798 matches
-
artistului. Desenele din expoziție, lucrări independente și nu studii pregătitoare pentru mult mai cunoscutele sale picturi, prezintă o dublă importanță. În primul rând, ilustrează strădaniile unui artist care la 38 de ani renunță la un limbaj deja format, cu o ascendență ancorată în cubism și expresionismul abstract, pentru a cultiva imagini din viața de zi cu zi. „Conversație”, „Pâine și gem”, „Știu cum trebuie să te simți, Brad”, „Femeie în cadă” sunt toate creații născute din reclame lucioase, benzi desenate și
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
Romulus Rusan) și, deși scrise idilic bătrînește, lipsite de flacăra intelectualității autentice, amintirile tîrzii ale lui Ilie Lazăr se citesc cu real interes. Născut în 1895 în Giuleștii Maramureșului, Ilie Lazăr are aproape biografia standard a intelectualului ardelean. Avea în ascendență cîteva familii de preoți și protopopi și era mîndru că, în Maramureș, toți ierarhii politici erau români înnobilați. Și la alegerile districtuale în vechea Austro-Ungarie aproape numai români deveneau deputați. Își evocă, nostalgic, copilăria, aducîndu-și aminte că, o dată pe an
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
provoacă încurcături la nivel de traducător, mă întreb cum se va descurca un ins care abia dacă a absolvit liceul. în fine, chiar dacă un asemenea act ar fi cu adevărat util pentru afirmarea latinității limbii române 3), adică dacă acceptăm ascendența unui principiu spiritual asupra unuia pur pragmatic, eu cred că utilizarea semnului "â" doar în cuvintele legate de țară ("România") și cetățean ("român") marca mult mai puternic latinitatea limbii române. Exista un fel de demnitate a lui "â", semnul la
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
de Justiție (1930) și la Ministerul de Finanțe (1932). A fost însurat de trei ori, Alexandru Paleologu fiind fiul celei de-a doua soții, Elena Pennescu-Vidrașcu. Foarte interesante sunt și considerațiile pe care Mihai Sorin Rădulescu le face pe marginea ascendenței materne a scriitorului. Astfel, după divorțul de Mihail Paleologu, Elena (fostă Pennescu-Vidrașcu) s-a recăsătorit cu inginerul Alexandru Zarifopol, nepot de văr primar al criticului Paul Zarifopol și rudă a lui Spiru Haret. Este fiica lui C.B. Pennescu - deputat și
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
Geo Vasile Marin Preda și Nicolae Velea sunt citați de Constantin Țoiu în ascendența romancierului Nicolae Stan, ce prin recenta sa scriere Apă neagră ar fi "al treilea din Dinastia recentă a Câmpiei". O clasificare ce-l onorează și-l obligă imens pe autor, profesor de liceu în Slobozia. Apă neagră este o întreprindere
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
a-și înzestra "personajul pozitiv" cu o superioritate absolută, cu expresia unui apogeu care este realizarea unicității. în subtext, dacă nu și-n stîngacele explicații ale celor doi autori, se găsește ,proclamarea concepției că România, o țară mică, posedă o ascendență în interpretarea existenței și a morții. Fiind persecutată de forțe străine și victima unui complot, reeditat neîntrerupt în noi versiuni, ea răspunde cu calm, afirmă necesitatea închiderii, a izolării și a autoîncrederii, hrănite de mitologia străbună". Cu alte cuvinte un
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
eXcesive, ele erau parte a unui scenariu de viață. Aveau, în cuprins, o funcție epică. Abandonau o relație. Netezeau drumul alteia. În Pavor nocturn, rolul lor e apăsat liric. Nu mai contează ce spun, nu contează în descendența sau în ascendența a ce se situează. Important e felul în care induc. Parcă și așa-zisa ură e mai estompată: „spun dragoste într-o limbă/ învățată din interdicții/ scriu dragoste cu noduri în gât/ o femelă înaltă/ mă pândește/ îmi zdrobește falangele
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
și atmosferă, se apropie și de Carlos Fuentes sau Carpentier). Nivelul simbolic se intersectează cu cel parodic, personajele au nume semnificative. Omar Khayyam Shakil e departe de a semăna cu poetul persan, un ins gras, inapt și derizoriu, cu o ascendență mitică parodiată (trei mame), îndrăgostindu-se de o retardată, Sufya Zenobia (legătura etimologică cu secta sufită reamintește ireverența religioasă a autorului), acest personaj feminin este însăși încarnarea rușinii, e debilă, crudă și absurdă, totuși are o mare putere de fascinație
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
