21,099 matches
-
aceste semne Sunt ca bucatele rămase După ospățul din adânc. Variantă Vezi rândunelele rămân Pe-arama frunzelor de nuc Și-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn Ne este dată libertatea Să ne înveșmântăm în umbre, Imaginându-ne plecând. Întotdeauna la trezire Ne-aflăm pe-același manuscris, În strofa frunzelor de
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului Institut al Călugărițelor Ursuline, în care am urmat primele clase primare, am dat un
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
predilecte ale poetului; prin ea și numai prin ea sufletul nostru va ajunge la marea strălucire și fericire cerească, poemul din Poeme cu îngeri, poate fi epitaful vieții lui V.Voiculescu: Oprită să urce în ceruri vreo-dată, Durerea n-are aripi să-și facă vânt, Ci calcă, peste lespezi încovo-iată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele-i vântură cenușă și lut Presărându-le peste răni grele Dar Domnul a ales-o de la început. În ochii
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și mîndru, cu aripe enorme negre, vrăjește întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Emil Brumaru (monolog) Și, iată, apare un fel de înger de tranzacție, de transpirație, de tăvăleală-n fulgi mototoliți, cu nimbul tuns de vechea-i strălucire, pîlpîind strîmb, lampant; se umflă brusc în aerul străpezit de lumina rece, zbate o aripă, o fîlfîie flenduros pe cealaltă, mă pocnește-n ochii zemoși, de-mi duduie crierii în țeastă ca trenu-n tunel, și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
pe care a părăsit-o Matei Vișniec în 1987 și pe care romanul său o descrie în speranța că o va și vindeca. Altă dată, poetul însuși, în textul care deschide Poeme ulterioare (2000), scrie o istorie a omului fără aripi, iese "din propria piele" (a dramaturgului?) pentru "a spune bună ziua rînjind" viitorului chiriaș (poetul? prozatorul?), încearcă, zadarnic, să găseasc diferența specifică dintre proprietarul bogat (dramaturgul) și chiriașul grăbit (poetul, prozatorul) care nu-și plătește chiria, scuipă de la balcon, aruncă coji
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul tainelor Aripă și plumb cândva la miez de timp noptatec în bătaia stelelor arzând în stare născândă omoplatul stâng mi se făcu aripă cel drept fir de plumb legănat încotro zbura-voi fără de știre? până la calea prin văzduhuri caut cu legănările plumbului
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul tainelor Aripă și plumb cândva la miez de timp noptatec în bătaia stelelor arzând în stare născândă omoplatul stâng mi se făcu aripă cel drept fir de plumb legănat încotro zbura-voi fără de știre? până la calea prin văzduhuri caut cu legănările plumbului semnul ascuns în iarba jertfită neprihănitei veștejiri dar nu-i ochi să străpungă fața nevăzută a soartei Urmă de nour din
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
pulpa, nu-mi place piept, că e atzos și am și traume din copilărie, când mă obligă maica-mea să mănânc”, “Dă-mi mie pieptul, daca nu mai sunt copane”, “Cine vrea tacâmurile?”, “Aloo, daca mi-ai dat ghearele și aripile, dă-mi și gâtul, nu fi bulangiu”, “Târtița dorește cineva? Târtița o dată, târtița de două ori, târtița de trei ori, adjudecat!”), Tăriceanu și ai lui nu stau nici ei degeaba. Ce fac? Cursuri de balet și maniere elegante în opoziție
Tariceanu la ora de dirigentie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21169_a_22494]
-
găsi tot timpul o coadă. Noi am avut noroc să găsim o masă liberă, așa că n-am stat la coadă. Imediat ce-am ajuns, am fost preluați de un bunic ursuz cu mustață, care aproape ne-a luat de-o aripă și ne-a trântit la masă. Un ospătar expeditiv și necomunicativ (varianta mai tânără a bunicului care ne-a întâmpinat) ne-a preluat comanda, după care ne-am pus, cuminți, pe studiat locul și urmărit spectacolul din jur. Cuminți, pentru că
