2,292 matches
-
este În cele din urmă așezată din exterior și pretinde că domină un produs literar, muzical, plastic sau de un alt tip (În realitate nu se Întâmplă așa, controlul nu poate fi legitimat, și vedem că, după această invazie a arhetipurilor, ele se dovedesc până la urmă limitate) - rămâne totuși o totalitate estetică pe care nu o putem evita nicicum și nici nu o putem numi. Pe de o parte, aceasta se Întâmplă deoarece nu putem ajunge la sinteza ei conceptuală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
totuși de un text literar. Și chiar dacă succesiunea pare lipsită de sens și nu se configurează Într-un sens unitar și final, există totuși unitățile mai mici de sens. Pe undeva, nu știu dacă nu cumva pe trupul mort al arhetipului nu se ridică niște copii arhetipali la fel de unitari. Mihaela Ursa: Puneai pe același plan Orbitor cu Exuvii ca exemple de rupere, de destrucție a textului. Mie nu mi se par a sta deloc pe același plan, chiar În afara oricărei judecăți
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de vulgaritate, dincolo de calitățile ei evidente, o carte care devine pe alocuri prolixă pur și simplu. Ruxandra Cesereanu: Dimpotrivă, mie mi se pare că rememorarea Simonei Popescu În Exuvii, deși făcută necanonic, merge pe o structură care intră totuși În arhetip (În arhetipul copilăriei Înminunate, cu mirări și fascinații), În timp ce Mircea Cărtărescu, cu Orbitor, intră, prin pulverizarea intenționată a poveștii și prin acel puzzle de mituri, În structura de anarhetip. Din punctul de vedere al stilului, Într-adevăr, ambele proze țin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dincolo de calitățile ei evidente, o carte care devine pe alocuri prolixă pur și simplu. Ruxandra Cesereanu: Dimpotrivă, mie mi se pare că rememorarea Simonei Popescu În Exuvii, deși făcută necanonic, merge pe o structură care intră totuși În arhetip (În arhetipul copilăriei Înminunate, cu mirări și fascinații), În timp ce Mircea Cărtărescu, cu Orbitor, intră, prin pulverizarea intenționată a poveștii și prin acel puzzle de mituri, În structura de anarhetip. Din punctul de vedere al stilului, Într-adevăr, ambele proze țin, după mine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unul dintre mulți alții tocmai pentru că Îmi permite să realizez un contraargument În oglindă. În altă ordine de idei, Îmi pare rău că trebuie să spun că mie mi se pare că și În Orbitor, și În UBUcurești există un arhetip clasic, ce funcționează ca la carte. În ambele cazuri autorii fac tentativa de a-și fixa un punct de reper, ba chiar de a-și centra discursurile Într-un arhetip bine cunoscut nouă, transparent. La Cărtărescu, În Orbitor, În volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pare că și În Orbitor, și În UBUcurești există un arhetip clasic, ce funcționează ca la carte. În ambele cazuri autorii fac tentativa de a-și fixa un punct de reper, ba chiar de a-și centra discursurile Într-un arhetip bine cunoscut nouă, transparent. La Cărtărescu, În Orbitor, În volumul doi, e vorba de paginile care rescriu cu trimitere cât se poate de explicită și de transparentă versete din Apocalipsa, În care cele patru personaje cărtăresciene sunt În corespondență cu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
patru personaje cărtăresciene sunt În corespondență cu figurile Apocalipsei. Este o rescriere care te obligă să citești „versetele” din cele două cărți Împreună, pe două coloane. La Mona Chirilă, În UBUcurești, din nou mi s-a părut evident tot un arhetip creștin, răstignirea. În viziunea regizoarei, personajul ubuesc, „descreierisitul”, personaj al lagărului, este, totodată, un personaj cristic. Vă amintiți, el coboară pe o scară pe lemnul căreia rămâne Încremenit Într-o clară imagine a răstignirii, este depus apoi În mormânt (În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lecția de anatomie), după care urmează episodul Înălțării. Pe de altă parte, Corin, tu definești anarhetipul ca fiind În contra logicii, dar ce te faci cu toate experiențele literaturii de avangardă, cu literatura absurdului, care merg Împotriva logicii și rămân În arhetip? În ceea ce privește obiectul de cercetare, stările alterate de conștiință, cred că e interesant, dar Întrebarea este: cercetate cum? Mediat sau intermediat de discursurile