1,171 matches
-
masă banii găuriți cu care jucam rișca „pe luate“; În ziua aceea, făcusem o provizie bună, buzunarele erau doldora de monezi, am mai scos sârmulițele colorate, insignele primite În dar de la alții, fiindcă le spusesem cum se rezolvă problema la aritmetică, avioanele de hârtie pe care erau scrise cuvinte obscene, bărcuțele și alte forme ale jocului de imaginație, șuruburi, cuie, pioneze, clești, pătrățele de tablă, mosoare, sfoară de manelă subtilizată de la atelierul de tâmplărie, nasturi de toate mărimile, briceagul minuscul primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
uitau În soare, mișcîndu-se doar atît cît să-și ia căpușele dintre coaste. Deși costelivi, procesul de Înfometare se oprise cumva la piele și os. Jim Îi invidia pe domnul Mulvaney și pe reverendul Pearce, căci el mai creștea Încă. Aritmetica pe care i-o predase doctorul Ransome demonstra prea limpede faptul că hrana se Împuțina Într-un ritm mai rapid decît cel În care mureau deținuții. În centrul terenului de adunare, un grup de băieți de unsprezece ani jucau bile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
urmat clasele primare la Școala nr. 48 din strada Avrig, până În anul 1959, când mi-am luat diploma de patru clase. La lucrarea de limbă română am scris despre “Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, și am luat nota cinci. La aritmetică am luat nota trei. Este În clasa a doua și primește cadou, pe lângă mașinuța de tablă, o mașinuță care s-a tot așezat În mâinile lui În fiecare iarnă, până la sfârșitul copilăriei, mașinuța kaki cu roți de ebonită, aproape ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și că nu o iubea pe Lizuca. Scrii așa de frumos și trist despre Lizuca că-ți vine să plângi. Examenul de limbă română se Încheie În timp ce tu mai ai de scris o propoziție. După limba română urmează examenul la aritmetică. În final o să ai media patru. Trei și cu cinci fac opt, Împărțit la doi egal patru. Ți-a fost frică, dar acum totul a trecut. Ai absolvit patru clase primare și ai o diplomă. De la toamnă vei fi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fotbalist Cociș, jucător În echipa națională a Ungariei, care a fugit În Spania când a fost contrarevoluția la Budapesta și că mama lui este Învățătoare și chiar i-a fost lui Învățătoare și odată i-a pus un patru la aritmetică și că l-a pus la colț În fața clasei că nu era cuminte și făcea gălăgie. În seara ușor pâcloasă, o pâclă mai subțire decât fumul frunzelor care ard prin curți, tu pleci la „furat” Însoțit de Călin. Plecați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
face treaba În locul nostru și că ne vor scoate din Teritorii. Ce le pasă lor că noi ne ducem dracului Încetul cu Încetul? — Ai dreptate, spuse Ted cu tonul cu care Îl lăuda pe Dimi pentru vreo rezolvare corectă la aritmetică. Ai perfectă dreptate. Nimeni nu face favoruri altcuiva. Fiecare are grijă de el. Și nici măcar pentru asta nu se găsește câteodată suficientă minte. Puse apa la fiert și Începu să scoată vasele curate din mașina de spălat. Fima, Întărâtat, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Își ridică atunci capul, iar tonul vocii lui semăna cu cel al bunicului: O să punem noi pe picioare maghernița. Mama desenase, pe când ne aflam încă în B., planul locuinței, respectând măsurătorile la scară, rupsese apoi o foaie din caietul de aritmetică al fratelui meu ca să taie dreptunghiuri care corespundeau proporțiilor fiecărei mobile în parte, dulapuri, servante și bufete pentru sufragerie, în centrul căreia avea să se afle masa ovală în stil Biedermeier; sofaua, măsuța pentru fumat, fotoliile, dulapul de cărți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
că și din acest punct de vedere bunicii noștri se asemănau ca două picături de apă. De aceea regele meu mi-a fost drag încă din copilărie, deși niciodată nu mi-a vorbit de pe copertele albastre ale caietelor mele de aritmetică și dictando. Simțeam totuși o urmă de amărăciune de câte ori ne întâlneam, fiindcă nu s-a oprit niciodată să-mi vorbească, deși îmi răspundea surâzător la salut, privindu-mă prietenește ca pe o veche cunoștință. Nici în război nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nu a stat la taifas cu cel care l-ar fi putut Îmbărbăta, un camarad, un filolog, ci s-a adâncit În mlaștina unor conciliabule fără sfârșit cu năucul de Croce, care-i chiar mai searbăd și mai uscat decât aritmetica propriei lui contabilități. Trei zile a irosit Ricardo al nostru cu vrăjeala aceea nesănătoasă. Vineri a avut o sclipire: și-a făcut motu proprio apariția În dormitorul-birou de care dispun. Ca să-i scot ciuma din suflet, l-am invitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Fabula, epitetul, metafora, personajele, așteptarea, rima, aliterația, pledoariile sociale, turnul de fildeș, literatura angajată, realismul, originalitatea, servila imitare a clasicilor, Însăși sintaxa au fost din plin depășite. După socoteala malignă a unui critic, mai puțin versat În literatură decât În aritmetică, opera lui Loomis constă din șase vorbe: Urs, Prici, Bască, Frișcă, Lună, Oare. Așa o fi, dar În spatele vorbelor distilate de creator, câte experiențe, cât avânt și câtă plenitudine aflăm! Nu toți au știut să asculte Înalta sa lecție. Lada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Indiscutabil, dacă cineva putea duce la bun sfârșit incursiunea, acela era el. Fără îndoială, în raționamentul comandantului cântărise greu și faptul că prin trimiterea unor combatanți experimentați se limitau pierderile. Oricât de cinic sună, așa ar fi procedat și el. Aritmetica sinistru de simplă a războiului îl obliga să facă asta. Dar el este foarte obosit. Nimic ieșit din comun, făcea parte din