2,289 matches
-
Hristos și astfel, din iubire pentru El, noi trebuie să fim pregătiți să ne dăm viața în modul voluntar”secularizare. Și aceasta, pentru că în sfinți și prin sfinți, ca și chipuri vii ale Chipului lui Dumnezeu - Hristos Domnul - Care este arhetipul omului, se vădește adevărata menire și vocație a omului. Când păgânul Autolicus i-a cerut Sfântului Teofil al Antiohiei spunând: „Arată-mi pe Dumnezeul tău”, Sfântul i-a răspuns: „Arată-mi pe omul tău și-ți voi arăta pe Dumnezeul
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
personalitatea Domnului nostru Iisus Hristos Însuși, în lume, una a comuniunii în dragoste frățească, chiar dacă ea este una contaminată de. Și aceasta, pentru că în sfinți și prin sfinți, ca și chipuri vii ale Chipului lui Dumnezeu - Hristos Domnul - Care este arhetipul omului, se vădește adevărata menire și vocație a omului. Când păgânul Autolicus i-a cerut Sfântului Teofil al Antiohiei spunând: „Arată-mi pe Dumnezeul tău”, Sfântul i-a răspuns: „Arată-mi pe omul tău și-ți voi arăta pe Dumnezeul
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
desprinde din mulțimea creatorilor este cea a lui Radu Gyr. Având în vedere viața sa a cărei exemplaritate e dată de prigoana suferită ani la rând pentru crezul și creația sa, Radu Demetrescu Gyr, se poate afirma, că este un arhetip al poetului încarcerat. Condamnat la moarte pentru poezie, el continuă să creeze după gratii cu o efervescență uimitoare și cu conștiința că munca lui nu e zadarnică, ci e balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
nostru pedagog se referă aici la înțelegerea textelor sfinte. Marea calitate a dascălului este, întâi de toate, iubirea. Iubirea lui Dumnezeu este chemare, iubirea omului este răspuns. Dascălul trebuie să arate bunăvoință părintească și iubire către elevi, „trebuie să fie arhetipul vieții, lege însuflețită și canon al virtuții”[63]. Trebuie să facă totul și nimic să nu considere insuportabil, bine știind că toate pot contribui la mântuirea și la formarea elevilor săi. Iubirea îl face să se comporte cu politețe către
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
în perspectiva fizică, în baza interacțiunii lor, iar omul, într-un astfel de cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
aritmetic sau cantitativ, pentru că taina sa este inepuizabilă, este inepuizabilă, este un univers de taine. A încerca să înțelegi omul înseamnă, pentru părinții duhovnicești ai Răsăritului, a încerca să înțelegi eforturile ființei umane în dorința neîncetată de a înainta spre Arhetipul ei, altfel această înțelegere este doar una parțială, fragmentară, înseamnă o exprimare a relativului uman în raport inegal cu ceea ce nu este el - Absolutul divin - susține Paul Evdokimov. Oricât ar fi analizat, omul se ridică deasupra oricăror examene, anamneze, rămânând
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
de pictură cu vânzare „Șapte pictori”. Au expus timp de două luni artiștii plastici Anna Ravliuc, Laurențiu Midvichi, Mariana Gavrilă-Vesa, Georgeta Constantinescu, Stela Vesa, Alina Vodă și Florentin Vesa. Pe 3 iunie 2014, a avut loc vernisajul Expoziției de pictură „Arhetipuri” a artistei Mariana Gavrilă-Vesa. În iulie 2014 a fost găzduită o altă expoziție - eveniment ce s-a bucurat de mare succes, și anume Expoziția de mozaic și pictură „Mari actori” a artiștilor Mircea Tudor Asciu și Rozalia Lenke Pușcaș. Pe
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
lumina poetului. Poezia poeziei se toarce așadar, din firul ortodox al poetului creștin urzind frumosul în cerdacul Creației divine. Asumându-și misiunea creației sale de foc jertfelnic și ardere iubitoare își urmează ca vocație prototipul devenit veșnic: Mihail Eminescu și Arhetipul veșniciei: Hristos-Logosul, Cuvântul mântuitor, mărturisindu-l: Socotesc o binecuvântare că am venit pe lume în acest Neam, că n-am fost deviat în altă parte. Apartenența mea la Neamul românesc este într-adevăr o bucurie și un dar ceresc. Poetul
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
