608 matches
-
dragoste. Dar Italia rămâne prea mult timp în baie și când iese nu vine în pat, ia scaunul și se așază lângă fereastră, privește curtea interioară, are chipul îngălbenit de lumina care urcă de acolo, așteaptă să se închidă fântâna arteziană. Italia a pregătit sandvișuri pentru drum, a coborât să cumpere brânză, salam, apoi a rupt pâinea pe pat. M-am trezit când mătura firimiturile cu mâna. Lângă ascensor a salutat cameristele, le-a luat adresa, le-a îmbrățișat ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
hedonism într-o lume chioară, tristă, cu mațele obsedante. Ea mă plimba prin locuri rafinate, la un red wine, la niște scoici, ceva, la magazinele cu bijuterii de argint și chihlimbar. Într-o seară ne-am așezat lângă o fântână arteziană, împreună cu o colegă poloneză. În tembelismul meu de turistă curioasă, i-am reproșat: - Anita, de ce nu avem inclus Auschwitz-ul în program? - Draga mea, scuze, dar vezi tu, pentru mine Auschwitz-ul nu este loc turistic, nu e „vizitabil”. Mie mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Claude punct frământărilor sale lăuntrice. E ora 9.40. În subsolul localului Aux Immigrants Heureux, un imigrant nu e deloc fericit: instalația de apă a cedat complet. Țevile au spărturi peste tot și apa țâșnește din ele ca din fântânile arteziene. Roman aleargă înnebunit, ca un șobolan, dintr-o parte în alta, încercând să acopere găurile cu câlți. Cum astupă o spărtură, apa țâșnește în altă parte. E disperat. Apa are deja douăzeci de centimetri înălțime. În panică, urcă pe scara
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
primul impact rămâne însă cel al revelației esențiale. Aceste revelații reîntemeiază unui poem o altă viață pentru fiecare cititor, o altă față a adevărului poetic, o altă perspectivă a deschiderii estetice. În poezia ermetică, relevarea sensului întârzie pentru a izbucni artezian odată cu decriptarea. Dar, de pildă, muzicalitatea din lirica lui Stéphane Mallarmé, sau versuri de mare frumusețe ca sunet și înaltă rostire din poeziile lui Ion Barbu, sunt receptate nemijlocit și rămân persistente în memorie. Ținem să subliniem însă un fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
oficiantul. Să zicem că sunt și teroriștii ăia, respectiv, necunoscuții pe care îi caută toată lumea de-atâta timp. Care au fost și-au tras din boscheții de la Județeană. Toată lumea știe că teroriștii, respectiv, neaflații au tras din boscheții de lângă fântâna arteziană din scuarul de la Județeană. S-au găsit cartușe, urme de bocanci care nu erau ca ai noștri. Pământul era ars la urmele alea, de zicea cei care le văzuse că parcă erau de la extratereștri, cum se dă prin filmele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
până s-au aranjat lucrurile.“ „Dar chiar erau din aceia?“, întrebă cealaltă femeie. „Am auzit și eu multe povești cu ei. Că ei, de fapt, au fost teroriștii care au tras la Revoluția de la Județeană, din boscheții aceia de la fântâna arteziană. Într-o vreme, știți cum se dădea peste tot, la ziare, la televizor, la radio, numa’ de ei. Dar eu, una, nu prea le-am luat în serios. Cred că-i propagandă, să abată atenția populației de la problemele adevărate. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Județeană, la a treia aniversare a triumfului, autoritățile au decis să reboteze monumentul. L-au garnisit cu trei steaguri găurite și cu un basorelief reprezentând asaltul Comitetului Județean de Partid și lupta îndârjită cu teroriștii masați în boscheții de lângă fântâna arteziană din scuarul din partea dreaptă a Județenei, cum privești dinspre bulevard. Burtăncureanu a compus chiar și o inscripție de 27 rânduri, amplasată pe un panou separat, la poalele monumentului. L-au redenumit „Triumf însângerat“. Cu acea ocazie s-a înființat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lăsată. Era respirația muzicală a Domnului. Clipirea pleoapelor sale. Îngerii și-o însușeau cu pleoapele căzute pentru a o simți mai bine. Apoi, Lia, împreună cu prietena ei de aceeași vârstă, 16 ani și jumătate, fugea să facă poze la fântâna arteziană de la Primărie. Bine zise Mioara dar fântâna nu exista pe vremea aceea și Primăria era în altă parte a orașului. Contează? răspunse Mioara-fantomă. Privește. Lia-Babă se uită în album la fotografiile din copilărie! Se miră pentru că poza de luna trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de îndrăzneala femeii din grădină, că așa îi ziceau uneori, „femeia din grădină”... calcă apăsat printre trifoi și lucernă, cărarea o duce singură spre poarta ce părea ușoară, deschide și trece spre casă, calcă mai ușor prin curtea cu fântână arteziană și pergolă, cu un cuptor de cărămidă afară, că avem de toate la vila noastră, nu?, frumos și bun cuptor, făcut de specialist, adică inginerul care le făcuse și șemineul din living. Ambele reușite, dragi Loredanei. Tara o împinge mârâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
