884 matches
-
conducerea trupelor în Italia, deoarece, după acel moment, monarhul s-a retras de la conducerea activă a trupelor, iar comanda supremă efectivă era deținută de Ministerul Imperial și Regal de Război în vremuri de pace și de înaltul comandant al armatei, Arhiducele Friedrich, respectiv de șeful statului major, generalul Franz Conrad von Hötzendorf, în timpul Primului Război Mondial. În 2 decembrie 1916, Împăratul și Regele Carol I a reluat asupra sa comanda supremă. Francisc Iosif nu și-a vizitat mai niciodată trupele, însă, în cursul
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
centrală s-a prăbușit și o luptă pentru putere a izbucnit. Majoritatea electorilor l-au ales la Buda, pe 10 noiembrie 1526 pe Ioan Zapolya (1526-1540), doar o mică grupare a aristocrației maghiare (în decembrie 1526) l-a ales pe arhiducele Ferdinand I al Austriei la Bratislava. În 29 februarie 1528 regele Ioan Zapolya a fost recunoscut de sultanul otoman. În 1529 regatul maghiar a fost împărțit în două părți, în vest era regatul maghiar, și Ungaria habsburgică, în acea vreme
Regatul Ungariei () [Corola-website/Science/303245_a_304574]
-
populația orașului era formată aproximativ din 60% polonezi și 20% evrei, iar orașului era considerat unul dintre cele mai importante centre culturale poloneze. Ucrainenii formau însă majoritatea populației a Galiției răsăritene, regine în care se afla orașul Liov. Datorită intervenției arhiducelui Wilhelm de Austria, un Habsburg cu vederi pro-ucrainene, au fost încartiruite în octombrie 1918 în Liov două regimente austro-ungare constituite în mare majoritate din militari ucraineni. În același timp, cele mai multe unități austro-ungare în rândul cărora erau mobilizați polonezi erau trimise
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
Ferdinand Carol (17 mai 1628 - 30 decembrie 1662) a fost Arhiduce al Austriei Anterioare, inclusiv a ținutului Tyrol, din 1646 până în 1662. A fost fiul cel mare al Arhiducelui Leopold al V-lea și a Claudia de Medici. La vârsta de patru ani și-a succedat tatăl după moartea acestuia, în
Ferdinand Carol, Arhiduce de Austria () [Corola-website/Science/334744_a_336073]
-
Ferdinand Carol (17 mai 1628 - 30 decembrie 1662) a fost Arhiduce al Austriei Anterioare, inclusiv a ținutului Tyrol, din 1646 până în 1662. A fost fiul cel mare al Arhiducelui Leopold al V-lea și a Claudia de Medici. La vârsta de patru ani și-a succedat tatăl după moartea acestuia, în 1632, sub regența mamei sale. A preluat îndatoririle guvernamentale când a devenit major, în 1646. Pentru a-și
Ferdinand Carol, Arhiduce de Austria () [Corola-website/Science/334744_a_336073]
-
(astăzi Znojmo, în Cehia, la aproximativ 90 km nord-est de Viena) a avut loc pe 10 și 11 iulie 1809 între forțele austriece ale arhiducelui Carol și armata franceză a generalului Marmont. Înfrântă la Wagram pe 7 iulie, armata arhiducelui Carol se retrăgea spre Moravia. Marmont, în fruntea „Armatei Dalmației”, care devenise între timp Corpul XI al „Armatei Germaniei”, se vedea în seara zilei de
Bătălia de la Znaim () [Corola-website/Science/316252_a_317581]
-
(astăzi Znojmo, în Cehia, la aproximativ 90 km nord-est de Viena) a avut loc pe 10 și 11 iulie 1809 între forțele austriece ale arhiducelui Carol și armata franceză a generalului Marmont. Înfrântă la Wagram pe 7 iulie, armata arhiducelui Carol se retrăgea spre Moravia. Marmont, în fruntea „Armatei Dalmației”, care devenise între timp Corpul XI al „Armatei Germaniei”, se vedea în seara zilei de 7 iulie însărcinat de Napoleon I cu misiunea de a tăia calea de retragere a
Bătălia de la Znaim () [Corola-website/Science/316252_a_317581]
-
ajuns până la suburbiile orașului Znaim, care au devenit miza unor lupte violente. Către ora 19, Marmont a reușit în sfârșit să facă joncțiunea cu Masséna, însă centrul francez nu progresase deloc. Generalul Guyot a notat în jurnalul său: Între timp, arhiducele Carol a propus un armistițiu care a fost acceptat de Napoleon, considerându-și armata ca fiind prea slăbită pentru a mai purta o nouă bătălie. Bătălia a reprezentat sfârșitul campaniei din 1809, însă nu și al Războiului celei de-a
Bătălia de la Znaim () [Corola-website/Science/316252_a_317581]
-
