2,333 matches
-
Sadoveanu (Cartea unui blajin îndoctrinat), N. Morcovescu relatează detaliat despre o conferință a lui Mircea Eliade, Cultura română și orientalismul, și analizează observațiile lui Berdeaev despre comunismul rusesc, H. Borza scrie articolul Creștinismul, soluția crizei mondiale, iar Leonid Mămăligă (L.M. Arcade) glosează despre marginalism și consecințele sale doctrinare. În septembrie 1951 intră în sumar un articol al lui Th. Cazaban, Falsele probleme din exil, și un altul al lui Anton Zigmund Cerbu, Întâlnirea tineretului european (Loreley). Din cel de-al doilea
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
se referă la comemorarea lui I.L. Caragiale și comentează volumul Iphigenia de Mircea Eliade, șapirografiat în Editura Cartea Pribegiei, în timp ce Nicoară Beldiceanu scrie articolele polemice Consecințele politicii moscovite și Probleme de istorie românească, N. Morcovescu - Forma internă a exilului, L.M. Arcade - comentariul Literatura mâinilor murdare, vizând compromisurile comuniste, iar Aristide Burileanu - o cronică severă în marginea literaturii lui Constantin Virgil Gheorghiu. Din ultimul număr rețin atenția un eseu al lui Th. Cazaban (de altfel, el este, în cel din urmă an
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
Nicolae Balotă, Mircea Muthu ș.a. au întreținut prestigiul real al revistei. În anii de după 1989 se observă efortul critic de a reintroduce în circuitul literaturii române scriitori din afara granițelor: Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Cioran, Mircea Eliade, Petru Dumitriu, L.M. Arcade ș.a. Publicistica a fost susținută și ea, de-a lungul timpului, de nume importante: Tudor Arghezi, Augustin Z. N. Pop, Radu Cosașu, Horia Liman, Ilie Purcaru, Nicolae Prelipceanu ș.a. Față de tendințele inițiale, ostile deschiderilor „idealiste”, în anii din urmă se
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Mihai Gherman, APF, 1991, 12; Vintilă Horia, La moartea lui Horia Stamatu, APF, 1991, 12; Negoițescu, Ist. lit., I, 334-337; Românii, 339-342; Adrian Popescu, Restituirea lui Horia Stamatu, ST, 1993, 11; Titu Popescu, Poetul Horia Stamatu, München, 1993; L. M. Arcade, Un mare poet, JL, 1994, 13-16; Vintilă Horia, „În inima ciclonului”, JL, 1994, 13-16; Alex. Ștefănescu, Horia Stamatu, RL, 1994, 26; Pericle Martinescu, Horia Stamatu (amintiri literare), RL, 1994, 37; Gheorghe Grigurcu, Horia Stamatu și folclorul apocrif, RL, 1996, 7
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
XX-lea, Poteci albastre (1940), îi completează profilul. SCRIERI: Din timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor, Bălti, 1932; Icoane de lumină, Iași, 1936; Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Ființa de vis, Iași, 1989; Nuit à la première personne, Bruxelles, 1992; Septembre en Belgique, Bruxelles, 1993; La Poésie, liberté de l’exil intérieur, Bruxelles, 1994; Agenția de eufemisme, Iași, 1995; Francofonia - o punte a sincerității, Oradea, 1996; Îngerul cu arcadele sparte - L’Ange aux arcades brisées, ed. bilingvă, Oradea, 1996; Sinucigași de lux, Timișoara, 1996; Orbita melancoliei, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea jocului, Iași, 1998; Wortwunde, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 1998; 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
în spatele nasului spre gât; Frecvente „dureri de cap” sau senzația de presiune sinusală; O „bombare” (protruzie) a unui glob ocular sau simptomul de ochi „lăcrimând”; Pierderea parțială sau completă a vederii; Vedere dublă; Pierderea unor dinți sau dureri dentare (pe arcada superioară); Presiune sau durere la nivelul unei urechi; O tumefiere la nivelul feței, cavității nazale sau în cavitatea orală; FACTORI DE RISC Mai mulți factori concurează la inducerea riscului în apariția unui cancer al cavității orale (și în general al
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
ganglionară). Evidarea ganglionară se efectuează când există mari șanse să se fi diseminat boala canceroasă către nodulii limfatici. Chirurgia sinusurilor paranazale include următoarele tipuri de intervenții: Maxilectomia: îndepărtarea unei părți din maxilar sau a maxilarului în totalitate, incluzând dinții de pe arcada respectivă, o parte din orbită și (posibil) cavitatea nazală; Rezecția craniofacială: îndepărtarea cancerului dintre cei doi ochi, necesitând o incizie de-a lungul laturilor nasului; Rinotomia laterală: incizie de-a lungul marginii nazale pentru acces către cavitatea nazală și sinusurile
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
