19,599 matches
-
în unele dintre încăperi. Legitimarea profilului și a intenționalității de ansamblu a muzeului se justifică în fiecare sală prin prezența exponatului ce invocă universul culturii tradiționale, care nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei tradițional/modern. Textul muzeal propune, așadar, o viziune științifică a fenomenului cultural tradițional, originalitatea rezidând în strategia discursivă. Vizitatorul e condus către o receptare conștientă, într-un traseu a cărui logică se relevă prin succesiunea de săli
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
celebrul arhivar al Academiei Române. - „În credința că ei nu au murit cu totul, și vor continua a trăi în o lume eternă, mai fericită, superioară lumii vizibile, ei depuneau în sânul pământului trupurile celor decedați, adeseori în caverne naturale ori artificiale. Pe lângă acest înalt sentiment religios pentru cei decedați, ei mai aveau totodată și o inspirațiune morală pentru posteritatea lor pe acest pământ. Ridicarea de movile uriașe pe mormintele eroilor și ale persoanelor celebre începe în Neolitic și ea se continuă
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
soției sale i s-a oferit post de profesoară de rusă și geografie în cadrul școlii generale, fără a se ști prea bine ce pregătire avea. În zootehnie lucra și Săndica, o tânără tehniciană care se ocupa în special cu însămânțarea artificială. Aceasta, la fel ca Ramona, urmase cursurile facultății de zootehnie. A avut, însă, ceva problem de moralitate - printre altele, chiar cu un conferențiar universitar. Din cauza scandalului iscat și a cercetărilor ce au urmat, nu a mai putut susține examenul de
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
moment, acela în care inima înceta să mai bată. Nimeni nu putea face nimic dincolo de acea ultimă secundă. În urmă cu 50 de ani însă, medicii au început să folosească actualele metode de resuscitare cardiopulmonară, prin compresie toracică și respirație artificială. Moartea nu mai este un moment, ci un proces treptat, care afectează diferit celulele organismului. Potrivit unui studiu recent, intervalul optim în care un pacient poate fi resuscitat fără riscul unor leziuni cerebrale este de 40 de minute. Cu toate
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]
-
resuscitare sunt mult mai periculoase decât cele câteva minute de moarte clinică. În ce constă metoda folosită de Sam Parnia Pentru început, un pacient care suferă un stop cardiac trebuie resuscitat prin metoda clasică, adică prin compresii toracice și respirație artificială. Medicii trebuie să fie însă foarte atenți, să nu ofere mai mult de 8 respirații pe minut. De multe ori, medicii greșesc aici și inima suferă un șoc, de aceea nu mai pornește. Deci această tehnică, dacă este folosită greșit
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]
-
determină o revizuire a prognozelor de creștere a nivelului mării cu aproape un metru, până în anul 2100. Fenomenul este ireversibil, iar efectele lui dramatice vor putea fi văzute peste câteva sute de ani, potrivit Huffington Post. Ravagii programate, aurore boreale artificiale, inundaț›ii provocate, rușii și americanii la mijloc...Analiștii vorbesc în ultimii ani despre „culisele războiului meteorologic”. Armă puternică Au inventat oamenii mașinării complicate, care pot provoca furtuni sau precipitații abundente la mii de kilometri distanță? Aceasta este una dintre
Au ajuns oamenii să poată influenţa clima? Ce se întâmplă CU VREMEA şi de ce [Corola-blog/BlogPost/93239_a_94531]
-
un centru de cercetări foarte special, aflat sub regim militar, situat la 400 km nord de Anchorage, Alaska și numit High Frequency Active Auroral Research Program, sau HAARP. Revistele de știință afirmă că HAARP este capabil să provoace aurore boreale artificiale, să deregleze stațiile radar de detectare a rachetelor balistice, să comunice cu submarinele aflate în oceane, și chiar să detecteze complexele secrete subterane ale inamicului. „Emisiile de frecvență radio ar putea traversa solul și ar putea descoperi ascunzătorile și tunelurile
Au ajuns oamenii să poată influenţa clima? Ce se întâmplă CU VREMEA şi de ce [Corola-blog/BlogPost/93239_a_94531]
-
interpreta informația. Ea permite computerelor să absoarbă informații noi în timp ce efectuează o sarcină, pentru a putea ajuta ceea ce fac în funcție de modul în care se schimbă semnalele. În anii următor, abordarea va face posibilă o nouă generație de sisteme de inteligență artificială care vor efectua anumite funcții pe care oamenii le pot îndeplini cu ușurință: să vadă, vorbească, asculte, navigheze, manipuleze și să controleze. Noua abordare are consecințe importante pentru sarcini precum recunoașterea facială și cea vocală, pentru navigare și planificare, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93284_a_94576]
-
