647 matches
-
gust. Mă bucur mult de apariția rândurilor mele. Vă Îmbrățișez cu tot dragul și ne scriem, I. Olteanu 25 București, 24 oct. 2002 Dragii mei vă Îmbrățișez, mă bucur de veștile cu succes și vă spun „servus”! Asta, În limbaj ardelenesc Însemnează, că cel mai bătrân este bucuros să le spună celor mai tineri „tu”, și tinerii, la fel, să-i spună tu și pe nume. Este un obicei foarte frumos al universităților germane care dă o intimitate relațiilor dintre prieteni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
370 1 Fălticeni, 15/XII, 68 Dragă amice, Cu cele mai călduroase mulțumiri pentru amabilul răspuns și bătaia de cap avută În ce privește identificarea acelor ardeleni ai mei; nu te mai deranja cu nimic pentru că odată ce nu figurează În Enciclopedia Diaconovici, ardelenească, foarte greu să mai dăm peste dânșii. Primește cele mai bune mulțumiri, deasemenea pentru fotografiile date (...). Sperând a ne revedea la Fălticeni, primește cele mai bune și dragi sentimente ale mele. Aurel George Stino Tot nu poți reuși să te
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de cronicar moldovean, povestea evenimentele întâmplate cu 22 ani mai înainte când, în fruntea unui pluton de voluntari ardeleni din armata României Mici, a străbătut în lat Basarabia de la Prut și până la Nistru. Trecând prin primejdii multipte, feciorii din satele ardelenești au adus pacea și ordinea în provincia noastră românească și odată cu ea și steagul nostru ca simbol al reîntregirii românești de pretutindeni. Am citit această scrisoare cu răsuflarea reținută. Din ea picurau lacrimile neamului nostru, curat și sănătos în păturile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
minoră și cultură majoră, Despre plenitudinea istorică), la fel, Emil Cioran (Sub semnul ireparabilului), Constantin Noica (Pentru reabilitarea individului), Vasile Băncilă (Profetismul și timpul nostru). În special acesta din urmă are o contribuție remarcabilă la surprinderea notelor definitorii ale specificului ardelenesc (Semnificația Ardealului, Ardealul adolescenței noastre) și la relevarea marilor însușiri filosofice ale lucrărilor lui Lucian Blaga, prin studiul de mare ecou în epocă, Lucian Blaga, energie românească, ce se tipărește și în volum, în colecția „Gând românesc” (1938). Revista se
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
CREANGĂ, Ion (1.III.1837, Humulești, j. Neamț - 31.XII.1889, Iași). Părinții i-au fost Ștefan a Petrei Ciubotariu și Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig, ambii descendenți ai unor familii ardelenești ce trecuseră munții în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Adevărat instrument al divinității, Smaranda, din categoria mamelor care cred orbește în steaua fiilor lor, o fanatică a viitorului copilului ei, stăruie din răsputeri ca băiatul cel mare
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
edit., București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, I-II, București, 1995-1997; Grigore Botezatu, Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia, pref. edit., București, 1995; Ion Barbu, Riga Crypto și Lapona Enigel, București, 1995; Ion Pop-Reteganul, Zâna Apelor. Povești ardelenești culese din gura poporului, pref. edit., București, 1997; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, introd. edit., București, 1997; Mitologie românească, pref. edit., București, 2000; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine cronologică, I-II, introd. edit
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
București, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu); G. Vâlsan, Studii antropogeografice, etnografice și geopolitice, pref. Andrei Marga, Cluj-Napoca, 2001; Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Maria Cuceu). Repere bibliografice: Gavril Istrate, Povești ardelenești, LCF, 1988, 2; Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
sub lună / Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie își presimte sfârșitul
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care și-
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
va fi urmată, tragic, de spargerea și împrăștierea grupului, mulți dintre „cerchiști” ajungând în închisori și, aproape toți, revenind în viața literară abia după douăzeci de ani. Când au făcut-o însă, au făcut-o cu aceeași seriozitate și consistență „ardelenească”, surprinzând prin soliditatea instrucției, prin numărul mare de opere pe care le-au creat într-un interval foarte scurt. „Revoluția” C. L. de la S. a fost să aducă, în spațiul literaturii, nu altceva decât literatură bună. Repere bibliografice: Balotă, Labirint