sa poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzică, literatură etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viața sa dar și prin polivalență, Orfeu este văzut ca arhetip al artistului complet și etern. Nu puțini sunt cei care și l-au luat ca model, ca geniu protector. Între cei care îl evocă și invocă se află și poeta Elena Armenescu în recenta sa carte, De mână cu Orfeu
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
să poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzica, literatura etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viață să dar și prin polivalenta, Orfeu este văzut ca arhetip al artistului complet și etern. Nu puțini sunt cei care și l-au luat ca model, ca geniu protector. Între cei care îl evocă și invocă se află și poeta Elenă Armenescu în recentă sa carte, De mână cu Orfeu
VICTORIA MILESCU [Corola-blog/BlogPost/376666_a_377995]
-
să poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzica, literatura etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viață să dar și prin polivalenta, Orfeu este văzut ca arhetip al artistului complet și etern. Nu puțini sunt cei care și l-au luat ca model, ca geniu protector. Între cei care îl evocă și invocă se află și poeta Elenă Armenescu în recentă sa carte, De mână cu Orfeu
VICTORIA MILESCU [Corola-blog/BlogPost/376666_a_377995]
-
în lăuntricitate, acolo unde (p. 464) poetul își înțelege ființa și o definește la hotarul de nepătruns dintre viață și moarte, dar și ca traseu lumesc al Spiritului detașabil de teluric, de materialitate: „Nici nu mai știu: sunt chip, sunt arhetip?/ Când trupul meu se-apleacă peste unde,/ Cel din adânc tresare și se-ascunde - / Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde” (p. 465). Treapta a II-a - Visul celtic (Visul nirvanic, am adăuga noi); aici se naște ființa Poetului, cu
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
obiect de cult, operă de artă și „fereastră spre absolut”(M. Quenot). „Icoana este totodată o mărturisire de credință prin intermediul artei sacre”(Pr. Dr. V. Răducă). „Nici pur estetică, nici pur spirituală, frumusețea icoanei e interioară și are izvorul în arhetipul(modelul) ei. Desigur, această frumusețe scapă simplului estetician, căci descoperirea esenței profunde a icoanei solicită celui ce o contemplă o iluminare interioară. Acesta trebuie să primească Lumina, care este Dumnezeu însuși(Ioan 1,9 și 8,12) ca să perceapă cu
MONUMENTE ISTORICE-CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369161_a_370490]
-
transformarea ei în “templu al Sfântului Duh” (1 Cor. 3, 16-17 6, 19), ceea ce vrea să însemne des-pătimirea completă, înțeleasă ca o desprindere de patimile umane, pentru o îndumnezeire totală. Omul ajunge la țintă în măsura în care păstrează permanent legătura spirituală cu arhetipul său, Iisus Hristos cel Înviat. La fel cum “semnificația icoanei nu se află în ea însăși, ci în persoana care este reprezentată, semnificația omului nu se află în el însuși, ci în modelul său, în Arhetipul său divin” . Această condiție
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
permanent legătura spirituală cu arhetipul său, Iisus Hristos cel Înviat. La fel cum “semnificația icoanei nu se află în ea însăși, ci în persoana care este reprezentată, semnificația omului nu se află în el însuși, ci în modelul său, în Arhetipul său divin” . Această condiție îl obligă pe om la despătimire, altfel spus, la transformarea patimilor sale, care sunt născute iraționale în existența sa, spre acțiuni raționale care pot să-l ridice pe om la asemănarea cu Dumnezeu. Altfel spus, “scopul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
în virtuți, cu ajutorul luminii necreate a Sfântului Duh, pentru ca omul să poată cuceri adevărata libertate de fiu al Domnului față de lume” . În ortodoxia creștină, omul nu se schimbă, ci se transfigureză , adică progresează spre unirea cu Dumnezeu, prin comunicarea cu Arhetipul său, Iisus Hristos, cu care se află într-o legătură strânsă și permanentă prin energiile necreate ale sfântului Duh. Asceza și monahismul, elemente caracteristice ale spiritualității ortodoxe Ortodoxia orientală are un fel original de a trăi creștinismul. Uneori suntem tentați
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