cotidian ca o stare normală. Ceea ce schimbă lucrurile este presimțirea neagră care îi spune că acum este cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pământul strămoșesc nu sânt o materie pentru discuțiuni academice, pe cari, daca le-am face, d-nia lor, în fundul inimii, ne-ar taxa de simpli. Într-un car de oale nu se dă cu argumente metafizice. [19 septembrie 1878] ELEMENTE DE ARITMETICĂ PENTRU UZUL ȘCOALELOR SECUNDARE DE DIMITRIE PETRESCU profesor la Universitatea din București. Op aprobat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, București, 1878, 1 vol. 8, 262 pag. În urma recenziunii făcute manuscrisului d-lui Petrescu, ministerul, văzând claritatea și preciziunea cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu fi făcut ceva perfect. Iată dar câteva exemple: Petrescu Pag. 7: Întrebuințăm cuvântul unitate pentru a arăta un obiect oarecare făcând abstracțiune de calitățile sale; și numim în general număr sau totalitatea de mai multe unități sau unitatea însăși. Aritmetica este știința numerelor. Ea are drept obiect principal operațiunile ce putem săvârși asupra numerelor și a cărora totalitate constituie calculul. Numerațiunea are drept obiect a numi și a scrie numerele. Petrescu Pag. 9 alin. 5 - Orice număr este reunirea a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
arătând colecțiuni de obiecte asemenea, dar distincte. Numim număr fracționar sau fracțiune numărul care măsoară o mărime, care este un multiplu al unei oarecare părți alicote a unității. Când prețuim astfel mărimile în numere, le numim cantități. Matematicile, a cărora Aritmetica constituie cea dintâi parte, sânt știința mărimilor. Cu modul acesta profesorii noștri de universitate, cu munca lor proprie, cu esperiența lor proprie, vin în ajutorul tinerimei cu scrieri despre cari sânt destul de modești a zice că nu sânt perfecte. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orice s-ar zice, a fost singurul om c-o inteligență superioară în cabinetul de nulități a d-lui I. Brătianu. Iată ce zice numărul de joi al "Romînului": Avem a face c-o personalitate care nu e tare în ceea ce privește aritmetica; afară doară numai de cazul când e vorba să-și asigure foloase de natură a fi socotite prin regulele aritmeticei și mai cu osebire prin acea operațiune ce se numește sustracțiune. Va să zică fostul coleg al d-lui Brătianu e un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cameră și din Senat; ocupațiune în care nu prea sânt jenați nici de regulele adevărului, nici de considerațiuni de onestitate politică. Înainte-mergătorul acestor numărători pe răboj e, ca-n toate afacerile de pură invențiune, ziarul "Romînul". {EminescuOpX 235} Temele de aritmetică vulgară și de "uite popa, nu e popa", practicate cu atâta succes la Dâmbovița și-n alte locuri și așternute cu aceeași virtuozitate în revistele de acuma a foilor radicale, culminează apoi, după cum se-ntîmplă a fi căpățâna scriitorului radical, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca efect dezvoltarea încrederii și deci predicția unei performanțe ridicate (over-prediction), iar insuccesul predicția unei performanțe scăzute (under-prediction). Subiecții, care erau studenți, au lucrat împreună în grupuri mici, de la trei la șase membri, activitatea a constat din probleme simple de aritmetică (scădere), cota fiind reprezentată de timpul necesar pentru completarea unei pagini. Aparent foarte similare, problemele prezentau grade diferite de dificultate. În instrucția dată subiecților li s-a cerut să lucreze cât mai repede și cât mai bine. Toți au început
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
1861 apar, la Sibiu, două abecedare care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu (Abțdariu pentru școlele populare române), este scris în litere de tranziție, apoi în caractere latine, cuprinzând următoarele părți: Vorbirea, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Geografia, Istoria, Fizica, Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect de studiu, încă nu își dobândise autonomia. Acest lucru avea să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta prevederea predării limbii germane, pe care Curtea intenționa să o instaleze ca limbă oficială a imperiului în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un cumul de cinci ore pe zi, distribuite atât dimineața, cât și după masa. • Școli umanioare, cu durata de patru ani, se organizau doar la București și Craiova. Materiile predate includeau gramatica românească, geografia, limbile franceză, elină și latină, desenul, aritmetica și istoria. Asupra acesteia din urmă merită zăbovit, întrucât istoria a fost tratată cu maximă seriozitate în școlile umanioare, fiindu-i acordată o importanță crucială. Disciplina istoriei se studia 18 luni în ultimii doi ani, împărțindu-se în cinci perioade
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și declamația latină Din catihisie, partea a II-a Din istoria naturală, regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Scrierea și declamația latină Din catihisie, partea a II-a Din istoria naturală, regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurată tabla materiilor de învățământ, alături de ponderea fiecăreia, în școlile primare românești în pragul Primului Război Mondial. Tabel 18. Materiile predate în școlile românești din Transilvania, 1914 Materia Nr. de ore pe săptămână Religia 3 Limba română 5,5 Limba maghiară 13 Aritmetică și Geometrie 5 Geografie 2 Istoria patriei și Constituția patriei 1,5 Științe Naturale, Fizică și Chimie 1,5 Cântări 1 Desen 1 Gimnastică 1 Lucru manual o după amiază Economia Sursa: O. Ghibu (1915, p. 109) Izbitoare este ponderea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]