4.3.). Principiile care trebuiesc respectate la efectuarea detartrajului sunt: 1. poziția pacientului va fi cât mai confortabilă, cu capul bine sprijinit pe tetieră, ușor în extensie când se lucrează la maxilar și cu capul în continuarea trunchiului pentru detartrajul arcadei mandibulare; 2. iluminarea cavitatea orală trebuie să fie foarte bine iluminată, direct (cu lampa scialitică) sau indirect (cu oglinda dentară) în zonele mai greu accesibile; 3. poziția operatorului (medicul stomatolog sau asistenta de stomatologie) va fi cât mai comodă, în funcție de
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
cele două componente (pasta și activatorul) se amestecă, prin frământare, între degete până la uniformizarea culorii, preparatul se aplică în lingura de amprentă standard cu perforații, lingura cu materialul de amprentare se aplică în cavitatea bucală peste câmpul protetic sau pe arcada antagonistă (pentru amprenta preliminară sau pentru amprenta antagoniștilor); pasta de amprentă se întărește în 1,5-2 minute; se scoate amprenta din gură, se spală și se usucă. Rezultă o portamprentă pentru elastomerul fluid. Prepararea fluidului Coltene Rapid Liner: se măsoară
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
1971 devine funcționar în Ministerul de Externe, în 1983 trecând redactor-șef la revista „Cooperația în România”. Debutează în 1946 la „Menuet”, revista Colegiului „Carol I”, iar editorial în 1960 cu o traducere din Mark Twain. Prima carte de versuri, Arcade, îi apare în 1968, urmată de alte culegeri de poezii, de volume de proză, însemnări de călătorie și memorialistică, pamflete, versuri pentru copii, eseistică și publicistică. A tradus din Benedetto Croce, Jean-Paul Sartre, Fausta Cialente ș.a., unele semnate T. Dumitru
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
trad., București, 1967; Benedetto Croce, Estetica, introd. Nina Façon, București, 1970; Salvador Espriu, Poezii, pref. trad., București, 1974; G. Procacci, Istoria italienilor, București, 1975; Marie-José Simpson, Doamna din Bagdad, București, 1994 (în colaborare cu George Anania). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arcade”, GL, 1968, 18; Vlaicu Bârna, „Arcade”, VR, 1969, 3; Dan Cristea, „Invocația soarelui”, RL, 1971, 26; Aurel Sasu, „Hronicu leatului 7481”, ST, 1976, 6; Fănuș Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
introd. Nina Façon, București, 1970; Salvador Espriu, Poezii, pref. trad., București, 1974; G. Procacci, Istoria italienilor, București, 1975; Marie-José Simpson, Doamna din Bagdad, București, 1994 (în colaborare cu George Anania). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arcade”, GL, 1968, 18; Vlaicu Bârna, „Arcade”, VR, 1969, 3; Dan Cristea, „Invocația soarelui”, RL, 1971, 26; Aurel Sasu, „Hronicu leatului 7481”, ST, 1976, 6; Fănuș Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19; Mircea Popa, „Poemele depărtării “, ST, 1978
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
puțin diferențiat, și mai mult de convenție, un romantism adoptat, s-ar putea spune, adică nu inerent vocației specifice. Pe cale lexicală (neologisme, inclusiv termeni științifici), prin sursa citadină și, rar, prin natura „decadentă” a unor mijloace plasticizante („crin bolnav”, „mucede arcade”, „strâmbe degete”, „duhul țigării”, „gleznele unei femei pe un pian negru”), prin verslibrism, romantismul primește o notă personală de modernitate, pe alocuri în variantă exterior simbolistă: „Nu, toamna nu e marea ce leagănă, amare,/ corăbii vechi, ca osemintele de sare
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
coc, liniile feței lipsesc, gâtul este subțire, bine degajat de corp, sânii sunt reduși în dimensiune, însă bazinul este dezvoltat și triunghiul pubian și vulva sunt puternic incizate. „Capul de negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase ipoteze asupra semnificației sale: E. Piette
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Chanson contre la chanson - géographie sentimentale (elaborat în perioada iulie - septembrie 1938, când a întreprins o călătorie de studii în Franța), mii de pagini de jurnal (editate selectiv de Simion Bărbulescu), eseuri. S., acest „romantic nerușinat, ce se reculege sub arcade și săgeți gotice, cu pupila dilatată de răsăritene vedenii, însoțite de armonii corespunzătoare” (Șerban Cioculescu), s-a dovedit, cu cele două volume de versuri publicate în timpul vieții, Punct vernal și Pod eleat (1935), destul de greu de calificat și, pentru mulți