și de la laborator la domiciliu, pentru asigurații imobilizați la pat. Trebuie reținut că asigurații vor putea avea parte acasă și de îngrijiri medicale sau paliative, precum măsurarea parametrilor fiziologici (temperatură, respirație, puls, TA, diureză, scaun), administrarea medicamentelor, sondajul vezical, alimentarea artificială, clisma, îngrijirea plăgilor și a escarelor și kinetoterapia individuală. Recuperarea medicală în sanatorii și dispozitivele medicale Pachetul de bază va avea în componență servicii de recuperare medicală, ce vor fi acordate, în baza biletelor de trimitere de la medici, în regim
Pachete medicale 2016-2017: servicii de care vor beneficia și cei neasigurati [Corola-blog/BlogPost/93252_a_94544]
-
timpului, în versuri: "Mocirle și bălți și noroiu;/ câtă noapte 'n oase și sânge,/ tresar în armură, mi-e frig,/ și castelanul din stânga mea plânge." (Tablou) Și, după ce știi bine că războiul a fost mașinăria mică răsturnînd Istoria, farsa mare, artificialul cel mai forțat se ține aproape: "Macarale suiau Luna pe cer/ - se construia nu știu ce - / mi-aduc aminte ca ieri// s-a făcut așa ca un semn - / niciun dulgher, din senin/ copacii se construiră din lemn." (Creația). "Dement și cordial", nebunul
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
Fridei Kahlo este însă ușor de recunoscut și asta nu numai din cauza celebrelor sprâncene împreunate care apar mereu într-o operă dominată de autoportrete. Și pentru Kahlo suprarealismul a fost una dintre influențele majore. Distorsionarea realității nu este însă niciodată artificială, căutată, rezultat al unor experimente. Simbolurile și alegoriile sunt mereu clare, direct legate de experiențe tragice - accidentul de omnibus care i-a afectat grav coloana vertebrală, relația furtunoasă cu Diego Rivera - opinii politice sau presiunea dublei ei moșteniri, europeană și
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
această gravă rătăcire intelectuală a scornirii de precedențe și preeminențe. Din examenul autorului, ca și din cel făcut de Mircea Martin în G. Călinescu și "complexele" literaturii române, se vede însă că "obsesia umplerii golului", "inducerea senzației de avuție", înmulțirea artificială a curentelor, școlilor, direcțiilor și conceptelor, inventarea miturilor fondatoare și "scormonirea după strămoși de vază" sunt operațiuni predilecte în istoriografia noastră serioasă. Inclusiv - pe o treaptă mai înaltă de subtilitate speculativă - în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
-se la un moment dat, în timpi diferiți, au evoluat în sensuri și conținuturi de mișcare proprii. Demersul lor s-a apropiat, în bună măsură, de istoria unor mișcări, așa cum a fost ea abordată de Maria Baroncea în piesa Odă artificialului, din Amprenta trecută, a lui Mihai Mihalcea. Nu am putut urmări toate manifestările artistice desfășurate pe parcursul a trei săptămâni, dar, dintre cele văzute, piesa The Part, în viziunea și interpretarea Antonijei Livingstone - artistă din Montreal, care dansează însă mai mult
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
lucrarea unui membru al acestei structuri, Federic de Carlo, The Stage and myself - un joc între spațiul scenic, care pare să fi înghițit chipul artistului, care dansează fără ca publicul să-i poată vedea capul acoperit de o glugă și gestica artificială a aceluiași, cerșind aplauze, cu chipul descoperit. După acest preambul, a urmat piesa principală a spectacolului, interpretată de Frédéric Gies, alt membru al structurii, artist francez, care trăiește însă la Berlin, lucrarea sa fiind o suită de partituri de mișcare
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
pierderii de sine în adâncul întunecat al celuilalt, atunci când drumul înapoi nu mai poate fi întrezărit.” Așa se explică probabil perpetua, „sisifica” reluare, de la început, a secvențelor, perpetua revenire la personajul central, plasat în interiorul unui automobil - ființă ambiguă, umană și artificială în același timp, un fel de androgin, subliniind polarizarea dar și contopirea identităților lui Eu și Celălalt - și apoi evoluția în mereu alte direcții. Acțiunea începe în plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
părți noi, mai ales în textul citit de actrița Mihaela Sîrbu, "adus la zi" din punct de vedere politic. În acest al doilea episod al AMPRENTEI a mai fost invitat și spectacolul aflat sub direcția artistică a Mariei Baroncea, Odă artificialului, în care coregrafia aparține fiecărui interpret în parte, adică Mariei Baroncea, lui Eduard Gabia și lui Florin Flueraș. Conceput ca o succesiune de secvențe, puse în pagină de fiecare dansator în parte, acestea lăsau să se citească câte ceva din natura
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
La acest capitol lucrurile sunt extrem de subțiri la mulți dintre cei care se autodenumesc coregrafi de dans contemporan. Două note aparte au existat la această petrecere cu public: toți s-au manifestat degajat, cu excepția Iulianei Stoenescu, care a fost extrem de artificială în gesturi și, în acest ambient stânjenitor pentru public, care părea că a fost pus să se uite pe gaura cheii, în casa vecinului, ca într-o caricatură de Daumier, am avut surpriza plăcută de a constata ce bogăție interioară
