1,030 matches
-
descrie anumite p)rți ale aranjamentului, ins) structurile politice, așa cum se dezvolt) ele, nu sunt identice cu constituțiile oficiale. Atunci cand definim structurile, prima întrebare la care trebuie s) r)spundem este urm)toarea: Care este principiul în virtutea c)ruia sunt aranjate p)rțile? Regimurile politice interne sunt ierarhic ordonate. Unit)țile - instituții și agenții - se afl) unele fâț) de altele în relații de suprași de subordonare. Principiul ordonator al unui sistem furnizeaz) prima - si elementară - cantitate de informație despre modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
proceda astfel, ar însemna s) lase orice de-o parte, și s) nu includ) absolut nimic. Cea de-a treia parte a definiției structurii include doar ceea ce este necesar demonstr)rii modului în care unit)țile sistemului sunt poziționate sau aranjate. Orice altceva este eludat. Preocuparea fâț) de tradiție și cultur), analiza caracterului și personalit)ții actorilor politici, luarea în considerare a conflictualelor și adaptativelor procese ale politicii, descrierea cre)rii și punerii în practic) a unei politici - toate chestiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
așezată pe bazin. La fel și în mormântul nr. 17, defunctul care avea ambele mâini pe bazin, cele două vase erau așezate la umărul stâng, unde și groapa a fost ușor lărgită. În mormântul de copil nr. 21 picioarele sunt aranjate (îndoite) sub formă de romb. În mormântul nr. 34 mâna dreaptă este îndoită spre exteriorul corpului, iar în zona aceasta, groapa este curbată și ușor lărgită. În mormântul nr. 44 doar câteva oase au fost reînhumate într-o groapă mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pe lângă tinerii menționați deja mai sus, ce dau impresia că participă la un fel de distracție cu substrat religios, încă două figuri. Doamna de mare pio șenie : femeie în jur de 55-60 de ani, poartă maramă neagră pe coafură savant aranjată. Machiate cu grijă, nu strident, dar vizibil. Fustă lungă până în pământ, condiție pelerină asumată pe deplin. Atunci când se roagă, simt nevoia să o arate celor din jur, înalță bărbia, pentru a face loc mâinilor cu degete împreunate, par niște madone
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cred, este vorba de o atitudine kamikaze a părinților, fataliști, eroi, sau ce anume ? Pe măsură ce-i privesc atent pe cei din rând, îmi dau seama că mare parte dintre ei sunt pelerini cu experiență, îmbrăcați bine, au bagaje potrivite și aranjate ergonomic, posedă acea „știință a așteptării” și a răbdării ce se învață în timp, prin participarea la mai multe pelerinaje de-a lungul anului. Rândul, ca un uriaș șarpe viu, pare a fi conștient de forța sa fertilă și distrugătoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înainte de a vedea un microbuz Mercedes cu număr de Vâlcea, plin ochi cu pelerini. Par a fi oameni de la țară, coboară încet și ordonat din vehicul, sub privirea atentă a unui preot înalt, cu o barbă neagră frumos tunsă și aranjată, căciulă de astrahan, fular de lână neagră, în fine, un adevărat „preot de țară” iubit, stimat, cu responsabilitate. Ultimul bărbat din grup care coboară închide ușa microbuzului, cu zgomot, sub privirile împăcate ale șoferului rămas să moțăie în cabină, la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care le sînt recunoscător. Nu pot memora oamenii care mi-au făcut rău, oameni care rămîn adesea mirați că nu le reproșez nimic. În memoria mea se imprimă doar un tablou fidel cu întîmplări trăite, ca o fotografie, un pic aranjată, un pic cosmetizată, din care s-a scos ce este prea greu de digerat, greu de suportat, pentru cei care sînt ca mine. În tabloul meu, cu lup, cu urs, cu leu, cu vultur, cu șerpi, cu oameni, nu sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
soția. De ce nu? O sun și amica noastră se manifestă a fi foarte bucuroasă. Ne somează să luăm și prînzul împreună. Parcurgem sate lungi, pline de radare, pline de tot felul de restricții, dar cu gospodari grozavi. Curțile sînt curate, aranjate, excelent întreținute. O adiere de amărăciune mă sîcîie. Mă gîndesc că pe la noi nu există această preocupare. Monica a deschis poarta mare, ne-a pregătit loc de parcare la umbră și, încă ținîndu-se bine, ne invită în salonașul ei. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este cromlehul de la Stonehenge, lângă SaJjsbury); uneori menhirii sunt aliniați în mai multe șiruri paralele, ca la Carnac în Bretania 2; 3) dolmenul (doi - masă și men - piatră) este constituit de o imensă dală susținută de mai multe pietre ridicate, aranjate astfel încât să formeze un fel de îngrăditură sau cameră. La început dolmenul era acoperit de o movilă. Dolmenele constituie la drept vorbind monumente funerare. (Mai târziu, în anumite regiuni - Europa Occidentală, Suedia. - Dolmenul a fost transformat în "alee acoperită", adă-ugându-i-se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
