2,333 matches
-
absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
în biserică B1, pe fațada căreia se păstra la acea dată o inscripție. Complexul Basarabi-Murfatlar a devenit imediat un subiect de atracție, turiștii afectând scrierile prezente pe pereți, iar galeriile E au fost grav afectate de intemperii în urma prăbușirii unei arcade. La 1 septembrie 1960, șantierul Basarabi a fost preluat de către Direcția Monumentelor Istorice, care a deschis un șantier de restaurare a părții cunoscute la acea dată din complex. Au fost luate măsuri de a izola complexul de restul carierei și
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică era folosită odinioară drept clopotniță. La momentul respectiv, această nișă constituia o inovație în arhitectura moldovenească, ea fiind preluată ulterior
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită și în naos, înlocuind bolta semicilindrică. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce modovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore este renumită prin pictura murală în frescă, de însemnată valoare artistică, care împodobește atât
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. De remarcat că în vârf, imediat sub cruce, se află o semilună din metal, despre care se spune că a fost amplasată pentru ca biserica să nu fie distrusă de năvălitorii tătari și turci. Este
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Kaaba a fost lovită de catapulte, dărâmându-se și luând foc. Ibn-i Zubayr a dărâmat Kaaba și a reconstruit-o. Iar în timpul lui Marwan a fost reconstruită că în forma inițială. În timpul sultanului Soliman Magnificul a fost restaurată. Construcția cu arcade (cupole) înconjoară de jur împrejur Kaaba, nu depășește înălțimea sanctuarului. A fost construită de sultanul otoman Selim al II-lea, planul arhitectural fiind făcut de arhitectul Mimar Sinan. A cincea reparație a făcut-o sultanul Ahmet I, iar în timpul lui
Kaaba () [Corola-website/Science/325586_a_326915]
-
cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
geamuri; pentru ei, aceste obiecte aparțineau comuniștilor și trebuiau înlăturate sau arse. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra mobilierului, ci a agresat și membri ai nomenclaturii brașovene, inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind bătut și fiindu-i spartă o arcadă. Unul din milițieni a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, iar uniforma i-a fost sfâșiată de mulțime. Manifestanții au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug uriaș, alcătuit din înregistrări de propagandă și documente de
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat în 1825, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice.
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
Rehnestarn" pe un text de Schuster Dutz dramatizat de Christian Maurer. În Piața Regele Ferdinand nr. 14 din Mediaș se găsește "Casa Schuster Dutz", construită în 1690 și reparată în 1813. Se remarcă succesiunea pilaștrilor fațadei, stucatura cornișelor și a arcadelor ferestrelor.
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
în secolul al IX-lea înainte de invazia longobarzilor, în primul rând la San Silvestro in Capite, care, spre deosebire de catacombă, se afla în interiorul Zidului lui Aurelian. Catacomba și cripta au fost redescoperite în 1854 de arheologul italian Giovanni Battista de Rossi. Arcadele fac parte dintr-un cimitir complex, care ocupă 15 hectare și are aproape 20 km lungime. Cele mai vechi părți ale acestei catacombe sunt cripta Lucinei, zona Papilor și zona Sfintei Cecilia, în care sunt păstrate unele dintre cele mai
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
cărei moaște au fost mutate de papa Pascal I în 821: frescele de pe pereți de la începutul secolului al IX-lea îi reprezintă pe Sfânta Cecilia rugându-se, bustul Mântuitorului și pe cel al papei Urban I. La mică distanță, o arcadă datând de la sfârșitul secolului al II-lea oferă acces în cubicula sacramentelor, cu fresce din prima jumătate a secolului al III-lea ce se referă la Botezul Domnului, la Euharistie și la Învierea morților; în zona Sf. Miltiade de lângă ușă
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