de Luxemburg. Deși Albert însuși a domnit doar un an, din acel moment toți împărații Sfântului Imperiu Roman au fost Habsburgi, cu o singură excepție. Habsburgii au început să acumuleze și pământuri în zone îndepărtate față de cele ereditare. În 1477, arhiducele Maximilian, unicul fiul al împăratului Frederic al III-lea, s-a căsătorit cu Maria, moștenitarea Burgundiei, căpătând mare parte din Țările de Jos de la familia ei. Fiul său, Filip cel Drept s-a căsătorit cu moștenitoarea coroanelor Castiliei și Aragonului
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
și la utilizarea limbii materne în administrație. Guvernul ungar, însă, a încercat să maghiarizeze toate grupurile etnice de pe teritoriul aflat sub jurisdicția sa, inclusiv pe germani. Astfel, nu se puteau rezolva problemele etnice din diferitele părți ale monarhiei dualiste. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în 1914 de către sârbul bosniac Gavrilo Princip a fost utilizată de politicienii și generalii austrieci ca mijloc de presiune asupra împăratului pentru declararea stării de război cu Serbia, declanșând astfel Primul Război Mondial care a dus
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
nașterea ar fi avut loc în septembrie s-ar fi referit la sărbătoarea Sfântului Mihail care a avut loc la 29 septembrie în loc de cea a lui Francisc de Assisi. Ziua exactă este dedusă din data logodnei fiicei sale cu a arhiducelui Albert, care a avut loc la 7 octombrie 1411, și probabil a fost ajustată după un fost eveniment important, pentru că nu face parte din nici o sărbătoare religioasă. Elisabeta s-a născut în interiorul puternicei Case de Luxemburg. Părinții ei erau regele
Elisabeta de Luxemburg () [Corola-website/Science/335470_a_336799]
-
Arhiducesa "Isabella" Maria Theresia Christine Eugenie de Austria-Teschen (17 noiembrie 1887 - 6 decembrie 1973) a fost fiica Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soției acestuia, Prințesa Isabella de Croÿ. Ea a fost membră a Casei de Habsburg-Lorena (bunicul ei, Arhiducele Karl Ferdinand de Austria, a fost nepot al împăratului Leopold al II-lea). Isabella a fost cunoscută
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
Arhiducesa "Isabella" Maria Theresia Christine Eugenie de Austria-Teschen (17 noiembrie 1887 - 6 decembrie 1973) a fost fiica Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soției acestuia, Prințesa Isabella de Croÿ. Ea a fost membră a Casei de Habsburg-Lorena (bunicul ei, Arhiducele Karl Ferdinand de Austria, a fost nepot al împăratului Leopold al II-lea). Isabella a fost cunoscută pentru căsătoria ei scurtă cu Prințul Georg de Bavaria. Separarea lor și anularea ulterioară a căsătoriei au fost știri pe scară largă în
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
acțiunilor ei de mai târziu ca asistentă medicală în armata austriacă, Isabella a devenit considerată ca o figură romantică; o publicație a numit-o "eroina cea mai romantică din actualul război din Austria". Isabella a fost a șaptea fiică a Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soție iacestuia, Prințesa Isabella de Croÿ. Printre surorile ei se includ: Maria Cristina, Prințesă ereditară de Salm-Salm și Maria Anna, Prințesă de Bourbon-Parma. Bunicii paterni ai Isabellei au fost Arhiducele Karl Ferdinand de Austria
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
a șaptea fiică a Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soție iacestuia, Prințesa Isabella de Croÿ. Printre surorile ei se includ: Maria Cristina, Prințesă ereditară de Salm-Salm și Maria Anna, Prințesă de Bourbon-Parma. Bunicii paterni ai Isabellei au fost Arhiducele Karl Ferdinand de Austria și Arhiducesa Elisabeta Franziska de Austria. Bunicii materni au fost Rudolf, Duce de Croÿ și Prințesa Natalie de Ligne. La 10 februarie 1912, Isabella s-a căsăstorit cu vărul ei îndepărtat Prințul Georg de Bavaria. El
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
Generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze din România, l-a sprijinit pe Șcerbaciov, fiind de acord cu începerea de către acesta a negocierilor cu reprezentanții Puterilor Centrale. La 20 noiembrie/3 decembrie 1917, Șcerbaciov s-a adresat lui Mackensen și Arhiducelui Iosif, cu propunerea de a începe imediat negocieri de pace. Discuțiile s-au finalizat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917, prin semnarea Armistițiului de la Focșani. Semnarea armistițiului i-a permis lui Șcerbaciov să treacă la eliminarea influenței bolșevice din armata