în Lolita (1958) o formulă romanescă nouă, Bernard Malamud scrie totuși un roman în care condiția evreului, îndelung tratată și înainte, apare aici într-o formulă narativă aproape naturalistă. Este un caz de anacronism asemănător lui Bellow, cu care împarte ascendența rusească, temele evreității și formula scriitoricească tradițională într-o epocă literară postmodernă. Cartea este intrinsec valoroasă pentru complexitatea caracterelor, pentru descrierea stepelor rusești, pentru spectacolul inumanității și al justiției arbitrare lumești, sau pentru universul carceral, un soi de lait motiv
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
monarhia și proptesc pe tronul scos din lada de vechituri a istoriei un cetățean blajin, astronom amator, în care identifică figura providențială menită să izbăvească și să asigure concordia. Alesul se trage, chipurile, din Pépin cel Scurt și are o ascendență care obligă. Rezultatul este aberant, firește, și ne face să înțelegem o dată în plus de ce englezii au definit cîndva utopia drept „paradisul proștilor”. Iar societatea zugrăvită de Steinbeck, printre săgeți ce vizează prin ricoșeu însăși lumea americană din acea perioadă
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
lui Menotti Garibaldi era soră cu cea a lui Alexandru Zăgănescu, fiind amândouă italience, născute Bidischini. 4 Giuseppe Tomasi di Lampedusa, op.cit., p.53. 5 Ibidem, p.203. 6 Ibidem, p.230. Comparația cu Rinul poate fi o aluzie la ascendența parțial germanică a personajului, precum și la faptul că Sicilia făcuse parte în secolul al XIII-lea din Imperiul romano-german condus de Hohenstaufeni. 7 Vezi pe Internet, site-ul Palazzo Butera, astăzi proprietatea familiei princiare Moncada di Paternň, descendentă pe linie
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
Hermann Karlovici, un afacerist de mâna a doua, emigrat din Rusia bolșevică la Berlin. Printr-o întâmplare, aflat la Praga în timpul unei călătorii de afaceri, Hermann, îl cunoaște pe Felix, un vagabond care îi seamănă izbitor, ca înfățișarea și ca ascendență dublă (germană și rusă). Felix îl fascinează, diferența îi accentuează conștiința de sine, folosind asemănarea într-un plan ingenios, ce presupune o asigurare de viață, uciderea lui Felix care i-ar prelua identitatea, libertatea dată de plecarea în Franța. Într-
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică la acea derivație occidentală a ereziei maniheiste din Evul Mediu, care, propagată de bogomili și în Cîmpia Dunării, cultiva o imagine duală a existenței, dominată concurențial de Bine ca și de Rău: Aventura în spirit pe
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
trei decenii, soț fidel și tată a cinci copii (știți povestea cu așchia și trunchiul), toți artiști: actriță, regizoare de film, pictoriță, scriitor și, se putea altfel, muzician. Dar poate că, în primul rând, ar fi fost normal să mărturisesc ascendența mea familiară: sunt fiul unei cântărețe de jazz și al unui psihiatru din Milwaukee, Wisconsin. O altă ascendență, cea profesională, o datorez unor admirabili pedagogi: Andrew Imbrie (de la Universitatea California din Berkeley), David Lewin (de la Universitatea de Stat din New York
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
regizoare de film, pictoriță, scriitor și, se putea altfel, muzician. Dar poate că, în primul rând, ar fi fost normal să mărturisesc ascendența mea familiară: sunt fiul unei cântărețe de jazz și al unui psihiatru din Milwaukee, Wisconsin. O altă ascendență, cea profesională, o datorez unor admirabili pedagogi: Andrew Imbrie (de la Universitatea California din Berkeley), David Lewin (de la Universitatea de Stat din New York) și Robert Silverman (de la Universitatea Columbia din Vancouver). în sfârșit, dacă nu aș fi fost toate acestea, poate
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
spus: "Muzica este cel mai bun mod de a digera timpul pe care îl avem la dispoziție." Asemenea artiști - artiști care au murit - sunt însoțitorii mei de zi cu zi, dar și strămoșii mei. Ei se constituie în adevărata mea ascendență (și mă aștept ca fratele meu să aibă aceleași sentimente față de Platon și Aristotel). Descendența ar putea să nu fie directă ori demonstrabilă - copii din flori și așa mai departe - dar eu o revendic. (Fragmente din volumul în curs de
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
la dimensiuni mult supraevaluate. Crainic s-ar așeza, după dl Răzvan Codrescu, "pe linia deschisă de Heliade, Kogălniceanu, Bălcescu, continuată de Hasdeu, Eminescu sau Iorga și ajungînd, mai aproape de noi, pînă la Eliade, Noica sau Țuțea". Ce caută în această ascendență Heliade, Kogălniceanu și Bălcescu, personalități democrate cu știută deschidere spre universalitate și nu spre închistare antieuropeistă pe care a dezvoltat-o Crainic cu obstinație? Desigur, Crainic a fost un creator de orientare de idei în spiritul public și, prin aceasta
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
