999 matches
-
ca un) glonț”, „(ca o) săgeată”. Bark înseamnă, printre altele, „scoarță”, „coajă (de copac)”, „a tăbăci”, „a scoate coaja/scoarța (unui copac)”, „(fam.) a jupui (pielea)” și are omonimul bark - „a lătra”, „(fig.) a se răsti”, „(fam.) a tuși (răgușit)”, „(argou) a face reclamă (strigând la ușa magazinelor)”, „lătrătură”, „răsteală”, „țăcănit/lătrat (de mitralieră)”, „(fam.) tuse răgușită/tignafes”. Există trei omonime sack: 1. „sac”, „geantă”, „tolbă (a poștașului)”, „rochie largă fără cordon”, „a pune în sac”, „(argou) a concedia”; 2. „a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fam.) a tuși (răgușit)”, „(argou) a face reclamă (strigând la ușa magazinelor)”, „lătrătură”, „răsteală”, „țăcănit/lătrat (de mitralieră)”, „(fam.) tuse răgușită/tignafes”. Există trei omonime sack: 1. „sac”, „geantă”, „tolbă (a poștașului)”, „rochie largă fără cordon”, „a pune în sac”, „(argou) a concedia”; 2. „a jefui”, „jaf”; 3. (înv.) „vin sec” (n.t.). * Bureau of Standards, National Institute of Standards (n.t.). FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Manual de creativitate operat.doc PAGE 1
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai vorbească, pentru că trăiesc la Torino, la Milano ori în Germania. Acolo unde ele încă mai sunt vorbite, și-au pierdut orice potențialitate inventivă. De exemplu, nici un tânăr din cartierele din Roma n-ar mai fi în stare să înțeleagă argoul romanelor mele de acum zece-cincisprezece ani și - ironia sorții! - ar fi obligat să consulte glosarul de la sfârșitul volumului, ca un bun burghez din Nord! Cu siguranță că această „viziune” a mea despre noua realitate culturală italiană este radicală: ea consideră
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe dinăuntru) zidurile care separau orașul bogaților de orașul săracilor, s-a răspândit. În câțiva ani, ba chiar în câteva luni, acest spirit a transformat în epave vechile culturi regionale, a transformat dialectele în fosile, în sunete lipsite de spirit (argourile și expresivitatea s-au vlăguit fulgerător până într-atât, încât au dispărut: codul nu poate fi recreat de cine nu-l mai consideră „unicul și adevăratul” său mijloc de comunicare). Cei săraci s-au trezit dintr-odată fără propria lor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu a adoptat niciodată o politică decentă. Față de vremurile lui De Blasio, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. E suficient să mergi la Napoli. (Sau măcar să citești frumosul documentar despre Napoli scris acum câțiva ani de Antonietta Macciocchi 3.) Argoul, tatuajele, regulile tăcerii, mimica, formele lumii interlope și întregul sistem de relații cu puterea au rămas neschimbate. Iar epoca revoluționară a consumismului, care a răsturnat și a schimbat din rădăcini relațiile dintre cultura centralizată a puterii și culturile populare, nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ulterior de M. proiectează, cu o reală forță de sugestie, pitorescul Brăilei, farmecul peisajului dunărean, atmosfera bălților și a Deltei, nostalgia corăbiilor de odinioară (Romanța corăbiilor vagabonde) etc. Registrul liric este nuanțat, cu ecouri simboliste, intervenții protestatare și incursiuni în argoul orașului de la porțile Orientului. În volumul Distanța dintre mine și un iepure (1983), îndeosebi în ciclurile Dreptul la aer și Invocație în noaptea de Sânziene sau Vocea speranței, dedicate lui Jacques Cousteau și fiului său Philippe, M. tălmăcește cu sobrietate
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
este prezent în Îngeri și banjouri (1998), unde scriitorul închină Brăilei (Brăilă, lacrimă deasă) și mahalalelor ei, imortalizate și de Panait Istrati, versuri de insolită transpunere lirică (Comorofcă, dor bălai, Suntem fanți de Băligași). Se întâlnesc și savuroase expresii de argou, cu reminiscențe și cu rezonanțe împrospătate din Ion Barbu. M. cultivă, mai ales în volumul Sufletul cântă despre sine (2002), și poezia meditativă, de concentrare a ideii și imaginii. SCRIERI: Insula, București, 1973; Corabia de fosfor, București, 1976; Umbra fluviului
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine poematică, în care răzbat ecouri pitorești și exotice din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale, precum în Cronica scurtă a unei expediții uriașe. Prozele au în genere, ca ax ordonator, o metaforă
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