IV-lea (ale cărei fragmente pot fi văzute pe peretele opus) poate fi citită o inscripție a lui Damasus care evidențiază rolul lui Eusebiu în aplanarea schismei din biserica primară, în special cea care se referea la acceptarea apostaților. Alăturată arcadei se află, în continuare, cripta martirilor Calogerus și Partenie și cubiculul dublu al lui Sever, care conține o inscripție ritmică (datată nu mai târziu de 304), în care un episcop al Romei (la acel moment Marcelin) este primul ce primește
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
de cult aceleași tehnici constructive, prezente și la construcțiile din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin elegante arcade la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
Biserica "Buna Vestire" se găsește în incinta cimitirului. Acesta se afla amplasat pe un deal în sudul comunei Apoldu de Jos. Biserica a fost construită la începutul secolului al XIX-lea din contribuția credinciosilor. În 1818 au fost pictate altarul, arcada din fața altarului, cei patru evanghelisti și câțiva sfinți reprezentați prin medalioane de pânză.Are formă de cruce, având pronaos, naos și altar, fiecare cu o cupola proprie, rezemându-se pe arcade solide. S-au facut unele reparații și lucrări de
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
din contribuția credinciosilor. În 1818 au fost pictate altarul, arcada din fața altarului, cei patru evanghelisti și câțiva sfinți reprezentați prin medalioane de pânză.Are formă de cruce, având pronaos, naos și altar, fiecare cu o cupola proprie, rezemându-se pe arcade solide. S-au facut unele reparații și lucrări de întreținere în anii 1961 (la interior) și 1967 (exterior). Dintre preoții slujitori se pot aminti încă de la 1813: Nicolae Orăștean, Moise al lui Tudor Lazăr, Moise Topârcean, Ioan Orăștean etc. Între
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
cele ale sfinților ierarhi români Sava Brancovici și Calinic de la Cernica. Impresionează, de asemenea, modul în care arhitectul Toma T. Socolescu a tratat fațada bisericii, căreia i-a aplicat două coloane înalte, cu capiteluri în stil tradițional, care sprijină o arcadă amplă pe care sunt zugrăvite chipurile Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfinților Evangheliști, în frumoase ornamentații florale. Pe frontispiciu se află un medalion cu Sfântul Pantelimon, executat în mozaic. După încheierea tuturor lucrărilor de renovare și repictare, biserica
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
scurte ce par a fi îndoite, dacă n-am ști că această reprezentare este obișnuită crucifixelor apusene. Capul este un cerc în care ochii, nasul și gura sunt contopite într-un triunghi înscris. La picioarele lui, într-un soi de arcadă, stau două personaje minuscule... ștergarul din jurul trupului este înlocuit doar de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
circula prin canalizare și emana un miros puternic. Personalitățile orașului au început totuși să se stabilească aici, în special burghezii bogați. Structura străzii "Graben" se schimbă puțin, dar nu se întâmplă același lucru și cu caracterul său. "Arkadenhof" ("Curtea cu arcade"), o clădire în stil renascentist, domină strada până în 1873, atunci când se începe construcția "Grabenhof". "Graben" devine locul unde se organizează mai multe festivități. Proprietarii de case încep apoi să-și transforme casele și să realizeze fațade bogat decorate. Vechea biserică
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
a fost păstrată deasupra intrării de pe latura de est. Pe ea este trecut anul 1520 și un cartuș cu vulturul lui Sigismund. Construcția a fost supravegheată de arhitectul casei regale Benedyct Sandomierski care a construit mănăstiri de două etaje cu arcade în jurului unei curți închise. În timpul Potopului, castelul a fost distrus în timpul retragerii trupelor suedeze ale generalului Sincler. Aproximativ cincizeci de polonezi, care au intrat în castelul abandonat au fost uciși. Aripa de vest a castelului care a supraviețuit a
Castelul Sandomierz () [Corola-website/Science/336217_a_337546]
-
principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de meșterul Chircol, isi recapătă acum strălucirea, fiind poleita și pictată din nou de Costin Petrescu. Cele cinci arcade sunt susținute de coloane dispuse câte patru pe fiecare parte. Pe prima arcada, cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]