3,257 matches
-
la o înregimentare partinică. Totodată, a fost operată o ruptură brutală și qvasitotală cu Occidentul, încât studiul relațiilor internaționale în țara noastră, așezată la margine de continent, a devenit extrem de anevoios, în lipsa unor raporturi strânse cu marile centre științifice și arhivistice, cu acele centre politice care au iradiat pașnic sau prin forță impulsurile transformărilor pe plan universal. Deschiderea după 1964, debilă și controlată până la grotesc, ca și remarcabilele eforturi de recuperare a surselor documentare n-au fost de natură să modifice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
internațional... a declarat Slovacia „campioan... a transparenței”, a anunțat „o mare deschidere” În Polonia și a regretat c... În Bulgaria trecutul „r...mine În continuare inaccesibil”. Au izbucnit polemici r...sun...toare, inclusiv În Occident, contaminat serios de aceast... febr... arhivistic... est-european.... Un istoric ceh refugiat În Franța dup... Prim...vară de la Praga, Karel Bartosek, a stîrnit scandal În 1996, cînd a publicat, dup... o „plonjare” În arhivele Comitetului Central al Partidului Comunist din Praga, o carte cu titlu semnificativ: Leș
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ilustrat în cultura noastră, precum C. Săteanu, G. Lesnea, O. Botez, N. Gane, familia Teodoreanu. Fiind editată de Muzeul Literaturii Române din Iași și de Societatea Culturală „Junimea ’90”, revista se remarcă prin bogata documentare literară, căutând să valorifice tezaurul arhivistic și iconografia muzeală locală. Rubrici ca „Biblioteci junimiste” sau „Documentar junimist” îi prilejuiesc lui Liviu Papuc aducerea la lumină a numeroase scrisori și documente cu valoare culturală certă. Prezența lui Paul Miron și a lui Matei Vișniec, la început în calitate de
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
literaturii și culturii europene, de la Ernst Jünger, Eugène Guillevic, Michel Butor, André Frenaud, Georges-Emmanuel Claricier, Edmond Humeau până la Omar Lara, Kurt Marti, Jil Silberstein, Perre-Alain Täche sau Volf von Aichelburg și Cesare Zavattini. Sunt reproduse și fragmente inedite din fondul arhivistic Pier Paolo Pasolini. Un succint profil este consacrat lui Ilarie Voronca. Dintre textele semnate de români sunt de menționat poemele în franceză ale lui Vintilă Horia, eseul despre „scientism și poetică” al lui Nicholas Catanoy, versurile lui Matei Călinescu și
CORRESPONDANCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
instrument de lucru, deoarece numeroase reproduceri, descrieri și diverse informații însoțesc înregistrarea fiecărei cărți. Catalogul manuscriptelor românești (I-III, 1907-1931), „întocmit” în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa, a presupus o muncă mai dificilă, de investigare a unor fonduri arhivistice prețioase. În alte câteva contribuții a abordat și aspectele lingvistice ale epocii vechi, iar discursul de recepție la Academie este intitulat Despre introducerea limbii românești în biserica românilor (1904). Inițiind, în cadrul Bibliotecii Academiei, operația de catalogare și descriere a ziarelor
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
neamul românesc. C. a elaborat și a impus proiectul de alcătuire a Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
regionale ș.a. O atenție aparte s-a acordat întocmirii unor ediții critice din operele înaintașilor. Între preocupările principale s-au aflat și cele legate de cercetarea trecutului poporului român, prin încurajarea săpăturilor arheologice, a prelucrării materialelor descoperite, prin investigarea fondurilor arhivistice din țară și din străinătate, coordonarea colecțiilor naționale de documente etc. Acțiunea a început cu realizarea colecției „Hurmuzaki”, a seriei Acte și documente relative la istoria renașterii României și a continuat cu colecțiile Izvoarele istoriei românilor, Documente privind istoria României
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