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
Adler care s-a născut în "New" Jersey. Langtry a avut ulterior mai mulți iubiți de rang aristocratic, iar relațiile ei au fost speculate de presă în anii de dinaintea publicării povestirii lui Doyle. Alături de cântăreața Ludmilla Hubel, presupusa iubită a arhiducelui John Salvator al Austriei, acestea au fost propuse ca sursă de inspirație a Irenei Adler în timpul vieții lui Doyle. Irene Adler este menționată și în următoarele povestiri: În "Cei cinci sâmburi de portocală", Holmes menționează că a fost înfrânt de
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]
-
care au încheiat epoca de aur a Republicii. În timpul domniei sale, el a permis dinastiei Brandenburg Hohenzollern să moștenească Ducatul Prusiei. Sigismund s-a căsătorit de două ori. Prima data pe 31 mai 1592, cu Ana de Austria (1573 - 1598), fiica arhiducelui Carol al II-lea al Austriei (1540 - 1590) și a soției sale Maria Anna de Bavaria (1551 - 1608). Cei doi au avut împreună cinci copii: A doua căsătorie a avut loc pe 11 decembrie 1605, cu sora primei sale soții
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
intervenția Fecioarei Maria și de promisiunea făcută în numele ei. De atunci înainte Eleanor și-a educat fiica în cultul devoțiunii catolice a Fecioarei Maria. De-a lungul copilăriei, Anne Catherine a fost expusă unui sentiment consistent de evlavie. În 1580, Arhiducele Ferdinand II de Austria și-a pierdut soția, Philippine. Ea aparținea familiei Welser, care nu era nobilă. Deși cuplul a avut doi copii, niciunul nu era eligibil să-l moștenească pe Ferdinand ca arhiduce. Acest lucru l-a determinat pe
Anne Juliana Gonzaga () [Corola-website/Science/337152_a_338481]
-
sentiment consistent de evlavie. În 1580, Arhiducele Ferdinand II de Austria și-a pierdut soția, Philippine. Ea aparținea familiei Welser, care nu era nobilă. Deși cuplul a avut doi copii, niciunul nu era eligibil să-l moștenească pe Ferdinand ca arhiduce. Acest lucru l-a determinat pe Ferdinand să-și caute o soție. Sora lui Ferdinand, Madeleine, a sugerat o căsătorie cu cu nepoata lor Anna Caterina. La 1 ianuarie 1582 Ferdinand a cerut Ducelui Guglielmo mâna fiicei lui iar Guglielmo
Anne Juliana Gonzaga () [Corola-website/Science/337152_a_338481]
-
și dragostei. În timpul Colonismului din America, un degetar era oferit ca un semn de companie eternă. Femeile îndepărtau vârful degetarului pentru a crea un inel. Prima utilizare documentată a unui inel cu diamant care să semnifice logodna a fost a Arhiducelui Maximilian al Austriei în curtea imperială a Vienei în 1477, la legământul lui cu Mary de Burgundy. Asta i-a influențat pe cei bogați, din sfera înaltă a societății să le ofere inele de logodnă iubitelor lor. Mine cu diamante
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
15 noiembrie 1498 - d. 25 februarie 1558) a fost infantă a Spaniei, apoi regină a Portugaliei (1518-1521), regină a Franței (1530-1547) și ducesă de Touraine (1547-1558). Născută în Louvain ca cel mai mare copil al lui Filip I al Castiliei, arhiduce de Austria și duce de Burgundia și al Ioanei de Castilia, a fost infantă de Castilia și Aragon și mai târziu regină a țărilor menționate. Frații săi au fost: Carol al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand I
Eleonora de Austria () [Corola-website/Science/310238_a_311567]
-
tratează locurile comune ale învățăturii anabaptiste: respingerea botezului copiilor, disciplina bisericească, abținerea de la jurăminte. Surse istorice raportează că Hubmaier a botezat în Moravia mai bine de 2000 de adepți. Întorcîndu-se la Waldshut, Hubmaier a întemeiat și acolo o comunitate anabaptistă. Arhiducele de Austria, Ferdinand I, i-a ordonat arestarea sub acuzația de sediție. În timpul detenției sale la Gratzenstain, Hubmaier a scris faimoasa "Explicație a credinței mele" ("Rechenschaft meines Glaubens"), în care a mărturisit fără echivoc credințele sale anabaptiste. Refuzînd oferta unei
Balthasar Hubmaier () [Corola-website/Science/316771_a_318100]
-
fost la fel de ferm în negocierea viitorului Toscanei, cum a fost tatăl său. El a capitulat în fața cererilor străine, și în loc să aprobe succesiunea tronului celei mai apropiate rude de sex masculin, Prințul de Ottajano, a permis ca Toscana să fie conferită arhiducelui Francisc Ștefan de Lorena.
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]