feluri: unul nerecomandabil transpunerea în cuvinte (ce fac și eu acum), unul mai bun reprezentarea, punerea în scenă, și unul excelent: punerea în interacțiune. În primul caz, cel al discursului, faceți un expozeu sau o expunere, recitați un text sau aranjați obiecte într-o vitrină. Auditorul sau spectatorul privește, ascultă nemișcat, nu se clintește nimic, e dificil de urmărit și plictisitor de moarte. În al doilea caz, cel al parcursului sau al spectacolului, există un început, un cuprins și un sfîrșit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de trimisul revistei "Reporter" în următoarea concluzie:" Adevărul este că întreaga conferință s-a concentrat pe doua persoane sau două "interese", ușor de identificat"! Referitor la una din cele "două persoane" ziarul "El Dia" nota: "Bărbos, cu părul nu prea aranjat, în ciuda faptului că uniforma pe care o purta arăta bine și era recent călcată, Che lăsa o senzație de neglijență și lejeritate în gesturile și atitudinile sale"! Citind aceste rânduri mă întrebam cam cum ar fi arătat Che în costum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
AMN: Comunicarea noastră practică În munca teatrală a Început cu Nu sunt Turnul Eiffel. Erai de fapt obligat să lucrezi piesa Ecaterinei Oproiu: asta era condiția pentru plecare la festivaluri internaționale. Dar ce e ciudat, ca și Într-un mariaj aranjat, unde deseori relația funcționează mai bine decât Într-o căsătorie „din dragoste“, și raportul meu cu această piesă s-a ameliorat În repetiții. Am avut și mai târziu experiențe similare, când am lucrat „la comandă“, dintr-un motiv sau altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
accept că plecarea din România era inevitabilă. Reîntors la București, am Încercat să gândesc pozitiv și să fac totuși planuri pentru stagiunea viitoare. Dar toate ideile se blocau la mijloc de drum. Nimic nu se Închega. Unii actori aveau deja aranjate contracte de film cu străinii, la care nu puteam să mă Împotrivesc. Deși aveau roluri mici, În dolari câștigau Într-o lună cât Într-un an de salariu la Național. Entuziasmul din vara Trilogiei era topit acum de arșița unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
seama la lungimea și la lățimea drumului, dacă e drept sau trece pe dealuri și văi; la fel, să privesc locul sau peștera nașterii, cât de mare sau de mică e, cât de joasă sau de înaltă, și cum era aranjată. 113. A treia va fi la fel și va avea aceeași formă ca aceea din contemplația de mai înainte. 114. Primul punct este să văd persoanele, și anume să-i văd pe Stăpâna noastră și pe Sfântul Iosif și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să le împart, fără nici o șansă de a le înmulți. Observasem în apropiere o baracă și cineva mi-a spus că acolo se organizase o cantină pentru muncitori. Am intrat, erau mese și bănci de lemn, totul era curat și aranjat. M-am interesat la bucătărie ce meniu au ciorbă de fasole cu costiță și varză cu carne, la prețul de 7,50 lei. Savurând în gând meniul de 5 stele, l-am întrebat pe directorul combinatului dacă n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se făcea și pe pistă, la scara avionului) să ne punem ultimii bagajele noastre. Am decolat, am ajuns la Zürich și la urcarea reprezentantului Swissair în avion i-am arătat pașapoartele diplomatice cu viza pentru Elveția, explicându-i că avem aranjat un consult medical la Geneva. Respectivul, exact ca un ceas și dulce ca o ciocolată "Made în Switzerland", ne-a aprobat coborârea, spre stupefacția comandantului avionului și a "organului" de serviciu la bord. Așa că ne-am recuperat bagajele chiar de lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
catadicsit să-mi schimbe repartiția, cu un post de "referent principal relații" la ONT Carpați București. Era, oricum, altceva să fii la ONT decât la Loto-Prono, cel puțin pentru cunoștințe și pentru colocatarii din bloc! Cu "onoarea" cât de cât aranjată, m-am prezentat la 1 februarie 1983 la ONT. Acolo și mai sus, în Ministerul Turismului, aveam să-mi întâlnesc unii colegi exilați înaintea mea, respectiv trei foști ambasadori, câțiva foști diplomați și doi foști colegi de la Cursul Postuniversitar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