istoricul G. Onișor (nota 49, p. 116) este de fapt G(heorghe) Onișoru. Atunci cînd se citează documente din arhivele românești, În ediția de față a cărții trimiterile se fac la pagină, deși este un fapt cunoscut că În sistemul arhivistic românesc se utilizează noțiunea de filă. Acestea sînt probleme care par să se datoreze mai degrabă celor care au Îngrijit ediția. Dincolo de observațiile noastre, sînt de apreciat În primul rînd eforturile lui Dennis Deletant pentru investigarea epocii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din Cehoslovacia și trece la discutarea surselor În ordinea importanței lor și a rolului pe care l-au avut acestea În lămurirea unor aspecte. Cartea are avantajul de a fi prima care tratează aceste chestiuni pe baza studiului principalelor fonduri arhivistice (Arhivele Naționale, fond CC al PCR, Arhiva MAE, Arhivele Militare Române, Arhivele fostelor partide comuniste din Cehoslovacia și Ungaria, Arhiva postului de radio „Europa Liberă”), presa, „Documentele programatice” ale PCR, bibliografie. În ceea ce privește presa românească, unul dintre aspectele studiate este relația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost invadată. Sub titlul „În loc concluzii” profesorul Retegan prezintă soluțiile pentru apărare ale României: alianțele externe și situația armatei române. În ambele cazuri existau mari deficiențe. Mobilizarea populară rămînea singurul atu. Cea mai mare problemă este Însă accesul la surse arhivistice. În ciuda noutății majorității documentelor utilizate, profesorul Retegan recunoaște unele lipsuri din acest punct de vedere. Astfel, pentru date privind dislocarea și efectivele trupelor sovietice din România, din lipsa surselor primare, a fost obligat să apeleze la datele furnizate de spionajul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului epic un elan romantic, și Cumpăna (1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie licențe metatextuale. În Litera albă există una singură: identitatea sugerată între
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
regimului comunist de după al doilea război îl lasă fără tipografie, fără arhive și fără propriile lucrări. Totuși, prin testament, el lăsase Academiei Române, al cărei membru corespondent era din 1936, un bogat material documentar, în special scrisori, păstrat într-un fond arhivistic la biblioteca acestei instituții. Stăpânit de sentimentul datoriei față de lumea din care provenea, T. a început prin a publica lucrări pe care le considera utile oamenilor de la sate, precum A fost odată... (1911), o culegere de „povești și cântece poporale
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
în 1928 la revista „Ion Neculce”. U. se impune prin sute de studii, articole și lucrări științifice laborioase privind teoria arhivisticii, operă care îl situează printre specialiștii proeminenți ai țării. Una din importantele sale contribuții este organizarea și valorificarea tezaurului arhivistic al Moldovei. Legat de literatură, reface traseele lui Mihai Eminescu și Ion Creangă și descoperă documente, strânge mărturii, aflând chiar despre existența unui fiu nelegitim al poetului. Descoperă în podul tribunalului din Botoșani acte despre Eminescu, iar în vara lui
UNGUREANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
omului obișnuit în fața căruia purtătorul de uniformă invocă apărarea patriei de dușmani și obligația legală de a semnala orice pericol la adresa țării? Oricât de șubredă li s-ar părea maximaliștilor sau radicalilor, varianta colaboratorului naiv e bine susținută de dovezile arhivistice: doar ea poate explica mulțimea de dosare de rețea deschise după tot tipicul în care informatorul își încalcă „Angajamentul” cu bună știință, simțindu-se obligat să explice ulterior că a fost indus în eroare, că nu are calități pentru munca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încheindu-și cariera didactică în 1995, la Colegiul „Mihai Viteazul”. Debutează la revista „Urzica”, în 1970, cu epigrame. Aici își însoțește, pentru prima dată, numele de familie, cu apendicele Cadem, rezultat din combinația abrevierii prenumelor părinților săi. Se dedică cercetărilor arhivistice și descoperă, de-a lungul anilor, la Arhivele Naționale din București și la unele arhive din provincie, numeroase documente care aduc modificări importante în privința datelor referitoare la viața și opera unor însemnați scriitori români, începând cu poeții Văcărești și continuând
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
de la „psihologism, senzualism, lirism” la „realismul social”. Colaborează la „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Viața românească”. Deprinzând de timpuriu - la îndemnul și după modelul lui G. Călinescu - disciplina documentării, P. se devotează cercetării arhivistice, atât pe cont propriu, cât și în calitate de colaboratoare apropiată a magistrului, care îi consemnează de fiecare dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