un simbol al tuturor începuturilor, unde orice creație devine posibilă. Ea îl cuprinde pe om ca individ, cu biografie proprie, după modelul viziunii paradisiace a copilăriei, dar și ca totalitate, ca reprezentant al umanității, capabil să se recunoască în spiritul arhetipurilor lui Jung. CAPITOLUL IV ELEMENTE DE PSIHANALI ZĂ În ideea că sufletul nu se sfârșește acolo unde încetează valabilitatea unei premise fisiologice sau de altă natură, ne propunem să analizăm opera lui Mircea Eliade și dintr-un alt punct de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ceva; ceva care mi-a schimbat radical viața...“ . Pandele regăsește în teatru atât propria-i tinerețe, cât și calea anamnezei, iar prin ea, ritualul trecerii și recuperărea unei experiențe ratate. Anima, animus - Termeni care desemnează două dintre cele mai importante arhetipuri, în teoria elaborată de C. G. Jung asupra inconștientului colectiv și a arhetipurilor. La primitivi, ele sunt „spiritul tatălui și spiritul mamei, deci spiritele paterne“, cele mai importante dintre forțele ce acționează în individ. Anima este elementul complementar feminin din
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
propria-i tinerețe, cât și calea anamnezei, iar prin ea, ritualul trecerii și recuperărea unei experiențe ratate. Anima, animus - Termeni care desemnează două dintre cele mai importante arhetipuri, în teoria elaborată de C. G. Jung asupra inconștientului colectiv și a arhetipurilor. La primitivi, ele sunt „spiritul tatălui și spiritul mamei, deci spiritele paterne“, cele mai importante dintre forțele ce acționează în individ. Anima este elementul complementar feminin din inconștientul bărbatului, iar animus este elementul complementar masculin din inconștientul femeii, în acest
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
poate fi deosebită negative de inconștientul personal prin faptul că el nu-și datorează existența experienței personale și nu este de aceea un câștig personal. Acesta nu se formează pe parcursul vieții individului, ci este moștenit. „El constă din forme preexistente - arhetipurile care pot deveni conștiente doar în mod mijlocit și conferă conținuturilor conștiinței o formă bine determinată“. Astfel, se găsesc, în opera lui Mircea Eliade, idei ca nașterea dintr-o sferă, de unde pornește un întreg subiect meditativ pentru Ștefan Viziru (Noaptea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente viitoare".34 Fiul de prinț, voievod, magul sunt, înainte de toate, niște prevestitori ai legilor imuabile ale Divinității. Ei trebuie așezați în categoria
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mihai Eminescu, monografie, Ed. Aula, Brașov, 2004, pp. 108-109. 18 Al. George, Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1980, col. "Bibliotheca Orientalis", p. 134. 19 Despre semnificația umbrei ca posibilitate de întoarcere la arheu, arhetip, vezi: Ovidiu Moceanu Visul și literatura, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria Universitas, Pitești, 1999, p. 78 și passim. 20 Balotă, N. Op.cit., p. 27. 21 Călinescu, George Istoria literaturii române, Ed. Minerva, 1982, ediție îngrijită de Al. Piru, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Tehnică, 2006, pp. 361-383. * Joseph E. Brenner, "A transconsistent logic for model-based reasoning", Proceedings of the 2004 Pavia conference, in L. Magnani (dir.), Model-Based Reasoning in Science and Engineering, Londra, King's College, 2006, pp. 357-364, 371-372. * Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Iași, Polirom, 2006, p. 243 și urm. * Solomon Marcus, Paradigme univer-sale, t. 2, Pornind de la un zâmbet, București, Paralela 45, 2006, p. 97. * Jean-Louis Revardel, Comprendre l'haptonomie, Paris, PUF, 2007, pp. 234, 240. * Michel De Caso, Rectoversion
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
știința. Există o ordine acauzală?), Paris, Poiesis, 1984. 26 K. V. Laurikainen, op. cit., pp. 80-86. 27 Ibid., p. 82. 28 Ibid., p. 85. 29 Idem. 30 C. G. Jung, Synchronicité et Paracelsica, Paris, Albin Michel, 1988. 31 Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Iași, Polirom, 2006. 32 Charles Sanders Peirce, The New Elements of Mathematics (Noile elemente de matematică), The Hague, Mouton Humanities Press, 1976, vol. IV, pp. 383-384. 1 Jean-François Malherbe, Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]