altă variantă: ,Simbolul îngerului căzut vine la el din mai îndepărtata omologie romantică. El apare aici ca o ultimă ipostază a emfaticei candori a poetului, ca o ultimă degenerescență a inocenței". Oarecum excentrică - ce zic: excentrică de-a binelea! - e ascendența altui poet: ,Nicolae Coande e un homerid nu atît pentru că profită de vederea stihialelor prin disprețul aparențelor, cît pentru că mînă o stare unică la consitența unui recitativ existențial". Care e, de fapt, modalitatea analitică a lui Al. Cistelecan? Una ce
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
mult, teza luciferică e necesară pentru articularea celei celeste, conform unor concepții ale creștinismului timpuriu, maniheene și gnostice, care au reapărut la iluminații secolului al XVIII-lea precum Swedenborg și Saint-Martin, ca și la Joseph de Maistre, toți menționați în ascendența lui Baudelaire. În acest mediu echivoc, în care vocația negării urmează, în dezlănțuirea sa voit atroce, spectaculoasă, traseele prestabilite ale afirmării pe care își propune a le șterge, se ivește un tumult al simțurilor, ca o altă, instinctivă, și deci
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
Dimineața, România liberă, Azi, 22). În fapt, acestea confirmă fratricidul simbolic comis de "români" asupra "românilor". Discutabilă rămâne însă, în demonstrația Ruxandrei Cesereanu, descoperirea ori, mai corect spus, "inventarea" " dacă tot ne aflăm în planul relativizant al constructelor imaginare " unei ascendențe celebre a acestor texte preponderent violente (ori chiar a actelor de violență în toată regula, în cazul mineriadelor), ascendență care ar fi de găsit nici mai mult nici mai puțin decât în naționalismul "furibund" al publicistii eminesciene de la Timpul, în
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
în demonstrația Ruxandrei Cesereanu, descoperirea ori, mai corect spus, "inventarea" " dacă tot ne aflăm în planul relativizant al constructelor imaginare " unei ascendențe celebre a acestor texte preponderent violente (ori chiar a actelor de violență în toată regula, în cazul mineriadelor), ascendență care ar fi de găsit nici mai mult nici mai puțin decât în naționalismul "furibund" al publicistii eminesciene de la Timpul, în "mofturile" caragialiene sau în pamfletele argheziene. Departe de a fi analizat și denunțat ca mit cultural, Eminescu e din
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
frumos...”), ci al unei mișcări zigzagate și mereu răsfrânte în oglinzile deformatoare ale realului (“bilele curg prin galerii labirintice / capul meu în oglinzi convexe / o lebădă peste care a trecut un tanc”), - sugerate de o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări, cu vehemențe de culoare sau de intensitate a sunetului: “ce aproape de vita sacrificată / ce aproape de altarul de jertfă / este patul / ce aproape de ochiul străpuns al scroafei / e țipătul dragostei”. Libertatea
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
față de har. Este semnificativ în acest sens faptul că una din primele scrisori către Lucia atacă fără ocolișuri “secretul” pe care se formase personalitatea lui Leonid Dimov, secret adânc îngropat și protejat de cenzuri și inhibiții aproape insurmontabile. Povestind despre ascendența sa evreiască pe linie paternă (Leonid era fiul lui Naum Mordcovici) și despre peripețiile schimbării numelui tatălui (în 1941, în urma unui proces de paternitate, Leonid este declarat “copil natural” al Nadiei Dimov și primește numele de familie al mamei sale
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
vrea să afle cum "sună" și celelalte capitole și ce nume are "întregul text", nu trebuie decît să completeze o simplă fișă de bibliotecă, cu următoarele date: autor: Henriette Yvonne Stahl, titlul: Între zi și noapte. De altfel, avînd o ascendență maternă franceză, scriitoarea își putea traduce singură respectivul capitol, așa cum s-a și întîmplat, mai tîrziu, cînd și-a tradus întregul roman pentru Editura Seuil. După ce a fugit smulgîndu-se din brațele lui Leonte Răutu, la întoarcere, cu un sigur instinct
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Cel mai de seamă dintre meritele cărții nu ține însă de metodă, ci de stil. îl vede viu cititorul între paginile cărții pe Duiliu Zamfirescu. Pe fiul de funcționar care își compune, asemenea lui Mateiu - dar e singura asemănare - o ascendență nobilă fictivă, urcînd pînă la împărații bizantini, pe Duiliu Zamfirescu gazetar la România liberă pe malurile Dîmboviței, nemulțumit de indiferența guvernului și de publicul teatrelor. Pe Duiliu Zamfirescu îndrăgostit, mai tîrziu căsătorit cu Henriette Allievi - fiică de senator și de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]