culturale? Cercetarea nemijlocită cred că nu pot să o facă decât niște psihologi. Mă mai Întreb dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este: cercetate cum? Mediat sau intermediat de discursurile culturale? Cercetarea nemijlocită cred că nu pot să o facă decât niște psihologi. Mă mai Întreb dacă nu cumva anarhetipul n-ar putea fi definit și descris nu În termeni negativi În raport cu arhetipul, ci chiar ca un arhetip ce revine sau s-a păstrat neîncetat În toate discursurile și apare cu tot cu anarhia pe care a acumulat-o În acest veac și jumătate de pulverizare a discursurilor și a imaginii despre sine a omului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intermediat de discursurile culturale? Cercetarea nemijlocită cred că nu pot să o facă decât niște psihologi. Mă mai Întreb dacă nu cumva anarhetipul n-ar putea fi definit și descris nu În termeni negativi În raport cu arhetipul, ci chiar ca un arhetip ce revine sau s-a păstrat neîncetat În toate discursurile și apare cu tot cu anarhia pe care a acumulat-o În acest veac și jumătate de pulverizare a discursurilor și a imaginii despre sine a omului. Corin Braga: Încercând să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discursurilor și a imaginii despre sine a omului. Corin Braga: Încercând să-ți răspund, m-aș opri Întâi la distincția modernism - postmodernism. Pe schema ei se așază mai bine opoziția Între subiectul monolitic și subiectul pulverizat, pluriidentitar, decât distincția Între arhetip și anarhetip, pe care le văd mai degrabă ca definind două tipuri de artă, prezente În ambele perioade, dar și În alte epoci din istorie. Nu Întâmplător l-am invocat și pe Boris Vian, un reprezentant al modernității. Eu văd
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Chirilă câte o imagine emblematică, alegorică, simbolică. Dar mă Întreb, acea imagine e emblematică pentru Întreaga operă, acoperă Întreaga structură a cărții sau a spectacolului, sau nu este decât un rest de imagine, un rest de simbol, un rest de arhetip, colat la un alt rest de arhetip, după o altă logică decât logica unui arhetip global? Anarhetipurile nu descriu dispariția totală, ci doar prezența incoerentă a resturilor de arhetipuri și de simboluri, așa cum nebuloasa rezultată după explozia unei supernove este
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar mă Întreb, acea imagine e emblematică pentru Întreaga operă, acoperă Întreaga structură a cărții sau a spectacolului, sau nu este decât un rest de imagine, un rest de simbol, un rest de arhetip, colat la un alt rest de arhetip, după o altă logică decât logica unui arhetip global? Anarhetipurile nu descriu dispariția totală, ci doar prezența incoerentă a resturilor de arhetipuri și de simboluri, așa cum nebuloasa rezultată după explozia unei supernove este alcătuită din asteroizi și bucăți de planetă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întreaga operă, acoperă Întreaga structură a cărții sau a spectacolului, sau nu este decât un rest de imagine, un rest de simbol, un rest de arhetip, colat la un alt rest de arhetip, după o altă logică decât logica unui arhetip global? Anarhetipurile nu descriu dispariția totală, ci doar prezența incoerentă a resturilor de arhetipuri și de simboluri, așa cum nebuloasa rezultată după explozia unei supernove este alcătuită din asteroizi și bucăți de planetă ce provin din astrul inițial. Riscul este ca
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un rest de imagine, un rest de simbol, un rest de arhetip, colat la un alt rest de arhetip, după o altă logică decât logica unui arhetip global? Anarhetipurile nu descriu dispariția totală, ci doar prezența incoerentă a resturilor de arhetipuri și de simboluri, așa cum nebuloasa rezultată după explozia unei supernove este alcătuită din asteroizi și bucăți de planetă ce provin din astrul inițial. Riscul este ca atunci când ajungi să dai peste un „copil de arhetip”, cum spunea Nicolae Turcan, să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezența incoerentă a resturilor de arhetipuri și de simboluri, așa cum nebuloasa rezultată după explozia unei supernove este alcătuită din asteroizi și bucăți de planetă ce provin din astrul inițial. Riscul este ca atunci când ajungi să dai peste un „copil de arhetip”, cum spunea Nicolae Turcan, să crezi că, iată, acesta este Întreg astrul. Mă rog, poate că și la Cărtărescu, și la alții, fragmente de arhetipuri precum cel identificat de Sanda Cordoș reușesc să acopere Întreaga operă, subordonând-o unei poetici