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie în franceză”), e prezentă la conferințele de la Sorbona, la întâlnirile prilejuite
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
tinerilor scriitori, precum și colecția „Eminesciana”. Din 1977 până în 1990, când se pensionează din motive de sănătate, va deține funcția de redactor-șef la „Convorbiri literare”. Debutează cu versuri în 1954, la „Iașul literar”, iar în 1964 îi apare prima plachetă, Arcade peste anotimp. Mai scrie în „Astra”, „Ateneu”, „Familia”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În 1970 și în 1974 i s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Poemele de început ale lui S. sunt puternic marcate de ideologia vremii. Aproape
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
scrie în „Astra”, „Ateneu”, „Familia”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În 1970 și în 1974 i s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Poemele de început ale lui S. sunt puternic marcate de ideologia vremii. Aproape fiecare pagină din Arcade peste anotimp conține trimiteri la „glorioasele realizări” ale omului de tip nou. Cartea e plină de „eroi”, („primul constructor”, „excavatoristul”, „Ilici”). Poetul crede că e un mesager al poporului, iar versul său ar fi ecoul uralelor străzii. Declamator și cu
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
cât și a greșelilor făcute, segment exploatat destul de convențional de autor, chiar dacă se utilizează dubla perspectivă (alternarea persoanei întâi cu persoana a treia). Alt roman, Enigma tăblițelor de lut, apare abia în 1995, la trei ani de la moartea autorului. SCRIERI: Arcade peste anotimp, Iași, 1964; Autoportret pe nisip, București, 1966; Restituirea jocului, București, 1969; Cantilene, Iași, 1970; Duhul pietrelor, București, 1970; Vatra legendelor, București, 1970; Camera de recuzită, Iași, 1973; Anotimpul încrederii, București, 1974; Artă și sensibilitate, Iași, 1975; Vântul din
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
încrederii, București, 1974; Artă și sensibilitate, Iași, 1975; Vântul din oglinzi, București, 1978; Zigurat, Iași, 1979; Ianus, I-II, Iași, 1980-1983; Arhipelagul altor umbre, Iași, 1985; Necontenita veghe, București, 1989; Enigma tăblițelor de lut, Iași, 1995. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, „Arcade peste anotimp”, IL, 1964, 12; Nicolae Manolescu, „Autoportret pe nisip”, CNT, 1966, 25; Constantin Călin, „Autoportret pe nisip”, ATN, 1966, 8; Dumitru Solomon, „Autoportret pe nisip”, GL, 1966, 40; Oarcăsu, Oglinzi, 261-264; Virgil Cuțitaru, Poezia tinerilor, CRC, 1968, 51; Zaharia
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
și atestatul de ziarist profesionist. Ocupă de-a lungul anilor mai multe funcții: profesoară de desen, desenator decorator la Ateneul Român, bibliotecară la Sibiu. Debutează cu poezie în „Gazeta Sibiului” (1941) și colaborează cu versuri la „Flacăra Sibiului”, „Tribuna Sibiului”, „Arcade”, „Transilvania”, unde semnează și critică literară, „Drum nou”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Scânteia”, „Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la reviste din Italia, Belgia ș.a. Prima carte publicată de P., Promontorii (1968), cuprinde versuri solemne, de un lirism adesea fascinant, iar sonetele din
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
cărți ale unor scriitori români din exil: Poezia românească nouă, antologie întocmită de Vintilă Horia (1956), Vintilă Horia, Viitor petrecut (1976), Horia Stamatu, Jurnal (1979), Al. Gregorian, Pete de lumină (1980), Coasta soarelui (1982), În creștetul luminii (1984). Împreună cu L.M. Arcade și în colaborare cu Basarab Nicolescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Theodor Cazaban, Matei Cazacu ș.a., fondează în 1981 cercul Hyperion din Paris - „centru de promovare a cărții românești”. Din sediul de la Madrid al centrului, R. difuzează cărțile a șapte edituri
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme, pref. Antoine Faivre, Paris, 1988; ed. (Știința, sensul și evoluția. Eseu asupra lui Jakob Boehme), tr. Aurelia Batali, București, 1992; Théorèmes poétiques, pref. Michel Camus, Paris, 1994; ed. (Teoreme poetice), tr. L.M. Arcade, București, 1996; La Transdisciplinarité (manifeste), Paris, 1996; ed. (Transdisciplinaritatea (manifest), tr. Horia Mihail Vasilescu, Iași, 1999; Les Racines de la liberté [convorbiri cu Michel Camus], Paris, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Ion Barbu. Cosmologia «Jocului secund»”, CNT, 1968, 20; Mihai Ungheanu
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]