spre frumosul și misterele vieții. Partea a doua este o înșiruire de mici aventuri și se depărtează de ținuta și sensul celei dintâi. Totuși, în general, se țese o poezie a adolescenței, bine controlată de narator. Dialogurile, adesea colorate de argoul școlăresc, sunt simpatice reușite stilistice și tipologice. Volumul Se revarsă apele (1961), o proză ratată compozițional, aduce relatări interesante despre satul oltenesc de la începutul secolului al XX-lea, despre modul de a viețui al țăranilor. Documentarul Arde Prahova (1974) e
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
vremii unei crâșme cu formă de corabie din centrul capitalei, se constituie în documentul unui radical protest față de regim, față de convențiile literare impuse și urmate de barzi subordonați pro paecunia. Poezie de circumstanță, aparent, infuzată de efluvii etilice și de argoul boemei sau al mahalalei, „singaporenele” sunt, în realitatea lor adâncă, toarse din destinul unei întregi generații literare condamnate la tăcere și la mizerie. Caracterul trubaduresc, goliardic, înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
violenței, altfel spus câștigarea existenței și, eventual, a unui trai mai bun prin mijloace ilegale și agresive funcționează ca standard de viață. Cei care s-au ocupat însă de problematica subculturii violenței - denumire sub care această stare a intrat în argoul din disciplinele socioumane - remarcă pe bună dreptate că ea nu este specifică doar marilor orașe și, după cum am mai menționat, nu este necesar corelată cu sărăcia. S-a constatat, spre pildă, că rata omuciderilor printre albii nonhispanici care trăiesc în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și alte procedee prin care cei interesați încearcă să determine publicul să își însușească anumite idei, atitudini și comportamente, să urmeze anumite politici sau să cumpere produsele pentru care se face reclamă. Unul important este și utilizarea timpului - cronemica, în argou tehnic -, adică exploatarea valorii sociale a folosirii intervalelor și succesiunilor temporale. Timpul comunică variate mesaje semenilor noștri. „Time is money” (timpul înseamnă bani) cuprinde un mare adevăr practic, dar timpul înseamnă multe altele, inclusiv statut social. Autorul remarcă astfel cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
va deschide ușa mîntuitoare. Nimic. Fără șapte minute. Coada fierbe, scandalizată... Voci răzlețe protestează că așa e-n Rusia, nimenea nu muncește, toți chiulesc și stau de pomană, - huoooo!... Sava, cu spatele întors, atent la ușă, îmi traducea cu promptitudine argoul revoluției... La fără două minute, poarta raiului încă ședea zăvorîtă... La fără un minut, eternitatea părea să capete chipul Poetului prooroc zadarnic proptit în pragul Alimentarei... La fix, eroul meu începu să bată cu pumnii în ușă. Bătea și țipa
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
Rodica Zafiu Numărul cel mai recent al revistei La linguistique (Paris, PUF; fascicula 1, 2002) este consacrat argourilor: temă cu tradiție respectabilă în lingvistica franceză, continuată în mod constant de-a lungul anilor. Dintre contribuțiile cuprinse în acest număr - legături între argoul tradițional și vorbirea urbană contemporană (surprinzător, procedeul de inversare al verlan-ului se menține viu și productiv
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
Zafiu Numărul cel mai recent al revistei La linguistique (Paris, PUF; fascicula 1, 2002) este consacrat argourilor: temă cu tradiție respectabilă în lingvistica franceză, continuată în mod constant de-a lungul anilor. Dintre contribuțiile cuprinse în acest număr - legături între argoul tradițional și vorbirea urbană contemporană (surprinzător, procedeul de inversare al verlan-ului se menține viu și productiv în limbajul argotic actual din Franța), reflecții asupra "argotologiei", abordări teoretice ale limbajului tinerilor etc. - mi se par demne de semnalat, pentru posibile confruntări
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
actual din Franța), reflecții asupra "argotologiei", abordări teoretice ale limbajului tinerilor etc. - mi se par demne de semnalat, pentru posibile confruntări cu situația din română, două articole care aduc în discuție spațiul central și est-european: Alma Sokolija, "Studiu contrastiv al argourilor din Sarajevo și Paris. Aspecte metodologice" și Dávid Szabo, " Poziția împrumutului în argoul din Budapesta". Primul articol se centrează asupra unor observații de metodă privind ancheta sociolingvistică; de aceea, din păcate, rezultatele studiului contrastiv și datele concrete despre argoul din
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
