ca de ochii reci plimbați pe pereți, pe suflete moarte, aș fugi mâncând pământul ce-mi lasă pantoful pierdut clisei, m-aș face giulgiu, de n-aș mai simți năluci dansând
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Iisus Hristos. Moise de pildă, închipuie pe Iisus Hristos. El a scăpat pe Evrei din robia Egiptului, trecându-i prin Marea Roșie, Mântuitorul Iisus Hristos a izbăvit lumea din robia păcatului prin baia botezului trecând-o la viața Darului. Șarpele de aramă înălțat de Moise (Numeri XXI, 8) preînchipuie pe Mântuitorul înălțat pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mușcăturile cele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe toți de rănile păcatului. Mana din pustie (Exod XVI, 35) și piatra în care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
să pornesc o cruciadă. Vera, cum îmi plăcea să-i zic, era o fată pe care am cunoscut-o cu mult timp în urmă. Eram doi adolescenți veniți de la țară, plimbându-ne pe bulevardul plin de castani, cu frunzele de arama ce se desprindeau din copaci. Într-o zi, marea mea iubire de altădată, tăiase din părul ei de abanos o șuvița strânsă de o fonta roșie sub formă de papion pe care mi-a făcut-o cadou. Dacă aș scotoci
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
să pornesc o cruciadă. Vera, cum îmi plăcea să-i zic, era o fată pe care am cunoscut-o cu mult timp în urmă. Eram doi adolescenți veniți de la țară, plimbându-ne pe bulevardul plin de castani, cu frunzele de arama ce se desprindeau din copaci. Într-o zi, marea mea iubire de altădată, tăiase din părul ei de abanos o șuvița strânsă de o fonta roșie sub formă de papion pe care mi-a făcut-o cadou. Dacă aș scotoci
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GLASUL PRIMĂVERII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se șterge de nori cerul muind în foc aripa dând glăsuire zilei pe-al primăverii zbor, fuioare de aramă își strâng în brațe clipa croindu-și drum de ape pe-al susurului dor. Străluce blândul soare în ochii ce-nverzesc a timpului zăbală printre mirări și gânduri, se-aud în strane lucii doar glas de zbor ceresc viori de
GLASUL PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365668_a_366997]
-
adierea vederii noastre lumea care a uitat de vreme. TIMPUL Sunetul e un adaos adjudecat de timp. Se mișcă precum flacăra in bătaia oxigenului și ne percheziționează momentul. O gură de aer să răscolim timpanului în căutarea unui clopot de aramă. Să prindem ritmul în lumea nevăzută de auz. Un sunet și un timp, adică o duminică în care parăsim lemnul și plecăm în căutarea privirilor închise în clape. MEMORIA Dacă depune mărturie va trebui să aleagă între un număr și
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am îngropat văleatul.../ Neputincios pari și tu astăzi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de ce Marin Preda și-a încheiat romanul Cel mai iubit dintre pământeni folosind cuvintele „Dacă dragoste nu e, nimic nu e!” În Biblie se specifică: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. Și chiar dacă mi-
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
capitalismului și occidentului. III. Ceaușescu a fost la Roma și a promis marea cu sarea occidentului, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea și bunăstarea anilor 70, dar când Mihail S. Gorbaciov a deschis larg porțile Lagărului comunist, Ceaușescu și-a dat arama pe față și a fost împușcat. Iliescu cu Preafericitul au fost și ei de nenumărate ori la Papă de la Roma, în occident și au căutat să preamărească Revoluția din 1989 și reorientarea moldovalaha de la est spre vest. Dar n-au
TRAIAN BĂSESCU LA ROMA 2013 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351802_a_353131]
-
care mai eram în viață ne-am ridicat cu frică de prin ascunzișurile care ne dădusera zile. Am scrijelit și am scos din pământ două gloanțe care incă erau calde. Erau lungi de vre-o opt-zece centimetri și erau de aramă, nu de plumb acoperite cu o cămașă de fier - cum erau ale noastre - după cum știam eu de vremea când făcusem „armata de operetă” din cadrul Politehnicii. Am luat ca amintire „cărțile de vizită” ale primei mele întâlniri cu americanii, pe care
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din arama cositorita, nu există teflon sau oteluri speciale. Oală despre care vorbesc era din arama cositorita și avea fundul ușor bombat. Iarăși Michiduță nu are de lucru și mă îndeamnă să mă ridic în vârful picioarelor și să apuc oală de pe