singură?), am pornit așa, de la nimic. A cumpărat soțul meu pământul cu banii de pe un film, mult pământ, precum vezi, dar ne prinde bine, grădină ca a noastră nu are nimeni în Snagov, livadă, solar, gazon englezesc, cuptor afară, fântână arteziană, pergolă etc... Nu mai spun de casa în sine, pe care am început-o încet, cu puțini bani, am împrumutat, cei mai buni prieteni ne-au dat bani cu camătă, niște dobânzi îngrozitoare, dar acuma, avem acuma o casă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
costum maron. Acesta avea o pancartă pe care scria „Stefan Girovescu - Romania”, au făcut iute cunoștință și a fost condus la o mașină Închisă. Peste o oră era Într-o clădire mare și roșie, cu alei frumoase, flori și fântână arteziană. Totul exprima rigoare și civilizație. Românul fu condus Într-un birou imens și un tip Între două vârste, cu păr grizonat, tuns scurt și purtând un costum Armani impecabil, cămașă albă, pantofi din lac, inel cu piatră prismatică și un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o concluzie temporala: „ Ca izvoru-n râu și vântul pe pustii, Iar pleacă din viața mea o nouă zi; Două zile încă nu m-au întristat: Ziua ce-a trecut și ziua ce o veni !”. Aflat în parcul teatrului,printre fântâni arteziene,poetul Mihail Eminescu îi dă replica : „ Cu mâne zilele-ți adaugi\Cu ieri viața ta o scazi\Și ai cu toate astea-n fața\ De-apururi ziua cea de azi ”. Tinerii orașului studiază în licee și colegii de tradiție:Liceul Pedagogic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
O urmează împreună. La capătul ei sunt zidurile de piatră ale unei mici cetăți.Bărbatul bate cu inelul fixat în gura unui cap de leu pe auriu.Ecoul preia sunetul metalic.Poarta se deschise larg.Străbat curtea interioara printre fântâni arteziene.Urcă treptele de marmură și se opresc în fața unei uși de lemn masiv.Deasupra portalului este o inscriptie încrustata în piatră. „Du-te la prieteni mai curând când au nevoie de tine,nu când sunt fericiți”.(Chilion). Deschid cea de-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
groasă și mai comodă și pornesc la drum. Spre amiază soarele te îndoaie, îți pătrunde până în oase și te constrânge să te oprești. Ca de obicei, iau masa de prânz pe o bancă, la umbră, la Vauvert, lângă o fântână arteziană din centrul satului, constând în același sandviș cu salam și brânză, iar la desert un pepene galben. Totuși, nici la cel mai renumit restaurant mâncarea nu poate fi atât de gustoasă ca acum, când simt oboseala și căldura în fiecare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
unele din ele nu închid în orele prânzului. Am observat apoi cum sunt amenajate spațiile publice, trotuarele, micile parcuri. In orice parc, părculeț sau spațiu public mai liniștit găsești bănci, la umbră, coșuri de gunoi, toalete, spații verzi, flori, fântâni arteziene. Zonele pentru circulația pietonilor sunt bine delimitate de cele destinate circulației mașinilor și te simți în siguranță pe ele. La fel, grija pentru oameni o notez și în prețurile mici ale transportului urban, ca și în confortul mijloacelor de transport
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
grijile mele mărunte, cu iubirea mea neîmpărtășită, dar plin de speranță și de optimism. Mulțumesc. Pentru ce? m a întrebat. Pentru că ești și ai grijă de mine. Secretul Sorinei Sini privea cum apa se zbătea de marginile strâmte ale fântânii arteziene din spatele școlii, cum frunzele moarte acoperiseră pământul ca o pătură multicoloră imprimând în aer un iz de trecut și visare și la copacii goi care se tânguiau sub rafalele vântului ce sufla a iarnă. Pe cerul de plumb apăreau de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
alea îi simțeam sufletul cum mă învăluie. Privirea ei îmi pătrundea până în suflet și eu nu mă ascundeam chiar dacă îmi era într-un mod ciudat puțină rușine. Aveam două locuri ale noastre unde vorbeam ore întregi; în spatele școlii, lângă fântâna arteziană, la umbra unor sălcii bătrâne și pe a doua bancă din curte, în rândul din mijloc. Lângă fântâna aceea rotundă și verde de mușchi mi-a spus Sini pentru prima oară că n-o putea suferi pe Creața; nu pentru că