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. SALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
A iubi omenirea nemotivat e la fel de aberant pe cât este de a urî motivat. Morții - cunoscuți ce s-au mutat din oraș. Istoricale Realitatea e că sub umbrela KGB-ului s-au adăpostit multe capete arabe, făcându-se că plouă. Concesie ardelenească de 1 Decembrie: - De fapt, gândindu-ne bine, România nu era completă fără Vechiul Regat. * "Necesitatea istorică" și fabricarea "asentimentului popular" au fost cele două invenții ale comuniștilor cu care au supus popoare, mai teribile decât berbecul folosit în vechime
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
Filimon) este doar, în mod vag și generic, "numele unei slujbe religioase care se oficiază în biserica catolică, în altar". Forma misă este echivalată, într-un prim sens, cu mesă (la care sînt mai multe trimiteri la texte și dicționare ardelenești, începînd cu Barițiu), dar apare și cu un al doilea înțeles, de "compoziție muzicală pentru cor și soliști, adesea cu acompaniament instrumental, scrisă pe textul tradițional al liturghiei catolice". în DEX (1975 și 1996), mesă e "(la catolici și luterani
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
Telemea - de Brașov (de bivolița) - de Huedin - de Argeș - de Cărei - de Oas - de Vâlcea - de Sibiu B. Produse din carne Salam - de Napoca - de Apuseni - de Vâlcele - de Vetis - de Brașov - de Sibiu - Cindrelul - de Nădlac - Panduru de Dolj - ardelenesc Cârnați - de Cluj - de Aries - de Plescoi - de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău Piept de porc - de Satu Mare - de Brașov - ardelenesc Jambon - de Satu Mare Toba - Transilvania - de Brașov - de Vâlcea - de Sălaj Virsli - de Sălaș - de Brad - de Albă - de Hațeg Șuncă - secuiasca - de Sălaj Pulpa rulata - de Sibiu Mușchi - Azuga - de Sălaj C. Produse de panificație Pâine de casă - cu
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Anexa LISTA cuprinzând denumirile geografice protejate și recunoscute în România pentru băuturi spirtoase I. ȚUICĂ 1. Țuică Zetea de Medieșu Aurit 2. Țuică de Valea Milcovului 3. Țuică de Buzău 4. Țuică de Argeș 5. Țuică de Zalău 6. Țuică Ardelenească de Bistrița 7. Horincă de Maramureș 8. Horincă de Cămârzana 9. Horincă de Seini 10. Horincă de Chioar 11. Horincă de Lăpuș 12. Turț de Oaș 13. Turț de Maramureș II. PĂLINCĂ 1. Pălincă de Bihor 2. Rieni Pălincă de
ORDIN nr. 147 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165741_a_167070]
-
Argeș; - de Covasna; - de Dorna. Telemea: - de Brașov; - de Huedin; - de Argeș; - de Carei; - de Oaș; - de Vâlcea; - de Sibiu; - de Harghita. B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnați: - de Pleșcoi. C. Produse de panificație Pâine: - ardelenească cu cartofi; - ardelenească cu coaja bătută. Covrigi: - de Buzău; - de Brașov. Plăcintă: - dobrogeană. D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. ---------------
ORDIN nr. 212 din 30 martie 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice şi denumirile de origine protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157006_a_158335]
-
că a fost foarte greu în acest proiect? Ce n-a mers?</i> Andreea Eșanu: Pentru mine documentarea a fost foarte grea. La un moment dat pierdusem și sensul proiectului, și m-a descentrat foarte tare. Am ajuns la Bicazu Ardelenesc, am cunosut-o pe Rodica Sandu, ea era și foarte bolnavă atunci - avea cancer la sân, soțul ei lucrase într-o fabrică de tăbăcărie și făcuse cancer în gât. Era o atmosferă copleșitoare, care te asuprea și te băga din ce în ce mai mult
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
în stradă. Am stat pe stradă o săptămână. Am dormit pe o bancă, chiar în fața casei. Era încă răcoare afară și m-am învelit cu un preș nou, nefolosit, pe care l-am făcut pelerină. Apoi, o fată cu accent ardelenesc mi-a oferit o pătură - o am și acum cu mine. În săptămâna respectivă, m-am adăpostit noaptea pe scaune la spitalul de urgență. Lucrurile mele erau toate scoase în stradă, iar când am fost la spital mi-au dispărut
Nu e normal să stea casele goale și oamenii în stradă! () [Corola-website/Science/295892_a_297221]
-
organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]