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din arama cositorita, nu există teflon sau oteluri speciale. Oală despre care vorbesc era din arama cositorita și avea fundul ușor bombat. Iarăși Michiduță nu are de lucru și mă îndeamnă să mă ridic în vârful picioarelor și să apuc oală de pe plita de o toarta și să o trag spre mine. Oală s-a înclinat
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
au diminuat, trăim o viață complexă și haotică în care manifestările de cinism și răutate a unor oameni sunt vizibile. Și-mi vin în minte versurile lui Eminescu care se pliază perfect acestei categorii de oameni-politicieni : „Prea v-ați arătat arama sfâșiind această țară,/ Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,/ Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,/ Ca să nu s-arate - odată ce sunteți - niște mișei!/ Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire;Virtutea? e-o
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
Autorului NEGLIJABIL 22.08.2013 Orgoliile se sucesc delăsări lasă-mă să-mi tihnească plictisuri întreabă-mă să te-ntreb Ceva nu e în regulă își face de cap ce rost are o face lată e timpul să... își dă arama pe față se șterg de praf căzăturile se aspiră vulnerabilitățile se spală până la curat simțurile Referință Bibliografică: NEGLIJABIL / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1014, Anul III, 10 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anca Elena
NEGLIJABIL de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352401_a_353730]
-
Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Furtună e-n gânduri, furtună în minte Iar puntea răbdării se clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o ploaie, Pe trupu-mi își lasă amprente zălude, Cuvintele-n minte se zbenguie, ude Apoi se aștern
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
ce crește în mine Și-n toamna ce suflet ar vrea să-mi domine, Ca doruri să-mi frângă în mintea sihastră. Furtuna mă prinde în chinga-i de aur; Un vânt șturlubatic în mine se-oprește, În straiele toamnei arama sporește Iar eu mă întunec în glasul de graur. Referință Bibliografică: Mă întunec / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ Te caut în toamna aurie, răsfoind-o prea Târziu. Când pomi-s orfani, dezbrăcați de vise Verzi, ca turcoazul din ochii tăi. Agonizând, Precum fluturii ei galbeni, zburând peste mine, Bănuți de aramă, acoperindu-ți glezna Ce ți-a sărutat-o marea. Știi!... Știi, numai eu o aud, În ghiocul adolescenței mele târzii, când ascult Murmurul iubirii din armonia unei veri , secătuite Și îngropată-n frunze, ca și chipul tău... E târziu... în
TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352459_a_353788]
-
ro 0732407032-George Terziu - manager general grup Cervantes-Inspirescu Important : S-au anunțat câțiva poeți interesanți pentru a face parte din aceasta ntologie printre care cunoscuții autori Minel Tănase, Ștefan Băiatu,Cicerone Stănescu,Gheorghe Gurau, Iulian Bostan,Lucian Cristea,Ștefan Ambrozie,Violla Arama,Niki Nikiforov,Lucian Muresanu,Mihai Frunză,Petre Rotaru,Aida Zaharia! Referință Bibliografica: Editură Inspirescu:LANSARE ANTOLOGIE ESEURI ȘI MEDITAȚII / George Terziu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Terziu
LANSARE ANTOLOGIE ESEURI SI MEDITATII de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352569_a_353898]
-
printr-o plecăciune scurtă, cât se putea prin înghesuială, zicând: ,, Vă sunt recunoscător!, vă sunt recunoscător!” apoi își făcu loc prin mulțimea care se îmbulzea, căutând să ajungă cât mai în spate. Unii îi puneau în palmă mici monede de aramă fiindcă așa era obiceiul cu cei care erau eliberați. Se întoarse prin mulțime și văzu privirea aspră și încruntată a procuratorului Ponțiu Pilat, urmărindu-l. Se întoarse apoi și își făcu din nou loc printre sutele de bărbați iudei care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt( Exod. 25, 18-21), sau de a se turna un șarpe de aramă ca semn a lui Hristos (Numeri 21, 8-9). Iată un citat clasic a Sfântul Teodor Studitul (Antiorh I) „O ce nebunie! Negația (închinări la idoli), oprește a se asemăna Dumnezeu cu o făptură din cele ce sunt, cu soarele, cu
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Tragedia apărea atunci când vedeam cum cădeau intelectualii noștri. La Jilava am stat cu mai mulți miniștri și mă gândeam cum au putut oamenii aceștia să conducă țara, cu această micime de suflet și de caracter, că acolo, săracii, își dădeau arama pe față, povesteau tot. Am văzut un general care a furat ceapa de sub căpătâiul uni țăran, motivând că nu putea să reziste de foame. Închisoarea a fost o școală extraordinară, o școală spirituală. Suferința fizică nu conta, chiar la Pitești
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]