se par demne de semnalat, pentru posibile confruntări cu situația din română, două articole care aduc în discuție spațiul central și est-european: Alma Sokolija, "Studiu contrastiv al argourilor din Sarajevo și Paris. Aspecte metodologice" și Dávid Szabo, " Poziția împrumutului în argoul din Budapesta". Primul articol se centrează asupra unor observații de metodă privind ancheta sociolingvistică; de aceea, din păcate, rezultatele studiului contrastiv și datele concrete despre argoul din Sarajevo rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
al argourilor din Sarajevo și Paris. Aspecte metodologice" și Dávid Szabo, " Poziția împrumutului în argoul din Budapesta". Primul articol se centrează asupra unor observații de metodă privind ancheta sociolingvistică; de aceea, din păcate, rezultatele studiului contrastiv și datele concrete despre argoul din Sarajevo rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele amintite mi se par totuși interesante: apariția primelor date despre argourile din sîrbo-croată, de-abia în secolul XX, pare a fi chiar mai tîrzie decît cea
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
metodă privind ancheta sociolingvistică; de aceea, din păcate, rezultatele studiului contrastiv și datele concrete despre argoul din Sarajevo rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele amintite mi se par totuși interesante: apariția primelor date despre argourile din sîrbo-croată, de-abia în secolul XX, pare a fi chiar mai tîrzie decît cea a atestărilor argoului românesc; autoarea explică această întîrziere de înregistrare prin interesul aproape exclusiv al lingviștilor sîrbi pentru problemele standardizării și pentru dialectologie. Un punct
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele amintite mi se par totuși interesante: apariția primelor date despre argourile din sîrbo-croată, de-abia în secolul XX, pare a fi chiar mai tîrzie decît cea a atestărilor argoului românesc; autoarea explică această întîrziere de înregistrare prin interesul aproape exclusiv al lingviștilor sîrbi pentru problemele standardizării și pentru dialectologie. Un punct comun țărilor din vechiul bloc comunist îl constituie ponderea neglijabilă sau chiar absența totală a studiilor de sociolingvistică
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
de sociolingvistică urbană după 1945; cauza principală fiind tabuizarea stratificării sociale în regimul totalitar. Ne sună foarte apropiat și constatarea că mișcările alternative ale anilor '80 au redescoperit o "expresie lingvistică autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe și croate, o diferență față de cele românești pare a fi mulțimea împrumuturilor turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
lingvistică autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe și croate, o diferență față de cele românești pare a fi mulțimea împrumuturilor turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de comparație oferă celălalt articol menționat, care descrie, cu date substanțiale, argoul din Budapesta. Argoul maghiar e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
fi mulțimea împrumuturilor turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de comparație oferă celălalt articol menționat, care descrie, cu date substanțiale, argoul din Budapesta. Argoul maghiar e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl presupune mult mai vechi, sugerînd o posibilă dovadă în onomastică, în anumite porecle conservate în vechi documente scrise în latina medievală
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de comparație oferă celălalt articol menționat, care descrie, cu date substanțiale, argoul din Budapesta. Argoul maghiar e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl presupune mult mai vechi, sugerînd o posibilă dovadă în onomastică, în anumite porecle conservate în vechi documente scrise în latina medievală (de exemplu "Tăietor
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
e atribuită lui Nicolaus Olahus, care vorbește în 1536 de "limba orbilor", a cerșetorilor din Simánd, fără a o ilustra totuși prin vreun exemplu; de aceea pasajul respectiv a fost interpretat fie ca referire la o "curte a miracolelor", cu argoul ei, fie la o tabără de țigani vorbindu-și propria limbă. Primele documente clare - liste de cuvinte argotice maghiare - apar în urma unor procese din anii 1775-1776. Ca și în cazul românei, unele dintre cuvintele primelor înregistrări s-au păstrat pînă
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]