592 matches
-
de handicap în afectarea funcțiilor arterelor legate de fluxul sanguin a. Construcția și/sau obstrucția arterială (arteriopatii obliterante) - Trombangiopatii obliterante - boală Buerger b. Angineuropatii primare (boală Raynaud)*) c. Limfedemul primar**) și secundar***) *Font 8* ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCȚIONALI *) Caracterizate prin spasm al arteriolelor de la nivelul degetelor și, ocazional, al altor extremități, prag scăzut pentru aplicații reci sau orice cauză care activează simpaticul sau eliberarea de catecolamine. În formele severe se pot forma tromboze ale articulațiilor mici, care pot favoriza apariția de necroze cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
descendentă, separate prin țesut interstițial medular) și tubul distal. Nefronul se continuă cu tubul colector. Corpusculul renal (corpusculul Malpighi) este format din glomerul, capsula Bowman și aparatul juxtaglomerular (Fig. 39, Planșa II). Corpusculul renal are doi poli: vascular (format din arteriola aferentă și eferentă) și urinar care se deschide în tubul contort proximal. Glomerulul este format dintr-o rețea de capilare. La acest nivel se realizează filtrarea glomerulară. Bariera de filtrare este asigurată de peretele capilar (format din endoteliul fenestrat și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Accidentele vasculare cerebrale la pacienții cu diabet zaharat 1. Introducere Boala cerebrovasculară presupune orice anomalie a creierului indusă de un proces patologic al vaselor sanguine: artere, arteriole, capilare, vene sau sinusuri. În vase modificările patologice iau forma ocluziei prin tromb sau embol, sau a rupturii vaselor, rezultând doua procese fiziopatologice: ischemia, cu sau fără infarct cerebral, și hemoragia (1). În populația generală, bolile cerebrovasculare reprezintă a treia
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
calciu. Microcirculația cerebrală Se cunoaște că stimularea simpatică crește rezistența arterelor mari, dar reduce rezistența vaselor mici. Astfel, activarea simpatică din timpul hipertensiunii neurogene duce la constricția arterelor cerebrale mari și la atenuarea creșterii presiunii în microcirculația cerebrală. Arterele și arteriolele cerebrale prezintă caracteristici unice (17): - Cea mai cunoscută diferență față de vasele sistemice este prezența barierei hematoencefalice (joncțiuni strânse între celulele endoteliale și caracteristici enzimatice și fizice ale endoteliului). - Altă deosebire este că arterele mici cerebrale au mai puțin mușchi neted
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
lipsa oxigenului fiind factor comun în stroke și în encefalopatia anoxică. În momentul ocluziei, sângele venos devine închis la culoare, datorită methemoglobinei, având loc o creștere a vâscozității sângelui și rezistenței la curgere cu apariția fenomenului de ”sludge”. Arterele și arteriolele devin îngustate, țesutul fiind pal. La reperfuzie, procesele au loc în sens invers, țesutul fiind în final hiperemic. În ischemia prelungită, datorită fenomenului de „sludge” și modificărilor endoteliale, reperfuzia nu mai este posibilă. Cercetări recente (8, 9) au determinat că
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Acest segment de perete devine slăbit și permite formarea anevrismelor disecante mici: anevrisme Charcot-Bouchard, considerate responsabile pentru hemoragia cerebrală hipertensivă. Lipohialinoza duce de asemenea la tromboza arterelor penetrante mici, baza patologică a lacunarismului cerebral (12). Aceste modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul experimental și explicată prin posibilitatea influențării răspunsului vasodilatator prin neuropatia diabetică; - nivele înalte ale câtorva substanțe ca: endotelina, angiotensina, convertaza; - hipercoagulabilitatea, fibrinoliza crescută, hipersenzitivitatea plachetară, nivele crescute ale factorului Willebrandt sunt cele mai frecvente tulburări hemostatice
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
kit pozitive prezintă receptori pentru celule stem și Mdr1(Anversa, 2002); Celule Isl pozitive (Laugwity, 2005); Celule stem extracardice adulte sunt celule cardiace feminine transplantate la pacienți de sex masculin; Celule stem cardiomiogenice izolate din măduva osoasă, generează cardiomicite diferențiate, arteriole coronare, capilare (Kajstura, 2005); Celule stem hematopoetice proliferează la 9 zile, sunt izolate în măduva osoasă, timp de o săptămână proliferează, apoi se diferențiază. * Dezvoltarea vaselor cardiace Modificări, restructurări majore au loc și în timpul dezvoltării precoce a circulației, când apar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus, a debitului cardiac spre organe și segmentele acestora (tab. 7). Aceasta însă este modificată puternic în funcție de necesitățile funcționale variabile, prin modificări de secțiune transversală a arterelor. Arteriolele și arterele mici (diametru sub 0,1 mm) reprezintă componenta majoră a rezistenței periferice. Rețeaua vasculară este foarte ramificată (de 8-13 ori), pentru a asigura proximitatea celulelor față de sursa de oxigen și nutrimente, adică minimalizarea distanței de difuzie (max. 25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de debit și prin conducere în amonte a perturbărilor de potențial membranar prin joncțiuni comunicante. Celulele endoteliale sunt cuplate prin astfel de joncțiuni comunicante (fig.49), precum și hetero-celular cu miocitele netede, asigurându se astfel un flux de informație bidirecțional. Cu excepția arteriolelor mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
multe țesuturi capilarele având aspect de rețea anastomotică. Peretele muscular al metarteriolei este discontinuu, iar la emergența unui capilar poate exista un inel muscular ce se comportă ca un sfincter precapilar (poartă de intrare). Venulele sunt vase mai largi decât arteriolele, cu perete muscular continuu. In cadrul rețelei capilare există capilare adevărate, care prezintă sfincter precapilar și canale preferențiale, ce sunt lipsite de sfincter precapilar (fig. 54). Aceste canale diferă de anastomozele arteriovenoase (șunturi), care au perete muscular. Anastomoze arterio-venoase, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilar, sunt prezente în pielea extremităților, tubul digestiv, plămân. In unele țesuturi (mușchi scheletic) nu sunt evidente căile de șunt, dar acest tip de circulație poate fi demonstrată, fiind numită șunt fiziologic. Cu alte cuvinte, sângele poate curge permanent din arteriolă spre venulă în perioadele de activitate metabolică redusă, când multe sfinctere precapilare sunt închise, reprezentând o sursă imediată de sânge în caz de necesitate. Circulația prin capilarele adevărate fiind subordonată necesităților metabolice tisulare, mai este numită și circulație nutritivă, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni un factor limitant pentru aportul de O la nivel tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulmonară și ramurilor sale au pereți foarte subțiri, ce conțin relativ puțin Fig. 80. Regimul presional (mm Hg) în circulația sistemică și pulmonară mușchi neted. Aceasta este în opoziție majoră față de circulația sistemică, unde arterele au un perete gros și arteriolele au un strat muscular bine reprezentat. Motivul acestor diferențe devine clar când comparăm cele două tipuri de circulație (pulmonară și sistemică). Circulația sistemică asigură necesarul de sânge la organe; inclusiv la cele aflate la distanță mare de inimă. Dimpotrivă, plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]