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
parcuri, toți vor plimba copii de mână, apele vor fi foarte curate și sfințite, va mirosi a tămâie, se va auzi șoptit corul bisericii, în șapte zile pielea ta va întineri, vei fi o gazelă iute, vei fi o fântână arteziană, o roată uriașă a lumii, vei vedea totul de sus și vei începe să respiri în apă. nouă în al treilea loc: înaintașii noștri au câștigat bătălia, au atacat demonii și i-au omorât. tu nu te baza pe acele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
amândoi precum doi iezi, gemenii unei gazele. Și voi vorbiți de punctaj, de juriu, vite încălțate ce sunteți! Dacă-i așa, înseamnă că s-a dus dracului camaraderia! Se așezau unul lângă altul pe bordura rotunjită a bazinului cu fântână arteziană din dreptul Sfatului Popular, toți în paltoane mai degrabă negre. Gemenii unei gazele! râdea Cuzino. Păi gazela aleargă prea repede! Hai să-i mai tăiem din avânt. Ia uitați-vă cine trece! Era Antonia. Trecea grăbită, la depărtare destul de mare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
iarba nu ajungea să crească, locul de trecere spre lumea de dincolo... Ce își apăra Antonia strângând caietul la piept în timp ce trecea prin vânt? Gemenii gazelei! Râsese prostește toată banda de nătărăi așezată pe bordura rotunjită a bazinului cu fântână arteziană din dreptul Sfatului Popular, toți în paltoane negre. Dragoș privise în urma ei în timp ce se îndepărta și se gândise că aveau înaintea lor o viață întreagă ca să afle ce avea să se întâmple după ce avea să-și pună palma peste mâna
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
i-am văzut avionul deasupra autostrăzii, o libelulă de sticlă purtată de soare. Părea să atârne nemișcat deasupra capului meu, cu elicea rotindu-se încet ca aceea a unui avion de jucărie. Lumina îi curgea din aripi într-o fântână arteziană inepuizabilă. Sub ea, mașinile care planau de-a lungul autostrăzii descriau pe întinderea peisajului toate traiectoriile posibile ale zborului ei, desenând schița iminentei noastre treceri prin văzduh, traiectoriile unei tehnologii cu aripi. M-am gândit la Vaughan, acoperit de muște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Cum, nu mai ai de la cine? Fiindcă l-am terminat. Cum, pentru numai două amărâte de milioane, să omori, un ditamai ghiuj? Și-l trântește, cât de tare poate, cu capul de betonul peretelui. Capul geamănului devine o puternică cișmea arteziană, de sânge. Se rostogolește, se zbate, puțin, după care, sucombă. Speriat, se precipită, criminalul, dulcele prim;îl buzunărește, rapid. Nu găsește nimic. Iese, pe scări. Afară căzuse un ger cumplit. Umiditatea de pe trepte se transformase într-un polei nemilos. Dulcele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
oricare colț al globului pământesc, să tragă concluziile care se impun: muncă din partea tuturor, cinste și corectitudine, și, de asemenea, răsplată pe măsură, tuturor, de pretutindeni, și oricând! SINDROMUL TANDREȚII După ce sorbi câteva înghițituri de apă, din orificiul micii fântâni arteziene de pe marginea șoselei, drumețul se așeză pe banca de alături, să se odihnească puțin. Bătea un vântuleț parfumat cu miros de flori de vișin, de pe costișa din spatele băncii pe care sta. Ceva, o hârtie, cât o filă de carte, flutura
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
găsit. În capătul acestei crenguțe, de pe iarba verde, de alături. Așa și procedează. Se ridică, mai pe urmă, și, după ce înfinge fila de jurnal în capătul crenguței, se ridică, mai soarbe câteva înghițituri de apă, din minusculul orificiu al fântâniței arteziene, și-și continuă, apoi, călătoria. Vântulețul nu încetează să răspândească miros de flori de vișin. Soarele arde, acum, ceva mai tare decât la sosirea sa aici. Drum bun, drumețule, prin lume,îți urez. El primește urarea, dar nu-mi răspunde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pieței se transformase dintr-o dată Într-un magnet cu o forță de atracție de neînvins care făcea inutile manevrele și semnalele de tot felul ale șoferilor mereu aceiași, resemnați În cele din urmă la o rotire goală În jurul unei fântâni arteziene căzută ea Însăși În paragină de ani de zile. Cine se smulge din cercul ăsta va avea viitor, sau, mă rog, ceva acolo o linie dreaptă În față, sau frântă, pe alocuri, chiar o spirală sau o serpentină, ca Gutinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]