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
îi zburătăcește, după care îi lasă-n pace. Ăia se sperie, se dau puțin înapoi, după care revin la poziția inițială, ca să nu piardă startul. Cum se va elibera o masă, cum primii din coadă vor fi luați de-o aripă de tataie Baffetto și cărați cu mână forte înăuntru. Bine, depinde și de câte locuri are masa. În funcție de câte locuri se eliberează, tataie reorganizează coada. Dacă s-au eliberat două locuri, iar primii din coadă sunt un grup de patru
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
grup de patru, ăștia vor rămâne să mai aștepte, iar fericiți vor fi următorii doi. Iar, dacă s-a eliberat o masă de opt locuri și, în fruntea cozii, nu e nici un grup de opt, tataie va lua de-o aripă două cupluri, plus un grup de patru și le va trânti la aceeași masă. Sau patru grupuri de doi. Sau un grup de șase și un cuplu. Totul pe bază de lătrături în italiană la speriații de la coadă. Ideea fiind
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
prăvăliile; Ezra Pound visa și el o mică tutungerie - n-a avut parte. Cînd anafura mucegăiește trebuie îngropată cît mai adînc să n-o scurme șobolanii sau cîinii, deși, la inflația asta de îngeri, ce mai contează un șobolan cu aripi sau un cîine în zbor? Pe la noi însă e ceva în plus care ma neliniștește. Mașinile-s în continuare de cinci ori mai grele decît ar fi normal și-abia se duc pe ele însele. Vacile mor de inaniție la
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
vârsta potrivită. Dumnezeu s-o țină în lumina! În rostul meu, tu m-ai lăsat uitării Și mă muncesc din rădăcini și sânger. Trimite, Doamne, semnul depărtării, Din când în când, câte un pui de înger, Să bată alb din aripa la lună, Să-mi dea din nou povața ta mai bună.” Privesc o fotografie cu ea de la sfârșitul clasei a opta și îmi vin în mintele vorbele profesorului Kepesh din “Elegy”. Avea un fel de “austeritate elegantă”, era ceva în legătură cu
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
deranjant, dar parcă e, totuși, păcat. După Felicia înainte de toate, este o nouă piesă din puzzle-ul multifațetat al disfuncționalei familii românești. Sunt filme necesare, mă bucur că sunt și bine făcute. Si Amador-ul lui Aranoa? Nu? Ah... Pacat! Nici Aripi de Foc? La fel de special ca si regizorul. Eh, ce greu e sa alegi
Principii de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82489_a_83814]
-
a Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. “De nicăieri. Sunt student.” “Păi n-aveți voie să faceți poze aici. Nu vedeți că e șantier?” “Văd. Tocmai asta fotografiez. Scriu un articol despre clădirea asta și am nevoie de toate aripile.” “Păi da, dar va trebuie autorizație. Nu puteți să faceți poze fără autorizație.” “Bine, si autorizație de unde obțin?” “Asta io n-am de un’ să știu”, încheie solomonic portarul, cu o undă de prietenie și înțelegere în glas. Îl asigur
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
ce comoara nesecata o reprezintă în evaluarea noastră națională - cultură trecutului , a prezentului și a utopicului viitor la care mai avem puterea să sperăm !!! Mi - e drag când mai descopăr visători și optimiști incurabili ce se pot lăsa purtați pe aripi de speranță cu inima de adevărat și neaoș român !!! saluți, am o temere: deschid google din Mexic, am întrebat un amic din State, noua nu ne apare asta. Cred că e doar pentru google.ro. Păcat, oricum! ah, cred ca
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
noi, ceilalți. Nu știu cum să fac să evit clișeul, așa că o să vă rog să mi-l îngăduiți - chiar și în spatele unor mutre morocănoase, al unor priviri obosite, al unor replici severe, sub halatul lucrătorilor de la UPU SMURD se simte fâlfâitul unor aripi. Bună, Dragoș, Am citit rândurile tale scrise “la cald” cu sufletul la gură. Nu-mi vine să cred că deja au trecut 3 luni (parcă...?) de când anunțai demararea acestei inițiative minunate. Toți prietenii și cunoscuții mei știu că am aflat