îngrădită cu jardiniere confecționate din tablă, cu suport de fier forjat, vopsite în albastru. Rugina și câteva chiștoace țineau loc de imaginarele flori, care ar fi trebuit să ne îmbete de mirosul lor. La parter era barul, mesele erau deja aranjate, lipite cap la cap, acoperite cu fețe de masă alb cu roșu. Totul era aranjat cu grijă și bun gust, creând o atmosferă primitoare. De după tejgheaua barului, o femeie bine clădită cu un zâmbet pe colțul gurii, ne privea pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
vis în sicriu, ca să poată sta acum direct pe masă!). „Taanti draaagă”, am strigat eu în extaz în timp ce tanti cobora de pe masă; a trecut apoi pe lângă mine și s-a dus în altă cameră, de unde, nu peste mult, a apărut „aranjată”, ca o fată tânără și frumoasă. „Trebuie să-l anunțăm pe unchiul (soțul ei, rămas acum văduv), să vină s-o ia acasă”, am spus eu cuiva - nu eram singur, erau și alții de față, dar de văzut nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
deștepta ca și mine, mâine dimineață și le va face plăcere să își amintească ziua de azi, iar peste ani de zile vor povesti altora isprava lor. Intrând în dormitor cu Alin îl găsi într-o stare perfectă de curățenie, aranjat special pentru venirea unui nou-născut. Nici baia nu arăta mai rău. Însă pe neașteptate o ploaie de cuvinte pline de reproș, unul după altul, se abătu asupra ei. - Ești o nebună! Cum ai putu face așa ceva? Eu mi-am pus
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
unor zeițe. Învățase să trăiască fără suferința cauzată de dragoste. Își vedea de drumul ei pentru că nu mai era nimic de făcut în această privință, dar viața este plină de surprize. Ședea în fața unei oglinzi și se privea. Părul frumos aranjat nu era lipsit de strălucire. Își analiză alunița de pe obraz și constată că seamănă cu o cicatrice din copilăria ei pe care o adora. În condițiile acestea, Carlina fu informată prin apel telefonic de boala gravă a tatălui ei. Fără
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
patru prieteni care traversaseră râul Oder. Majoritatea celor veniți ca și ei după „afaceri” erau cazați acolo. La parterul hotelului exista o unitate comercială, un bar și o sală de casino. Mai existau tinere fete cu haine extravagante, cu părul aranjat, iar sânii mari le atârnau exact ca ugerul unei vaci înainte de muls, iar la altele ca după muls. Toate acestea te făceau să zâmbești ironic și să le privești cu o fascinație copilărească . După aparențe, viața nu părea deloc ușoară
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
judecat la Galați, apoi în penitenciarul din Galați, la penitenciarul din Peninsula (Canal) și apoi la Baia Sprie (mina de plumb) de unde m-am eliberat. În legătură cu arestările și închisorile comuniste pentru catolicii din Moldova eu disting: a. arestări în loturi (aranjate și organizate de Securitate) și b. arestări individuale (izolate). A. Loturi organizate I. Partizanii României creștine Primul val de arestări l-a format arestarea preoților și a credincioșilor incomozi din Moldova și încadrarea lor în organizație (făurită de securitate) pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
eram puțin obosit, a decurs în bune condiții. Erau prezenți toți, ambasadorul cu soția erau bine dispuși, cred că el și administratorul "luaseră ceva la bord" și îndemna să începem masa, grătarul deja sfârâia cu insistență, paharele erau umplute, masa aranjată, participanții se adunaseră în sala de primire care dădea spre terasă. După zece minute de refrișare în camera mea și echiparea cu costumul de vizite, am coborât în salon, unde intrase familia șefului. Ceilalți așteptau pe terasă. Sărut mâna, bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dar nu cu coperțile albe, ci într-un fel de cărămiziu deschis, ca și Kierkegaard). Iată pe ce cale mi-am privit în oglindă propria-mi spaimă nativă, umbra mea cea de toate zilele. Nu numai în casa lor recent aranjată, luminoasă, confortabilă, într-o clădire nouă cu două-trei etaje de pe strada General Grigorescu (soția lui Grigore Popa, mică și neînsemnată, era fiică de protopop ortodox, bogat, din Oradea și-i fusese colegă la universitate) mă simțeam atât de bine, ci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]