deocheat sau „Schimbarea la față a României” (1999), o analiză detașată și documentată a scrierilor politice în limba română ale lui Emil Cioran, cu accent pe cartea acestuia din 1936. Avansând în cercuri concentrice și combinând demersul exegetic cu patosul arhivistic, cercetătoarea realizează o atentă încadrare a gândirii cioraniene în climatul epocii, prin identificări și delimitări succesive în raport cu sursele politice și filosofice, cu mișcarea legionară, cu ideologia criterionistă ș.a. Sunt evitate atât cazuistica frivolă, cât și tonul justițiar revanșard, procedându-se
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă, între altele, și rolul important pe care l-a avut ca director al Arhivelor Statului în fundamentarea științifică a cercetărilor arhivistice românești. Lucrarea conturează portretul real, de o amplitudine impresionantă al lui B.P. Hasdeu. Pentru a defini personalitatea unor creatori români de seamă, O. a apelat și la metoda interviurilor comentate și a culegerilor de mărturii și amintiri. Volumul Lucian Blaga
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
exeget este aceea a lui Jean Bart, abordată mai întâi în ediția Scrieri (I-II, 1974-1979) și studiată în monografia Jean Bart (Eugeniu P. Botez). Viața și opera (2001). Monograful, care are „știință și har,” se bazează pe ample cercetări arhivistice, însă nu îi poate fi ignorată, totodată, cum a remarcat critica, inflația de informații colaterale. Analiza, extrem de minuțioasă, este una de tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
extremă dreapta, fie de extremă stânga. Cercetarea noastră a fost mult îngreunată de condițiile precare de documentare. Fondurile bogate și valoroase din Arhivele Naționale ale României nu sunt accesibile decât parțial, mai ales cele care privesc perioada 1944-1948. Unele fonduri arhivistice nu sunt de găsit, de exemplu, întreaga arhivă a Consiliului Național al Femeilor Române, organizație creată în 1921, afiliată Consiliului Internațional al Femeilor și care a avut o importanță primordială în evoluția feminismului. S-a rătăcit, în mod inexplicabil, și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1953, pp. 1-4. Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 2006, p. 155. Ibidem, p. 157. Ibidem. Ibidem, p. 158. Ibidem. Dorim să mulțumim pe această cale Administrației Naționale a Penitenciarelor, care ne-a facilitat accesul la respectivul fond arhivistic. Baza de date cuprinzând numele comandanților și locțiitorilor de penitenciar din perioada comunistă este În curs de finalizare, deoarce investigațiile din arhive aduc permanent noi nume și informații cu privire la personalul din sistemul penitenciar comunist. Paraschiv Vagu (coord.), Dicționar de conducere
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mai revelatoare până la cele mai mărunte. David Prodan reconstruiește din acte, corespondențe, memorii, știri disparate societatea de acum două, trei sau patru sute de ani, cu tot ceea ce are ea mai caracteristic. Face istorie propriu-zisă, istorie de amănunt, susținută de documente arhivistice, o istorie care aduce în prim-plan multe date, fapte, evenimente, dar mai ales oamenii - mulțimea ori personalitățile - care le declanșează. Opera sa luminează câteva evenimente de amploare din trecutul poporului român, descifrează sensurile mișcărilor social-economice și politico-ideatice din Transilvania
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mari colectivități. Cu toată bogăția de date pe care le dă cu sârg din documentele vremii aflate în mari biblioteci și arhive, autorul citat nu are posibilitatea înțelegerii genezei, sensurilor și duratei crizei conștiinței, tocmai pentru că rămâne descumpănit atunci când piesele arhivistice (în ultimele decenii ale secolului) nu mai oferă prilej interpretărilor de istorie economică. Ce ne rămâne de făcut în acest caz? O istorie sociologizantă, una a ideilor? Probabil că și una, și alta. Kisfaludy Katalin, Mathias Rex, Gondolat, Budapesta, 1983
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au fost oferite cu maximă generozitate de profesorul Eduard Pamfil. Dialogul cu acest eminent învățat a fost foarte util în construcția volumului. Istoricul este dator să gândească evenimentele invocate, contribuind la înțelegerea lor. Am consultat fonduri de carte și fonduri arhivistice în următoarele instituții: Biblioteca Academiei Române București, Biblioteca Universitară Cluj, Biblioteca Muzeului Bruckenthal Sibiu, Biblioteca Batthyàneum Alba-Iulia, Biblioteca Filialei Academiei Cluj, Arhivele Statului Timișoara, Arhiva Comunității Evreiești Timișoara, Biblioteca Județeană Timiș (fondul documentar), Arhiva Primăriei din Arad, Arhiva Primăriei din Timișoara
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]