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
am urmat! mi-am amintit de prima mea noapte la urgență, nu tocmai ușoară. Parcă simt și acum un pic din emoția studentului în care se amestecă neputința de a ajuta (pe cat mi-aș fi dorit) și inspirația dată de “aripile” celor care au fost și sunt și acum modele. Bine ai venit printre noi Bună seară! Am citit cu nerăbdare ce ai scris despre această experiență și mă întreb dacă aș fi rezistat, fiind acolo...Îmi pare rău că nu
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
van Beethoven ) ‘Muzică este stenografia emoției.’ ‘Muzică e rugăciunea care se spune singură.’ ‘Muzică este o izbucnire a sufletului.’ ‘Muzică este jargonul profesional al sufletului uman.’ ‘Precum un zeu orb, muzicianul improvizează universuri.’ (Emil Cioran) ‘Muzică oferă un suflet universului, aripi minții, zbor imaginației și viața oricui.’ Platon ‘Nu îmi place omul căruia nu îi place muzica. Nu este invenția noastră: este un dar din partea lui Dumnezeu. O așez alături de teologie. Satan urăște muzică: știe că ne vindeca de tot ceea ce
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
de pe jos decât mocirla. well i’ll have neither, thank u very much! La mocirla cizmele mele arată de parcă am fost la arăt cu ele, si pe ger zici că i’m impersonating o găină pe gheață (cu dat din ‘aripi’ cu tot).. and it seems că o ține în ninsori până la sf lui februarie. I can haz spring nao pls? Hyacinths included:D Mulțumesc, Dragoș. Iernile copilăriei îmi amintesc și de starea aceea de bine care te face să te
Criogenie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82656_a_83981]
-
HBO? ("La contactul uman îi mai trag și un zîmbet"... repetam, obsedat, o expresie auzită aiurea.) Pe urmă chiar a început ploaia...copacii cu rădăcinile în dușumele nu se mai văitau, se liniștiseră, la subțioara crăcilor forfoteau fluturii , ciorchini de aripi, lîngă trunchiuri ciupercile își schimbau pălăriile între ele, izvoare rotunde șlefuiau prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem niciodată acolo... de capul meu!...îmi promisese cineva să mă ducă... de undeva îmi abureau ochelarii
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
mea pămîntească. 4. Popasul următor l-ai făcut pe bătătorul de covoare. Cît praf sub pașii tăi!, mi-ai spus. 5. Pe cușca cîinelui te-ai odihnit o clipă. Doar cît să ciugulești o rază de soare să-ți primenești aripile și să-ți amintești de versurile unui poet ce scria în ioniană și era rudă cu Herodot. 6. Te-ai mutat pe vechea noastră cadă de baie ajunsă în curte, la umbra liliacului. La rădăcina acestui ciudat obiect doarme umbra
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
umbra pisicii Lucky de care atît te-ai temut și încă te mai temi încît deși mă privești nu mă mai vezi. Cum ne mai orbește spaima, păsări și oameni deopotrivă. 7. Pe zidul înalt unde ai zburat îți încălzești aripile strălucitor de negre, aproape albastre, ciocul tău delicat, de culoarea mandarinei seara. De aici mă privești ca de la egal la egal cu ochii tăi de chihlimbar zărind în mine o femeie din munți dar și de pe malurile Balticei. 8. în
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
a vârstelor, risipirii Spiritului în carne În mii de alte spirite, atunci din sfărâmare Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat, fragment de literă, Nici măcar cuvânt, plutești carnivor și aerian Cu Regatul pe aripile ce fac să miște Întregul abis către tine. Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip Repede scufundat în limpezimea de brumă? Câtă splendoare devenită nisip Pentru a-mi arde bătăile inimii Și cât de beat respir Fulgerul
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]