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
provin din astrul inițial. Riscul este ca atunci când ajungi să dai peste un „copil de arhetip”, cum spunea Nicolae Turcan, să crezi că, iată, acesta este Întreg astrul. Mă rog, poate că și la Cărtărescu, și la alții, fragmente de arhetipuri precum cel identificat de Sanda Cordoș reușesc să acopere Întreaga operă, subordonând-o unei poetici arhetipale. Dar am impresia că rămân suficient de multe opere Încât să alcătuiască o clasă, În care aceste bucăți alăturate nu dau un sens global
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie să surclaseze esteticul prin existențial. Sigur că esteticul rămâne prezent, funcționează ca un vehicul, dar interpretarea nu mai este axată pe valoarea estetică, ci doar o presupune subliminar. Însă observația mare pe care vreau să o subliniez este că arhetipul și anarhetipul sunt termeni descriptivi formali, și nu categorii axiologice. O operă nu este mai valoroasă dacă este arhetipică sau, respectiv, anarhetipică. În schimb, În cultura europeană, modelul arhetipal mi se pare că a fost abuziv echivalat cu valoarea, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noastră (convenționala realitate) prin acest filtru ne dă de gândit cel puțin În următorul aspect: există un dialog al imaginarului și, ca atare, există o zonă În care comunicăm. Nu mai suntem de acord că aceasta s-ar datora unor arhetipuri din inconștientul colectiv, dar nu mergem nici În cealaltă extremă Încât să spunem că, genetic, toți avem un cod asemănător și probabil și creierele noastre acționează asemănător. Poate că asta e zona În care ar trebui să intrăm, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am fost formați -, din grija de a conferi vieții o coerență, pe care aceasta - dacă eliminăm spiritul nostru de ordine - În realitate nu o are. Din termenul propus de Corin Braga, mie cel mai mult Îmi place referința nu la arhetip, ci la anarhie, care trimite Înspre imprevizibilul freatic, plăsmuitor al vieții. Spre ceva ce se desface, se destramă luxuriant, orgiastic, ca și cum n-ar mai dori să subziste În perimetrul controlat și cuminte al limitei sau al formei - care, În ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sensul În care o explicație ontologică face parte tot dintr-un mare scenariu explicativ de tip arhetipal, oricum am lua-o. Nu mi-am propus să intru foarte adânc Într-o conceptualizare metafizică, deoarece aceasta ar face din anarhetip un arhetip În sensul de Idee platoniciană răsturnată. Or, Ideea lui Platon sau oricare alt concept metafizic „tare” ce explică realitatea la modul global mi se pare că face parte dintr-o explicație de tip arhetipal... Așadar, problema mea este: putem da
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gânditori ca Jung, Eliade și Blaga sunt atipici pentru modernism, de unde și sensul militant din scrierile lui Jung, din scrierile lui Eliade, pentru revenirea la centru, pentru reconsiderarea subiectului În relația cu Dumnezeu, În relația cu sine, În relația cu arhetipul care poate centra. Ei sunt gânditori care Își pronunță teoria Într-un moment de criză, În care deja lumea, eul, subiectul se fărâmițase; eu cred că ei merg În contra curentului, a curentului de gândire dominant. Corin Braga: Te Întrerup puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile publicitare ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile publicitare ale lui Lautrec pentru vodevilul din Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înăuntrul conceptului de anarhetip, așa cum l-am discutat la un moment dat, pentru că au fost două elemente pe care le-a pomenit și Corin și pe care noi le-am luat În discuție. În cadrul anarhetipului am vorbit fie de anarhia arhetipului, fie de pulverizarea arhetipului. Or, Întrebarea mea este care dintre aceste conținuturi este cel primar pentru conceptul de anarhetip, pentru că anarhia arhetipului se referă la un arhetip rătăcit, care la un moment dat Înnebunește, ajunge În propriul său ospiciu și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]