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
formarea românei ca limbă de cultură - e în bună măsură polemică și inovatoare. Adesea istoriile literaturii și ale limbii române au neglijat traducerile în favoarea textelor originale, considerînd că primele ar fi doar manifestarea unei imitații fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești. Or, așa cum arată cu claritate Eugen Munteanu, limbile de cultură europene s-au format tocmai prin imitarea modelelor clasice, prin încercarea deliberată de a reconstitui cu materialul lingvistic național semantica, sintaxa și retorica greco-latină. Această carte aduce argumente convingătoare
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
vii prin microscoape electronice. Rezolvând ecuațiile reduplicării. Uitând de mica mea moarte. De mica mea durere. De micile mele pulsiuni mistice. Atâtea cuvinte s-ar dovedi inutile. Atâtea tipare s-ar dovedi un cheag de fantasme. Aș da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a mitului. Aș transforma informația - Ťbiți, biți, bițiť - într-o pragmatică a duhului, recuperându-mi trupul și semenul. M-aș întoarce decrispat în grădină, pipăind pe îndelete ramurile altoiului, aplecându-mă peste corole, primind pe mâna
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
dacă ne gîndim la perioadele extrem de nefaste traversate de Polonia, a cărei unitate statală, înainte de invazia sovieto-nazistă, a fost dizolvată mai bine de 100 de ani. Aici însă, discursul lui Wajda mi s-a părut actualizat de o manieră ușor artificială pentru a face probabil mai explicit mesajul european, însă filmul pierde din ceea ce i-ar fi conferit mai multă putere, patina timpului, a acelui timp ilustrat parcă mai bine de fotografii și "relicve", puținele obiecte personale returnate, de la decorații, un
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
Talentul, finețea celui care a făcut Cenușa (1965), Pădurea de mesteceni (1970) sau Omul de fier (1981) l-a ferit de grotescul patriotismului pompier a la Sergiu Nicolaescu cu maioneza tăiată a discursurilor recitate cu solemnități împăiate, însă o notă artificială tot răzbate din film, poate acolo unde regizorul a suplinit, a potențat prin discurs trăirea în dimensiunea firescului cu notele sale relativizante. Filmul este înschis în paginile jurnalului, ceea ce se întîmplă ulterior lichidării ofițerilor polonezi amînă într-un fel scena
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de Cristian Moraru rămâne valabilă. Inevitabil, deformarea ideologică stridentă în volumul al III-lea afectează, implicit, întreaga trilogie. Aici se ridică și o altă întrebare: având în vedere unitatea constitutivă a unei opere de artă, se cuvine făcută o segmentare artificială în interiorul ei (de tipul volumele I și II vs. volumul al III-lea)? O altă imputare făcută de Cristian Moraru vizează tendențiozitatea comentariului auctorial. Și în opinia noastră, în acest sector se plasează cel mai considerabil tribut plătit de autor
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
cerințelor fiziologice ale femelelor de reproducție, precum și ale reproducătorilor, din stațiunile și punctele de monta, potrivit normelor de furajare aprobate. Articolul 11 Șefii fermelor zootehnice și medicii veterinari din unitățile agricole socialiste răspund de activitatea de reproducție și de însămînțări artificiale. La stabilirea drepturilor de retribuire se aplică criteriul "realizarea planului fizic de produși vii", completindu-se în mod corespunzător anexă nr. 15 la Decretul Consiliului de Stat nr. 161/1986 pentru aprobarea criteriilor specifice privind organizarea și retribuirea muncii în acord
DECRET nr. 149 din 1 iunie 1988 privind îmbun��tăţirea activităţii de monta şi fatare la bovine, ovine şi porcine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106730_a_108059]
-
de un reconfortant spirit anti-political correctness - a fost ocazionată de lansarea ediției portugheze a volumului său Dicționar sentimental al vinului. Fin cunoscător al literaturii și al vinului ca act de cultură, celebrul teleast-literator și-a ales următorul motto, din Paradisurile artificiale de Chales Baudelaire: "Vinul e asemănător omului: niciodată nu vom ști până la ce punct îl putem stima și disprețui, iubi și urî, sau de câte acțiuni sublime sau perversități este capabil. Să nu fim, așadar, mai cruzi cu el decât
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
în efortul de a pune o minimă ordine în viitura de mediocritate, cineva trebuia să ducă pînă la cotele ei maxime inventivitatea muzeografică. Trebuia, cu alte cuvinte, să dea kilometrilor de gri măcar cîteva accente de culoare. Fiind o construcție artificială, născută într-un anumit context și alimentată din rațiuni și ele conjuncturale, era inevitabil ca acest fenomen să dispară, fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]